1,522 matches
-
deprogramare” Terra PIG, via OMG- Monsanto, Albinosule și hibridizatule Fra Armando!... Mai schimbă și matale canonul, jurământul și blazonul, provenit de la Prințul Întunericului, Orbitorule!... Mai schimbă și tu pe eonul Dracului cu începutul Eonului mesianic și vezi ce faci cu axioma aceea inversă de cogito al lui Descartes! Ca eu am obosit de când stau pe Scut și tot țin în spate Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis” pe axa pământului, ca să nu îți cadă în cap Cortina asta neagră și
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
Sistem - fie de sisteme formale* axiomatice ale logicii clasice, fie ale teoriei mulțimilor sau mai știm noi ce alte o sută de sisteme moderne moarte și reci, care utilizează cinci noțiuni primitive: implicația, negația, conjuncția, disjuncția și echivalența, precum această axiomă, de exemplu, cu zece verbe: “Sunt creat/creată, exist, trăiesc și cred și mi-ajunge că sânt și fac ce vreau și știu unde merg” - comitem, din neștiință, o greșeală fatală asupra Naturii-mamă și un atentat asupra întregii umanități. Căci
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
care, unite apoi prin “trei mișcări într-una singură”, rezultă efectul de unde energo-informaționale și de unde de formă, și din efectul de unde de “forme-ideale” următorul raționament: Dacă: Existența urmează funcția (bunăoară “exist deci cuget” și nu “cogito ergo sum”- precum falsa axiomă a lui R. Descartes, despre care am scris un eseu pe Confluențe literare), iar funcția permite omului să se manifeste în viață pe “scara creaturală”* (prin cele două intelecte: Intelectul Activ și Intelectul angelic sau universal). Dacă: Forma este Primul
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
scrisoarea anterioară, în această scrisoare de tranziție voi scrie despre filozoful francez Rene Descartes (1596-1650), pentru a mă lămuri eu insumi și a răspunde la întrebarea legitimă și obligatorie de altfel pentru noi toți: ce s-a întâmplat cu acestă axioma dualista și controversat - “cuget, deci exist” - pe “scară creaturală”? Să presupunem că Descartes ar fi descoperit în urmă cu aproape patru sute de ani nouă “știință universală” - gradul zero al conștiinței universale. Considerând că universul este conștiința în expansiune infinită, titanul
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
scrisoarea anterioară, în această scrisoare de tranziție voi scrie despre filozoful francez Rene Descartes (1596-1650), pentru a mă lămuri eu insumi și a răspunde la întrebarea legitimă și obligatorie de altfel pentru noi toți: ce s-a întâmplat cu acestă axioma dualista și controversat - “cuget, deci exist” - pe “scară creaturală”? Să presupunem că Descartes ar fi descoperit în urmă cu aproape patru sute de ani nouă “știință universală” - gradul zero al conștiinței universale. Considerând că universul este conștiința în expansiune infinită, titanul
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
continuității multimilenare și statorniciei neamului nostru. Mai întâi trebuie să amintim că acest termen are în¬țelesul de „pădure mare“ (la care ne-am referit mai sus), dar și „bucată de mămăligă, de pâine“. Se acceptă astăzi că pe o axioma ideea că la baza codrului românesc stă latinescul quadrum care însemna ,,pa¬trat“. Acel quadrum s-ar fi transformat în quodrum și apoi codrum cu evoluția semantica de la „bucată pătrată“ spre „bucată în general“, cu specia¬lizări: ,,de pâine“, „de
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
în care adevărul este sufocat lent de către imposturile sale, individul devine extrem de vulnerabil la meandrele gândirii magice. Diferența dintre un adevăr și o impostură a sa constă în faptul că adevărul suportă probe, îndoieli și dovezi. Impostura se erijează în axiomă. Exagerările mediatice, teoriile conspirației, știrile false ne creează anxietate dar, totodată, ne oferă confortul deținerii adevărului și dau naștere unei comodități intelectuale sinonime cu inconștiența. Rezultatul este o societate amnezică, în care individului îi este demolat unul dintre bastioanele fundamentale
Cum am descoperit bârlogul vampirului Racoviță sau Expunerea unui impostor cinic () [Corola-blog/BlogPost/338692_a_340021]
-
făcut? Ce a determinat-o să încerce să mă dea jos, la o parte, să mă vaporizeze din dimensiunea asta a timpului? Păi ca să înțelegem e nevoie de o recapitulare. Femeia la volan. Probabil cel mai nesecat izvor de teorii, axiome, cărți, tratate. Cauza principală a defrișărilor. Vârful de lance al misoginismului, una din temele preferate ale feminismului, teritoriul minat pe care nu trebuie sa il ataci la o petrecere dacă ai băut mai mult de 3 pahare de vin, arma
Femeie la volan. Revoluția sexuală metalică () [Corola-blog/BlogPost/338360_a_339689]
-
și două luni, Iunie-Iulie 2009, la Air Force Research Laboratory în Rome, NY, SUA (sub egida State University of New York Institute of Technology). DOMENII DE CERCETARE 3.1. Matematici Definiție: O geometrie Smarandache este o geometrie care conține cel putin o axioma negata smarandache (1969). „O axioma este numită negata smarandache dacă în același spațiu axioma se comportă diferit (adică, validată și invalidata; sau numai invalidata dar pe cel puțin două căi). În continuare, spunem că o axioma este parțial negata, sau
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
la Air Force Research Laboratory în Rome, NY, SUA (sub egida State University of New York Institute of Technology). DOMENII DE CERCETARE 3.1. Matematici Definiție: O geometrie Smarandache este o geometrie care conține cel putin o axioma negata smarandache (1969). „O axioma este numită negata smarandache dacă în același spațiu axioma se comportă diferit (adică, validată și invalidata; sau numai invalidata dar pe cel puțin două căi). În continuare, spunem că o axioma este parțial negata, sau există un grad de negare
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
egida State University of New York Institute of Technology). DOMENII DE CERCETARE 3.1. Matematici Definiție: O geometrie Smarandache este o geometrie care conține cel putin o axioma negata smarandache (1969). „O axioma este numită negata smarandache dacă în același spațiu axioma se comportă diferit (adică, validată și invalidata; sau numai invalidata dar pe cel puțin două căi). În continuare, spunem că o axioma este parțial negata, sau există un grad de negare al unei axiome” în conformitate cu teoria Smarandache (Linfan Mao, 2011
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
conține cel putin o axioma negata smarandache (1969). „O axioma este numită negata smarandache dacă în același spațiu axioma se comportă diferit (adică, validată și invalidata; sau numai invalidata dar pe cel puțin două căi). În continuare, spunem că o axioma este parțial negata, sau există un grad de negare al unei axiome” în conformitate cu teoria Smarandache (Linfan Mao, 2011). Așadar, ca un caz particular, geometriile euclidană, Lobachevsky-Bolyai-Gauss, si Riemannian pot fi reunite, în același spațiu, de anumite geometrii Smarandache. Aceste geometrii
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
negata smarandache dacă în același spațiu axioma se comportă diferit (adică, validată și invalidata; sau numai invalidata dar pe cel puțin două căi). În continuare, spunem că o axioma este parțial negata, sau există un grad de negare al unei axiome” în conformitate cu teoria Smarandache (Linfan Mao, 2011). Așadar, ca un caz particular, geometriile euclidană, Lobachevsky-Bolyai-Gauss, si Riemannian pot fi reunite, în același spațiu, de anumite geometrii Smarandache. Aceste geometrii Smarandache, pot fi parțial euclidiene, partial non-euclidiene. Se pare ca geometriile Smarandache
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
euclidiene, partial non-euclidiene. Se pare ca geometriile Smarandache sunt conectate cu Teoria Relativității (deoarece ele includ geometria Rieman într-un subspațiu) și cu universuri paralele. Cea mai importantă contribuție a geometriei Smarandache a fost introducerea gradului de negare al unei axiome (și mai general, gradul de negare al unei teoreme, leme, propoziție științifică sau umanistica) ce lucrează precum negarea în logica fuzzy (cu grade ale adevărului, si grade ale falsității) sau mai general precum negarea în logica neutrosofică (cu un grad
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
cu grade ale adevărului, si grade ale falsității) sau mai general precum negarea în logica neutrosofică (cu un grad al adevărului, un grad al falsului, si un grad al neutralității (nici adevăr, nici falsitate, dar necunoaștere, ambiguitate, indeterminare) [nu numai axiome ale geometriilor euclidiene, dar orice propoziție științifică sau umanistica în orice domeniu] sau negare parțială a unei axiome (și, în general, partial negare a propoziției științifice sau umanistice în orice domeniu). (Linfan, Mao, 2006). Aceste geometrii conectează multe spații geometrice
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
grad al adevărului, un grad al falsului, si un grad al neutralității (nici adevăr, nici falsitate, dar necunoaștere, ambiguitate, indeterminare) [nu numai axiome ale geometriilor euclidiene, dar orice propoziție științifică sau umanistica în orice domeniu] sau negare parțială a unei axiome (și, în general, partial negare a propoziției științifice sau umanistice în orice domeniu). (Linfan, Mao, 2006). Aceste geometrii conectează multe spații geometrice cu diferite structuri într-un spațiu eterogen multistructură. În geometria Smarandache, punctele, liniile, planurile, spațiile, triunghiurile... sunt denumite
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
de alta, recurge a ilegalități pentru a acumula avere. Silviu observă că în formula existențială a tatălui său opțiuni politice corecte coabitează cu decizii de furt. În altă ordine de idei, în profilul moral al lui Silviu Grigorașcu intră și axioma fidelității conjugale. Mai mult, el este bărbatul unei singure femei. Pe această temă majoră pentru derularea destinului său are o dispută cu soția sa Roxana, adeptă și ea a valorii fidelității. Ampla discuție cu aceasta pornește de la o teorie pe
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
similar ontologia este axa A1 a comunicării umane, a științei generale a comunicării. Miza principală a ontologiei comunicării este de a stabili un lexicon standard al universului comunicării științifice, ce se referă la: paradigme, modele, cogitații de bază (legi, principii, axiome, postulate, teoreme, paradoxuri, etc.), componente ontologice esențiale (procese, structuri, elemente precum emitent, receptor, actant, actor, agent, comunicator, mesaj, canal, context, etc.), categorii, concepte și teorii. Ontologia comunicării umane este imaginea existenței comunicării, este certificatul existenței unui univers ce dorește: setarea
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Smarandache brevetează bancul hipertextual. El aduce în același cadru de gândire atât contextul de descoperire a ideii cât și contextul de justificare a bancului. Esența intelectivă a bancului este o idee. Nuanța sa estetică stă în expresivitate și umor. O axiomă paradoxistă formulată de Mircea Manu într-un dialog pe chat cu remarcabilul scriitor și critic literar Janet Nică și cu Florentin Smarandache spune că „un paradoxist nu este niciodată trist” (în Smarandache, F. (2011 ). The Sixth International Anthology on Paradoxism
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu care are o rezonanță existențială. Constructorul de lumi este un creator de realități. Diegeza edificată de acesta este mai curând imaginată. Axioma este că limbajul nu permite o lume pur imaginară. Există un realism al literaturii fantastice (vezi Marin Beșteliu). Există un realism al încercării fictivului ca fictiv (vezi J. L. Borges). Reținem chiar un realism al SF-ului, vezi I. Asimov
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Smarandache brevetează bancul hipertextual. El aduce în același cadru de gândire atât contextul de descoperire a ideii cât și contextul de justificare a bancului. Esența intelectivă a bancului este o idee. Nuanța sa estetică stă în expresivitate și umor. O axiomă paradoxistă formulată de Mircea Monu într-un dialog pe chat cu remarcabilul scriitor și critic literar Jeanet Nică și cu Florentin Smarandache spune că „un paradoxist nu este niciodată trist” (în Smarandache, F. (2011 ). The Sixth International Anthology on Paradoxism
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
idee, am zice simplă și comuna, dacă n-ar fi decisivă pentru viziunea contemporană asupra mijloacelor: același mesaj poate avea semnificații și efecte sociale și individuale diferite în funcție de mijloacele de comunicare ce asigură transmisia. În “Understanding media”, M. McLuhan o axioma interacționistă prin care pune în lumina rolul tehnicilor de difuzare “the medium is the message” (McLuhan M., 1964, p. 16). Tehnologiile create de om, între care figurează și mijloacele de comunicare, reprezintă prelungiri ale simțurilor sale. Cand omul își comunica
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
immune to disturbances” (Kittler F., 1999, p. 1). The optical fiber is the channel, iar presa, radioul, televiziunea, filmul, telefonul, Internetul, jocurile video etc. sunt media, mijloace de comunicare. În aceeași zonă cu acea renumită formulă a lui Marshal McLuhan, axioma interacționistă „medium is the message”, se situează o formulare a lui Friedrich Kittler, principiul constructiv-tranzacțional: „Media determine our situation” (Kittler F.,1999, p. XXXIX). Principiul Bolter-Grusin este o dezvoltare analogica constructiv-tranzacționistă a unei observații a lui Marshall McLuhan. M. McLuhan
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
remediated painting (Bolter J. D., Grusin R., 1999, pp. 53-62). În P2, mesajul era producția unitară a unui interactant, era remis printr-un canal cu ajutorul unui medium. Ajutorul dat de medium mesajului era important, iar M. McLuhan îl reține în axioma medium P2 că esențial. În P3, message este co-construit de tranzactanți, el este mai mult un contur mesajual, o direcție a minții. Aici influență mijlocului de comunicare tangibil este mediata de „situation”, element intangibil, adică spiritual: media nu mai determina
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conștiință teoretică prea clară și abia apoi ne lămurim teoria, ca într-o învățare “learning by doing” “ (pag. 21). Așadar informația se bazează pe legi, axiome, standarde, metode, principii, fiind un “ansamblu coerent, coeziv și unitar de semnificații gnozice, caracterizate prin noutate, relevanță și utilitate, referitoare la stări, situații, obiecte, fenomene, fapte, probleme, evenimente sau persoane. Ea nu este o simplă noțiune” (pag. 21). Ca în
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]