465 matches
-
limbajul gestual au fost lucrători religioși, asistenți sociali, profesori din școlile de surzi, copii sau rude ale acestora, deci persoane auzitoare care s-au simțit „surdomuți în suflet și gândire” datorită contactului frecvent și profund cu persoanele surde. Inițial, acești auzitori nu au primit nici o pregătire oficială pentru rolul lor și, probabil, au acționat mult timp în mod gratuit, ca avocați, prieteni, consilieri și sfătuitori, situație care încă persistă și astăzi în multe țări. La ora actuală se acordă o importanță
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
punctul central al eforturilor interpretului; - își va forma priceperea de a stabili nivelul limbajului persoanei surde și priceperile de comunicare necesare pentru a se face ințeles. Dacă surdul are un limbaj scăzut, el poate fi extrem de circumspect față de persoana auzitoare și trebuie să i se câștige încrederea; - își va stabili nivelul aproximativ de comunicare manuală care să fie folosit în situațiile de interpretare pe platformă. În cadrul audienței nu vor fi ignorate persoanele surde cu limbajul redus; surzii mai educați nu
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
vocabularului gestual în locuri specifice și cu clienți cere mai mult timp și pricepere. Aceste priceperi se îmbogățesc prin adăugarea expresiilor faciale, prin modularea gesturilor care să redea semnificația exactă a cuvintelor și alte detalii. Deoarece persoanele surde și cele auzitoare cunosc lumea înconjurătoare în mod diferit și aparțin la doua culturi diferite, este mai eficient să avem persoane surde ca interpreți, datorită familiarizării lor mai bune cu situația persoanelor surde. Aceștia pot cunoaște mai profund ce fel de interpretare cere
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
ca interpreți, datorită familiarizării lor mai bune cu situația persoanelor surde. Aceștia pot cunoaște mai profund ce fel de interpretare cere o anumită situatie. Interpretul surd ar putea să asigure o comunicare mai clară și, astfel, mai eficientă decât interpreții auzitori, care sunt mai puțin familiarizați cu clientela sau cu tema aflată în discuție. La ora actuală se pot distinge câteva tendințe în formarea interpreților : - prelungirea duratei de pregătire/formare și creșterea nivelului de instruire. Acum interpreții-candidați au posibilitatea să absolve
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
psiholingvistică; antropologie; - expresie facială și corporală; - exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; - teoria și metodica traducerii; - limbaj gestual internațional; - etica profesională. - cursuri de ORL, - istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori auzitori cu sprijinul interpreților surzi și auzitori. Astăzi există peste 100 de programe de formare a interpreților în Statele Unite, cele mai multe de nivel de colegiu cu durata de doi ani, finalizate cu un certificat de interpret-asociat. Unele universități au ridicat aceste activități
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; - teoria și metodica traducerii; - limbaj gestual internațional; - etica profesională. - cursuri de ORL, - istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori auzitori cu sprijinul interpreților surzi și auzitori. Astăzi există peste 100 de programe de formare a interpreților în Statele Unite, cele mai multe de nivel de colegiu cu durata de doi ani, finalizate cu un certificat de interpret-asociat. Unele universități au ridicat aceste activități la nivel de licență sau au
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
cazul clarificării informației pentru alte persoane surde. Adeseori au fost abordate persoane surde cu educație pentru a-i ajuta să înțeleagă unele documente mai dificile sau în situații unde existau bariere de limbaj. Interpreții surzi au fost folosiți alături de cei auzitori pentru a permite accesul optim la informații pentru alți surzi. Totuși, abia de curând interpreții surzi au obținut poziția și recunoașterea internațională ca profesioniști veritabili, care pot să lucreze cu normă întreagă sau în timp parțial, obținând salarii ca și
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
permite accesul optim la informații pentru alți surzi. Totuși, abia de curând interpreții surzi au obținut poziția și recunoașterea internațională ca profesioniști veritabili, care pot să lucreze cu normă întreagă sau în timp parțial, obținând salarii ca și alți interpreți auzitori atestați. O dată cu recunoașterea și folosirea pe scară mai largă a interpreților surzi s-a impus necesitatea finisării în continuare a acestei profesiuni. În Statele Unite RID a pregătit un grup de formatori și o listă orientativă a resurselor care, după promovarea
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
o listă orientativă a resurselor care, după promovarea cu succes a testelor, se finalizează prin obținerea certificatului de interpret surd. Activitățile de formare cuprind: modele de interpretare; istoricul profesiunii de interpret; codul de etică; activitatea în echipe de surzi și auzitori, specificul culturii la surzi și auzitori; prelucrarea informației în procesul interpretării; practicarea profesiunii. Participarea la seminarii și la activități de formare destinate interpretării îi pregătesc pe surzi să promoveze atât testele de cunoștințe cât și pe cele de performanță, care
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
după promovarea cu succes a testelor, se finalizează prin obținerea certificatului de interpret surd. Activitățile de formare cuprind: modele de interpretare; istoricul profesiunii de interpret; codul de etică; activitatea în echipe de surzi și auzitori, specificul culturii la surzi și auzitori; prelucrarea informației în procesul interpretării; practicarea profesiunii. Participarea la seminarii și la activități de formare destinate interpretării îi pregătesc pe surzi să promoveze atât testele de cunoștințe cât și pe cele de performanță, care duc la obținerea certificatului de interpret
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
legate de etica profesiunii, aceasta fiind asociată cu calitatea interpretării, care este mai mult decât alegerea gesturilor sau a felului cum se mișcă mâinile. În perspectiva creșterii fără precedent a volumului serviciilor de interpretare, atât pentru surzi cât și pentru auzitori, interpreții și clienții trebuie să recunoască importanța dezvoltării unei piețe a muncii care să le permită să obțină un salariu și să aibă un nivel de trai decent, comparabil cu importanța socială a serviciului prestat.
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
în examinarea psihologică si ortofonică Se consideră că informațiile furnizate de probele psihologice, specifice sau doar adaptate deficienței auditive, pot fi grupate în două categorii. O primă categorie cuprinde informațiile care permit situarea dezvoltării mintale a deficienților auditivi în comparație cu a auzitorilor. Aceste date contribuie la disocierea efectelor surdității de cele ale unor forme de deficiență mintală. A doua categorie cuprinde informații mult mai detaliate, date analitice care țin seama de conținutul probelor și de nivelul reușitelor la probe și sub-probe. Acestea
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
multe condiții: a. Testul să fie neverbal. Este admisă folosirea probelor verbale, dar se impun precauții în administrarea și interpretarea lor. Numeroși autori (Levine, Myklebust, Oleron) constată că subiecții cu deficiență auditivă obțin rezultate slabe la aceste probe, comparativ cu auzitorii. Deficienții auditivi sunt defavorizați de conținutul probei, chiar dacă forma de administrare a fost adaptată cerințelor specifice acestor subiecți, de exemplu solicitările probei și răspunsurile la aceste solicitări sunt scrise. b. Să conțină exerciții preliminarii. Exercițiile și antrenamentele vin să înlocuiască
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
lor depinde și de viteza de execuție. Oleron recomanda eliminarea limitei de timp la subiecții preșcolari și includerea ei la subiecții de vârstă școlară. în plus, este acreditată ideea că deficienții auditivi pot atinge același nivel de dezvoltare ca și auzitorii, dacă sunt întrunite anumite condiții, dar întrucât dezvoltarea este mai lentă, lentoarea poate fi compensată printr-o durată mai mare. - Se recomandă administarea unor baterii de probe,care conduc la date mult mai complexe și mai complete . - Este necesar un
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
cerinta adresată probelor psihologice destinate acestei categorii de deficiență este existența unei etalonări realizate pe un eșantion reprezentativ, cu precizarea parametrilor caracteristici: vârstă, sex, tipul și gradul deficienței auditive, orientarea școlară, momentul și natura protezării, prezența/absența intervenției precoce, părinți auzitori/surzi. Foarte multe cercetări în acest domeniu greșesc prin absența acestor precizări, cu atât mai necesare atunci când sunt destinate realizării unor comparații, ale diferitelor domenii de dezvoltare psihică, pe diferite loturi de subiecti sau stabilirii unor etaloane de referință
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico- gesticulația. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Caracteristici ale funcțiilor și proceselor psihice la deficienții de auz Comparativ cu gândirea auzitorului cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici că la normalul auzitor, cea cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectiva este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi, pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea surdomutului și dezvoltarea vorbirii
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
mici vârste, prin forme specifice. În condițiile unei educații deficitare, deficientul devine singuratic, se izolează. Majoritatea deficienților de auz reușesc să se integreze bine și eficient în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficienții de auz: tehnician dentar, instalator tehnico-sanitar, croitor, tâmplar, strungar, lăcătuș, electrician, zugrav, dar poate urma și forme ale învățământului tehnic și liceal
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
vizuală de recepție a informației. Motricitatea generală, este foarte bună. Respirația neverbală: atât ritmul respirator cât și raportul inspirație/expirație sunt normale. Respirația verbală: expirația este prea scurtă și încă este prezentă încordarea. Vocea este normală, melodioasa, specifică copilului mic auzitor. Apelează la mai multe forme de comunicare: gestuala, prin semne spontane (Hai! Ada!), specifice copilului mic, insă modul preferat de comunicare este cel verbal. Este interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală; capacitatea de înțelegere a mesajului este foarte bună
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
să știe cum să predea fiecărui elev în parte, respectând particularitățile psiho-individuale ale acestora. Este important ca ei să învețe limbajul semnelor și să știe cum să îl folosească în activitatea instructiv- educativă. Elevii cu deficiență auditivă și cadrele didactice auzitoare care lucrează împreună într-o unitate de învățământ special pot să se ajute reciproc în beneficiul primilor. Unele dintre cadrele didactice care lucrează cu copiii și tinerii deficienți de auz descriu educația pe care o oferă ca fiind „bilingvă”, adică
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
pozitivă, promovând o învățare interactivă și stimulând potențialul creator al discipolilor săi. „Pășind în lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili, frumoși, doar că simțul lor auditiv nu-i servește la nivelul optim. Noi, ca și auzitori, îi învățăm să vorbească, iar ei, la rândul lor, ne învață să prețuim mai mult ceea ce avem și ceea ce știm!” (profesor Nicoleta Cramaruc).
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
Cultura surzilor- reper de identitate al comunității surzilor. Exemple de bună practică Prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici București Motto: “Problema nu este că studenții nu aud ...ci că lumea auzitorilor nu-i ascultă”. (Jesse Jackson, fost candidat la președinția Statelor Unite) Studenții la care face referire fostul candidat la președenția SUA sunt studenții Universității Gallaudet din SUA, singura universitate din lume ale cărei programe și servicii educaționale sunt concepute special pentru
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
studenții Universității Gallaudet din SUA, singura universitate din lume ale cărei programe și servicii educaționale sunt concepute special pentru studenții cu deficiență de auz. Ea surprinde o realitate prezentă încă din epoca antică: ruptura existentă între cele două „lumi”- lumea auzitorilor și lumea persoanelor cu deficiență de auz. Considerați de egipteni „aleși ai zeilor” și de persani ca deținători de puteri mistice, persoanele cu deficiență de auz și- au pierdut treptat locul privilegiat în societate, soarta acestora devenind foarte dificilă în
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
să- i instruiască și să- i educe pe cei care, așa cum spunea Irving King Jordan (primul surd care a devenit rector al Universității Gallaudet) pot face orice, pot desfășura orice fel de activitate (fizică, intelectuală, recreativă, de loisir etc.) asemeni auzitorilor, singura diferență fiind că nu pot să audă: ”Deaf people can do anything except hear”. Ei formează o comunitate specială, cu o cultură aparte, numită generic în literatura de specialitate „cultura surzilor”- „deaf culture”. Ea înglobează un set de comportamente
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
deficiență de auz. Conform ultimelor date statistice ale Federației Mondiale a Surzilor pe glob există o populație de cca 75 milioane de surzi. Printre aceștia se numără și elevii Școlii pentru Hipoacuzici din București. Ei trăiesc într- o lume a auzitorilor și sunt, de cele mai multe ori, neînțeleși și neacceptați, ceea ce duce la un sentiment frustrant de izolare, de singurătate. Aici intervine rolul profesorului din școala pentru hipoacuzici. El trebuie să îi ofere elevului hipoacuzic instrumentele intelectuale și psiho- comportamentale necesare integrării
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]