1,813 matches
-
confruntă cu chestiunea valorilor europene care ar rezulta dintr-o identitate europeană. Această identitate este în curs de constituire prin procesul de europenizare, așa cum spațiul public național s-a constituit prin romanizare, dar nu în sens etnic, ci al dimensiunii axiologice a atitudinilor față de națiunea română. Spațiul public european derivă în mod logic din existența instituțiilor europene. Un spațiu public european se impune de la sine atât timp cât sunt supuse dezbaterii decizii importante pentru opinia publică europeană. El cuprinde diversitatea tradițiilor, obiceiurilor, cutumelor
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
o rutină care dă dependență. Abia apoi îți induce teama și realizezi că îți atârnă o sabie a lui Damocles deasupra capului. Odată cu frica îți parvine și paranoia, și - aici e momentul de cinism al peliculei - confuzia morală. Piramida lui axiologică se cutremură în defavoarea statului și în favoarea familiei, de care se agață din ce în ce mai strâns pe măsură ce comite crime. Lungmetrajul are darul de a te menține în tensiune prin fazele de acțiune. Sincer, chiar era nevoie de așa ceva pentru a-i da spectatorului
Istoria intră și iese din "München" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10890_a_12215]
-
ale autoarei la adresa primitivismului autohton. Ca și în alte ocazii, dezbaterea pe marginea subiectului nu a fost una autentică: fiecare parte, surdă la argumentele celeilalte, a vrut și a reușit să rămână "tare" pe poziție, în interiorul codului său cultural și axiologic. Cele două extreme fiind îndeajuns de îngroșate pentru a mai necesita o subliniere. Pe de o parte, fundamentaliștii: Isus este parte a Noului Testament, a Dogmei și a-l transla în interiorul operelor literare reprezintă o blasfemie. Nu vă atingeți de
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
mare lucru, sau face atît cît pot să faci lucruri cu cuvinte. Omul recent este o astfel de carte de metafizică politică, antimodernă în sensul lui Compagnon (adică, să nu uităm, cu atît mai modernă, fără ca acest atribut să conote axiologic) care are toate motivele să suscite dezbateri și să provoace contestații pornind de la reacționarismul ei, în sensul deja definit. Critica stilului, făcută de pildă de Ciprian Șiulea în Retori, simulacre, imposturi, vine să sancționeze exact retorica imprecației și estetica sublimului
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
pentru că personalitatea lui te poate predispune, în momentul în care citești cartea, spre o anume dispoziție sufletească. În această privință, principiul autonomiei estetice potrivit căruia doar cartea pe care o ții în mîini contează poate fi oricînd supus unei relativizări axiologice. Orice volum se citește în context și după autor. De aceea, luarea-aminte cu care vei citi un om care ți-a atras atenția va fi mai mare decît cea pe care o vei avea-o citind un om pe care
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
a încurcat șeptelul și, în loc de pisică fierbinte pe acoperișul gol ne-a ieșit leoparda bălțata din stînga fatza, cum te uiți la Inter. Tot norocul... Tot norocul că Marinei (Dina, n.r.), care, de obicei, își desfășoară activitatea pe sticlă pendulînd axiologic între bine și rău, îi venise rîndul să fie bună. Bună nu atît cu noi, cît cu telespectatorii nostalgici care nu conteneau să reguleze antene colective de bulgari 1, 2 și cultural. Altfel spus, a fost o zi bună de
Marina Dina @ Playboy octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/96482_a_97774]
-
ca să ne exprimăm așa, apocalipsa în stare de comedie, dezastrul ca farsă. Pe tonalități nu o dată rizibil acute, cîțiva conservatori pretind că orice critică adresată unei serii de autori tabuizați ar reprezenta o demolare, o blasfemie, un atentat la siguranța axiologică a nației. În loc de-a reclama pur și simplu ceea ce le-ar conveni, adică sistarea discuției, înghețarea ierarhiilor, statu-quo-ul opiniilor proprii, acești comentatori care-l urmează îndeaproape pe liderul lor, pisc academic care, la rîndul dumisale, cochetează nu rareori cu
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
Diferența față de S.U.A. - care difuzează un alt canon al literaturii franceze la catedrele de limbi romanice - este aici colosală. Așa se face că „literatura franceză” studiată în Franța nu e doar restrînsă din punct de vedere estetic, acolo unde ierarhia „axiologică” ține cont numai de canonul modernist, ci și cultural: majoritatea scriitorilor francezi studiați sunt mai toți francezi și locuiesc mai toți la Paris. O altă problemă cu care se confruntă o astfel de întreprindere, una care ține însă mai puțin
Viețile paralele ale literaturilor contemporane () [Corola-journal/Journalistic/4125_a_5450]
-
s-o exalte (deoarece tirania căzută nu-i mai sperie pe lași) este ușor și deseori rentabil (redditizio, în original)." Nu comentez. Un volum sintetic, util, concentrând, cu sobră eleganță stilistică istoria poeziei modernismului românesc, lucrare armată de un sistem axiologic solid, cu contraforți etici. în 1961 are luată docența la Universitatea romană, dar e și funcționar de stat. Anul 1972 e unul de vârf, deci, cum aminteam, asistent titular de filologie romanică, la Facultatea de Magistero a Universității romane. Dar
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
multe ori observațiile sale sunt mai profunde decât ale criticilor profesioniști, inclusiv când la mijloc e o judecată de valoare. Comentând, de pildă, un articol al prietenului Florin Mugur dedicat unor poeți contemporani, „ingenuul” și „seraficul” Brumaru face o distincție axiologică netă: ar fi scris și el câteva rânduri despre respectivii, dar un articol e cam mult, de vreme ce în volumele lor poți întâlni doar versuri bune, nu și poezii... Rămâne, deci, în sarcina viitorului monograf să decodeze rețeaua amplă de referințe
Un mărturisitor impenitent by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4075_a_5400]
-
voiam să ajung - o uimitoare voluptate a lecturii a înfrânat căutarea unor noi chei de abordare. Julien Ospitalierul incită mult mai puțin decât 11 elegii, de pildă. Revenind la discuția tinerilor, cred că, manieristă, minoră (în sensul tipologic, și nu axiologic), retorică, mai exact exclamativă, mizând pe rafinamentul lexical și prozodic, poezia lui Brumaru a ieșit dintr-un parcurs obișnuit al literaturii contextualizate, păstrând semnele recognoscibile ale traseului și momentului respectiv, și a deviat undeva într-un spațiu paralel unde nu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
o privire asupra arhitecturii globalizante a postmodernității, atunci putem discuta despre un edificiu al ei asiduu fundamentat pe o substanță carateristică de tip distructiv, intolerantă din punct de vedere chimic, după cum lesne se poate observa, la esența nobilă a sferei axiologice cu anterioritate construite în timp de către moderniști și care, aidoma unei doze de vitriol concentrat, are capacitatea de a distruge sub raport material și spiritual, deopotrivă, lăcașurile solide existente deja. Dar răul pe care deconstructivismul ateu îl produce azi lumii
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
a fi iubit (passim), un al treilea e bun să scrie cărți (Valurile; Autodialog X), altul să fie dascăl (Bunicul, mai ales, dar și profesorii Universității). În fine, un altul nu e bun de nimic (Punctul, Preafericitul, Rugămintea, Pumnul). Confruntarea axiologică dintre femeie și bărbat, în dezavantajul crunt al celui din urmă, o întâlnim în proza obiectivă Omule!..., unde, în plus, este prezentă și Dunărea, ca o coloană vertebrală, ca o strajă și o sursă mitică ale peisajului și ale imaginarului
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
activitatea jurnalistică, cele mai importante dintre ideile exprimate în lucrări editate, ori la cursul universitar, susținut la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara. Este scrutată atent teza de doctorat (cu prezentarea, în traducere românească, a Sumarului) etc. Vocația “recuperării axiologice”, identificarea detaliului grăitor, semnificativ, în spectacolul, uneori contradictoriu, al tabloului sau proiectarea individualului pe ecranul cuprinzător al generalului i-au prilejuit lui Alexandru Ruja câteva caracterizări pregnante: “Dacă unii scriitori din exil s-au fixat într-o țară, Ștefan Baciu
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
și o componență firească și chiar indispensabilă vieții noastre, ajungând să zicem „răului bine și binelui rău”, căci și această problemă (a eliminării orei de religie) face parte tot din categoria lucrurilor ce au fost răsturnate, din punct de vedere axiologic!... Dar noi, pentru toate acestea, trebuie să-i mulțumim lui Dumnezeu, odată pentru faptul că ne trezește la realitate și ne invită la trezvie, scoțându-ne din ispita și păcatul triumfalismului și al autosuficienței, iar în al doilea rând pentru că
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
produs în sensul acesta al cuvintelor. Să dăm doar un singur exemplu: cuvântul prost - care la origine, în limba slavonă, precum se știe, însemna om simplu, din popor, a ajuns să însemne om lipsit de inteligență, fără minte și judecată axiologică (a se vedea Dicționarul Explicativ al Limbii Române, DEX, p. 753). În acest sens grăiește un personaj - domnitorul, dintr-o cunoscută piesă de teatru: „Boieri și tu prostime!” - indicând prin acest cuvânt din urmă poporul de jos. O situație asemănătoare
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
Ehling se ferește, e adevărat, de prelucrările teoretice ale realității, lasă în seama timpului grandilocvența, necruțarea, deșertăciunea lor. Pe de altă parte, nu ignoră, și bine face, prelucrarea realității după - așa-zicând - ideologia estetică, după canoanele sigure, îndelung verificate, atestate axiologic, ale realismului clasic, evitând experimentele orgolioase și sterile. Ignoră, totuși, sau pare a ignora, determinarea spirituală a lumii văzute. Eu, unul, cred cu tărie că Dumnezeu l-a aruncat pe om în istorie și, pentru a se descurca, pentru a
EUGEN DORCESCU, IDEOLOGIE ŞI LITERATURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383460_a_384789]
-
Aici întâlnim două din figurile emblematice ale cărții: călugărița Teodora (Rozariul cuvioasei Teodora) și Ioan (Celălalt Ioan). Așadar, în cronotopul lumii de azi evoluează personaje diverse, bine conturate, inconfundabile și, totuși, susceptible de încadrări, de ierarhizări - din unghi tipologic, ori axiologic. Fiindcă autorul, asumându-și, cu discreție, rolul de rezoneur, de arhi-personaj, nu se mulțumește, nu se poate mulțumi, cu analiza artistică a contingenței și aparenței, ci caută, dincolo de chipuri, condiția umană, tragică, în esența ei, și inepuizabilă pentru orice investigare
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
după crizele personalității. Altfel, la Paris nu și-a reamintit niciodată de lucrurile astea, pentru că nimic de acolo nu i-a dat un astfel de prilej și nici nu i-a sugerat măcar vreo asociere” (p. 124, 127). Din perspectivă axiologică, eroii acestor proze sunt fie ceea ce am numit, altcândva, persoane (exemplare umane ce nutresc nu doar sentimentul, ci și cultul valorilor, care trăiesc pentru un ideal și care au necesități spirituale conștientizate), fie simpli indivizi (adică exemplare umane mai mult
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
celui devotat menirii sale, ca o condiție a respirului creator. Nu te justifici; creezi precum respiri. Ceea ce faci nu e manufactură; e scânteie de geniu topită în textura pânzei, dând fior artistic mesajului vizual. Dar, iarăși, nu te dedici studiului axiologic; continui să lași frâu liber talentului, iar prin exercițiu îmbraci, în taină, rostirea. De data asta, una plăsmuită prin imagine. Cuvântul vine pe urmă. Uneori, nici nu e nevoie de el, pentru că imaginea glăsuiește, are farmec, îndeamnă la meditație, făurește
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ilustrația: Grădină Botanica, Sydney City, Australia PREFACERE - CASĂ Sugestia pe care o primesc de la carminul nopții, între umbră soarelui apus și conturul casei singuratice, îmi aliniază gramatical gândurile pentru re-cunoașterea axiologica a dimineții următoare. SEMNIFICAȚIE - DUALUL Gestul, Că dorința a sufletului născut din elegantă, păstrează paradigmele verbale intacte, surâsul tău explică frecvență genetic decisivă prin care privesc reprezentarea grafică a zilei. TRANSLUCID - EXISTENȚA Este o incluziune pe care o simt, un
AGNITIO de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361289_a_362618]
-
cauza, sărăcia reprezintă principala sursă de erodare moral-spirituală și biologică a celor mai mulți dintre membrii unei societăți, precum și de încordare a relațiilor dintre ei, încordare care cu necesitate tinde spre conflict. Sărăcia autoimpusă este apanajul firilor dârze, de-o înaltă ținută axiologică, dar și a firilor excentric-veleitare. Însă mesajul veleitarilor este limitat, căci el se datorează plictiselii, teribilismului ori dorinței de-a șoca. Rezultă că numai persoanele din prima categorie sunt purtătoarele năzuințelor evanghelice, grație acelei atitudini rare, fecundată de generozitate și
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
a iubirii divin-umane, care nu poate fi decât euharistică” (p. 5 și 8-9). Prima parte a cărții integrează metoda abordată de autor în studiul etnologiei contemporane. Sunt depășite rând pe rând orientările naturaliste, pozitiviste și empiriste, ca și cele idealiste, axiologice și voluntariste, pentru a fi promovată o viziune transcedentală în definirea etnicului. Relevantă este perspectiva spiritualității ortodoxe, cea care are în vedere viziunea dualistă asupra etnicității: pe de o parte, degradarea naturii etnicului prin căderea în păcat, iar pe de
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]
-
și a Fundației Academia Dacoromână, lansarea primului volum al cărții „Studii și cercetări de dacoromânistică", apărută la Editura Dacoromână. La eveniment a participat dr. Geo Stroe, care a mărturisit că „noi ne-am imaginat dacoromânistica precum o sumă de proiecte axiologice pentru renașterea națională"și a precizat că ONG-ul a luat ființă după ce Academia Română a refuzat să înființeze în cadrul ei o secție de dacoromânistică. Volumul a fost inițial gândit ca o revistă anuală de circa 100 de pagini, însă materialul
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
nici Biserica în organizație politico - socială. În altă ordine de idei, Biserica este în lume. Mădularele sale sunt membrii societății. Raportul Bisericii cu societatea este esențială, fundamentală. Ea trebuie să-și exercite rolul spiritual și soteriologic nu doar răspunzând problemelor axiologice și eshatologice ale omului contemporan îndeosebi, ci și îngrijându-se cu orice preț de protejarea și promovarea demnitatății tuturor persoanelor umane precum și coeziunea societății. Prin aceasta nu trebuie să înțelegem că Biserica se substituie Statului în relația acestuia cu societatea și
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]