1,440 matches
-
conductă din clasa 1 sau din clasa 2 de locație. Secţiunea a 2-a Robinetele de reglare Articolul 172 (1) Robinetele de reglare se montează pe conductă acolo unde se impune reducerea presiunii gazelor naturale în vederea protejării sistemului din aval, în cazul în care P_MAOP este mai mică decât a sistemului din amonte. (2) Controlul suprapresiunii se realizează conform prevederilor standardelor specifice. Articolul 173 Se recomandă dublarea robinetului de reglare cu un robinet de secționare sau dispozitiv de blocare montat
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
a materialului excavat; ... m) factorii biologici (perioada de interzicere a lucrărilor, legată de depunerea icrelor); ... n) prognoza de afuiere a fundului albiei pe perioada de exploatare a conductei, dacă există măsurători; ... o) prezența unor balastiere în exploatare în amonte sau aval de traversare; ... p) condițiile practice de realizare. ... Articolul 238 Traversările subterane se pot executa: a) prin foraj orizontal dirijat sub cota de afuiere a albiei râului; ... b) prin așezarea conductei în șanț deschis sub cota de afuiere cu sau fără
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
prin pompaj de adâncime. ... ... 13. Execuția traversărilor aeriene sau subterane prin șanț deschis, cu conducte de gaze naturale, a râurilor în zona balastierelor existente este interzisă la o distanță mai mică de 1.000,00 m în amonte și 2.000,00 m în aval față de perimetrul acestora. Aceste distanțe pot fi reduse la 500 m amonte/aval, cu condiția execuției traversării prin foraj orizontal dirijat și cu luarea prin PAC/PT a măsurilor de siguranță necesare. ... 14. Amplasarea unei balastiere noi este interzisă în zona
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
siguranță necesare. ... 14. Amplasarea unei balastiere noi este interzisă în zona traversării aeriene sau subterane executate prin șanț deschis cu conducte de gaze naturale a râurilor la o distanță mai mică de 1.000,00 m în amonte și 2.000,00 m în aval de traversare. ... 15. Distanțele de siguranță față de orice obiectiv învecinat necuprins în tabelul de mai sus se vor stabili prin PAC/PT cu acordul părților interesate și avizate de către P/OÎ/OGNL. ... 16. LZS - limita de siguranță a drumului. Prin indicativul
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
K= 0,6- 0,7. 28 C DIS; PAM, MO. K= 0,1- 0,2. Nuieliș pe 60% din suprafață 4FA, 4BR, 2MO. 28 D DIS; PAM, MO. K= 0,8- 0,9, Acc.1 2020=116mc (fost F). 29 A DIS; PI, PAM. Alunecare pe partea din aval. 29 B DIS; SAC, FA cu d=46 cm. 29 C Diametre și înălțimi variabile. 29 D Diametre și înălțimi variabile. DIS; BR. 29 E K= 0,6- 0,8. Înclinare variabilă +_ 5 grade. DIS; MO, BR cu d= 50 cm, Acc.1
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
4BR, 1MO. K= 0,2- 0,5, TC 2013=430mc (fost B), TC 2014=270mc (fost B), TC 2015=507mc (fost B), TC 2016=681mc (fost B), TC 2017=211mc (fost B). 40 B DIS; BR, FA pe limită. Prezintă un gol de aproximativ 0,2 ha în aval. 41 A K= 0,6- 0,8. Nueliș pe 0,1S cu 6FA, 3BR, 1MO, Acc.1 2014=21mc, Acc.1 2017=21mc. 41 B K= 0,6- 0,8. DIS; PAM, MO. Nuieliș pe 10% S 5FA, 4 BR, 1MO, Acc.1 2017=425mc. 42 A K= 0,2- 0,6. Nuieliș
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
20%S 5FA, 4BR, 1MO, P2 2015=516mc, P2 2021=531mc, P2 2022=590,09mc. 69 DIS; MO. Înclinare +_5 grade, TC 2014=167mc, TC 2019=130mc. 70 A O mică rampă primară la baza ua-ului. Variație a elementelor taxatorice. Cale de acces. În partea din aval o construcție sezonieră. DIS; BR. K= 0,1- 0,6 variabilă. Variație de vârstă la semințiș 5- 15 ani. 70 B Preexistenți de BR, FA. Drum de tractor. Variație a elementelor taxatorice. Mici pâlcuri înmlăștinate. 70 C Variație a elementelor taxatorice. DIS
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
Înclinare 25- 40 grade. DIS; MO, PAM. K= 0,5- 0,8 variabilă, Acc.1 2015=125mc. 81 K= 0,4- 0,7 variabilă. Diseminat semințiș deSAC, ME, PLT, PAM în pâlcuri, Acc.1 2015=25mc. 82 Arbori marcați în amonte. K= 0,1- 0,5 variabilă. În partea din aval sunt prezente porțiuni cu stâncă. Înclinare variabilă 25- 45 grade. DIS; MO, PAM, ANN, ME, P2 2018=955mc, P2 2020=602mc, P2 2022=677,27mc. 83 Nuieliș- prăjiniș- păriș de 5 FA, 3BR, 2MO pe 0,2S în mici pâlcuri. K= 0,4- 0,7 variabilă. Arbori
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
DIS; SAC, PLT, AN, PAM. Înclinare variabilă 15- 30 grade. Variații de vârstă la semințiș 5- 15 ani. Mici pâlcuri cu arbori uscați; mici pâlcuri cu rubus datorate doborâturilor. Drum de tractor. 88 A Drum de tractor. În partea din aval o hrănitoare. K= 0,7- 0,9 variabilă. Variație a elementelor taxatorice. DIS; PAM, ME, AN. În partea din aval spre pârâu o bandă de teren cu alunecare, Acc.1 2015=136mc, Acc.1 2020=199mc. 88 B Variație de vârstă la semințiș 5- 15 ani
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
Mici pâlcuri cu arbori uscați; mici pâlcuri cu rubus datorate doborâturilor. Drum de tractor. 88 A Drum de tractor. În partea din aval o hrănitoare. K= 0,7- 0,9 variabilă. Variație a elementelor taxatorice. DIS; PAM, ME, AN. În partea din aval spre pârâu o bandă de teren cu alunecare, Acc.1 2015=136mc, Acc.1 2020=199mc. 88 B Variație de vârstă la semințiș 5- 15 ani. Drum de tractor. K= 0,4- 0,7 variabilă. Mici pâlcuri înmlăștinate. Mici pâlcuri de nuieliș- prăjiniș- păriș pe 0,2S
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
aparținând regiunilor biogeografice continentale. Situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se suprapun, astfel, limita de nord se suprapune unui sector al Pârâului Făgetu Rotundei și Culmii Nămoalelor până în albia Mișinei și continuă în aval până la confluența cu Pârâul Boului. Limita de est urmărește Culmea Boului până la altitudinea de 1287m de unde, urmând versantul drept intersectează albia Pârâului Coada Calului, o traversează și continuă pe versantul stâng în amonte până la 1285m altitudine
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
interes conservativ, de tip abiotic Principalul fenomen hidro-geomorfologic al ariei naturale protejate constă în zona de contact, transgresivă dintre stratele predominat șistoase de vârstă Eocenă/Priabonian și flișul grezos-bituminos Oligocen superior/Chattian, pe care s-a format spectaculoasa rupere de pantă în aval de confluența pâraielor Făgetul Rotund și Turcului unde apare Cascada Mișina - cea care dă denumirea ariilor naturale protejate. În perimetrul ariei naturale protejate nu există alte monumente ale naturii sau caracteristici de peisaj care să facă necesară punerea sub regim
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
capturate și marcate în 17 stații de colectare. Datele de distribuție după recapturare, arată că specia Cottus gobio nu migrează extensiv. Raza de activitate a majorității exemplarelor 87,5% de zglăvoacă a fost limitată la 150 m. Migrația/deplasarea maximă înregistrată în aval a fost de 330 m, iar cea mai lungă migrație/deplasare în amonte era de aproximativ 250 m. Rezultatele arată că segmentele izolate temporar, din cauza captării apei, nu numai că au avut o densitate a populației în mod evident mai
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
cu apă permanentă, dar starea nutrițională, factorul de condiție, a peștilor a fost, în medie, mult mai slabă. Acele segmente care aveau apă temporară au fost locuite exclusiv de către exemplare adulți de Cottus gobio care proveneau din zonele din aval și erau prezente pe termen scurt și la niveluri ridicate de apă. În aceste zone nu s-au înregistrat exemplare juvenile. Acest lucru nu se datoarează dificultăților metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
gobio care proveneau din zonele din aval și erau prezente pe termen scurt și la niveluri ridicate de apă. În aceste zone nu s-au înregistrat exemplare juvenile. Acest lucru nu se datoarează dificultăților metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara, când zglăvoaca are perioada ei de creștere. Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
afectează secțiunea tocmai vara, când zglăvoaca are perioada ei de creștere. Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Experimentele din teren și cele din laborator
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Experimentele din teren și cele din laborator, Bless, 1981, 1983, rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Experimentele din teren și cele din laborator, Bless, 1981, 1983, rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate, sau care au niveluri extrem de scăzute de apă sunt doar habitate
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
Cod EUNIS - 488, Cod Natura 2000 1163 2 Informații specifice speciei Am efectuat colectări de date din apele curgătoare ale sitului ROSCI0023 Cascada Mișina și ale rezervației naturale 2.818 Cascada Mișina între 27.10.2018 și 16.06.2019. Am verificat și zonele din aval de arii naturale protejate pe râul Mișina și Năruja. Nu am identificat specia țintă. Apele curgătoare din zona sitului nu sunt habitate adecvate pentru zglăvoacă. 3 Statutul de prezență [temporal] Nu este cazul, specia nu este prezentă în aria naturală
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
2018 - iunie 2019 8 Distribuția speciei [interpretare] Bazat pe caracteristicile sistemului de apă curgătoare din sit și bazat pe literatură privind necesitățile de habitat ale speciei putem afirma că specia nu este prezentă în aria naturală protejată și nici în aval de aria naturală protejată Cascada Mișina. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3 - Harta 3.11.7 10 Alte informații privind sursele de informații Disponibile în secțiunea Bibliografie. ... Alte specii de faună Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei cod EUNIS - 9970 2
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Amenjarea albiei: Aceste lucrări sunt efectuate de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Amenjarea albiei: Aceste lucrări sunt efectuate de către Administrația Națională ”Apele Române” -de multe ori la solicitarea autorităților locale, de cei care își construiesc case sau au
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
aceste zone cantitatea de oxigen dizolvat scade, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești specifici acestor zone. La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Amenințare ridicată asupra speciei Rosalia alpina si
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
La fel, pragurile din beton și din lemn afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Amenințare ridicată asupra speciei Rosalia alpina si Cottus gobio. K Procesele naturale biotice si abiotice -fără catastrofe- B.15 Amenințare viitoare K01 Procese naturale abiotice /lente K01.01 Eroziune
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]