446 matches
-
face câte o mică fereastră, ca să aibă mortul pe unde răsufla, să vadă pe cei ce-l conduc pe ultimul drum și să-și ia la revedere de la ei. În ziua Înălțării Domnului, cei care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu, pentru sufletele morților; prin asta se crede că, în acea zi, se înalță sufletele morților la cer și trebuie să aibă merinde de drum. Omul dacă moare, sufletul umblă timp de șase săptămâni pe unde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Schmitt -, îngenuncherea devine atitudinea normală a rugăciunii: o rugăciune mai individuală care este adresată lui Dumnezeu cel mai des în fața unui obiect, cum este crucifixul, materializând prezenta divină. Începând cu secolul al XIII-lea, acest gest devine caracteristic adorației sfintei azime. Se precizează însă că credincioșii trebuie să pună amândoi genunchii pe pământ în prezența să, ceea ce diferențiază gestul lor de două acte rituale în care este prescrisa îndoirea unui singur genunchi: pentru un preot, în timpul slujbei, si pentru un supus
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a lua masa", vom observa că grupează în principal, ca fiind termenii cei mai caracteristici: "masa (zilnică), masa (mobilier), restaurant, fel de mîncare, cină, bucătărie, prînz, a invita, a servi, bufet, veselă, cantină, festin, tacîmuri, sărbătoare, cafenea, meniu, nuntă, șervețel, azimă, gastronomie, seară, oră, farfurie, a împărtăși, colectiv, a mînca, împreună, ceai, comesean, a cina, ceașcă, gală, recepție, zi, intrare, desert, birou, șervet, scump, special, a plăti, a pregăti, ușor, hartă, bucată, noi, frugal, general, noapte, a pune, băutură, regiune, curs
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
învinge acel "rău" care devine în timp necesitate vitală pentru societățile utopice. El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate, în părăsirea ideii de încercare a obținerii dreptului de trăire în paradis, în Olimpul dominat de iubită. Nu. Fuga e
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
binele acel "rău" transformat cu timpul în necesitate vitală pentru societățile utopice). El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată/ Însă n-a găsit-o, nu.// Și-a cosit pădurea toată/ Din grâu azime-a gătit/ Și-o corabie-și cioplise/ Din stejarul prăvălit". La prima lectură am fost tentat să cred în lașitate, în părăsirea misiunii de a încerca să obțină dreptul de a accede în paradis, în Olimpul dominat de iubită. E
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1954; Mărul de lângă drum, București, 1954; Partidul m-a-nvățat, București, 1954; Frăția între poporul român și minoritățile naționale, București, 1954; Trăinicie, București, 1955; Versuri alese, I-II, București, 1955; Păcală, slugă la primar, București, 1955; Ură personală, București, 1955; Azimă, București, 1956; Poezii, București, 1956; Poezia noastră, București, 1956; Inima bătrânului Vezuv, București, 1957; Călători prin constelații, București, 1957; Meșterul Manole. Cronici și studii literare (1934-1957), îngr. și pref. Savin Bratu, București, 1957; Cu tineretul spre viitor, București, 1957; Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
zorii zilei următoare; pe masă se așează alimente, băuturi și bani: pâine, turtă, pogace, apoi felurite semințe, apă, vin, rachiu (În plus miere). Turta de pâine trebuie făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa face trei turtițe de azimă unse cu miere care Închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină viitorul copilului. Dacă noul născut e băiat, se mai pun pe masă: carte, sapă, secere, cosor și alte obiecte de 50 muncă, iar, dacă e fată, pune
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală masa ursitoarelor se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
face câte o mică fereastră, ca să aibă mortul pe unde răsufla, să vadă pe cei ce-l conduc pe ultimul drum și să-și ia la revedere de la ei. În ziua Înălțării Domnului, cei care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu, pentru sufletele morților; prin asta se crede că, în acea zi, se înalță sufletele morților la cer și trebuie să aibă merinde de drum. Omul dacă moare, sufletul umblă timp de șase săptămâni pe unde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la aceea a unui „blestem” care chinuie și alienează, privându-l pe poet de o existență normală, de bucuriile vieții simple, dar care îl poate transforma într-un fel de Crist ce se sacrifică pentru oameni, oferindu-se ca „sfântă azimă”, după „momentul de reculegere sacră” al scrisului, când ar avea loc transsubstanțierea propriei ființe în vers. În paralel, are multe îndoieli cu privire la perenitatea poeziei sale, văzută când ca o palidă expresie a unor intense trăiri, când ca un „joc de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
negre - 1395 de lei; 20,750 kg. carne a 36 lei/kg - 747 de lei; Fălticineanu băcănie - 252 de lei; Melichsohn băcănie - 196; diverse după carnet (paturi) - 1.850; leafa servitoarei - 550”. d. Repararea băii și a mașinii de fabricat azimă Se știe că atunci când într-o comunitate românească (de regulă urbană) deja existentă se instala un număr mare de evrei, prioritățile erau, aproximativ în ordine, următoarele: sinagogă, cimitir, baie, spital și școală. În acea perioadă (1929-1930) venise rândul unei reparații
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
băii propriei comunități din Huși. Desigur, cheltuielile au fost mari deoarece și ambițiile de perfecțiune ale ștabilor din conducerea epitropiei sau ai administrației comunității erau mari iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât de catolici la împărtășanie (la ortodocși, anafură) cât și de evrei la marea sărbătoare a Paștelui evreiesc ce are loc primăvara
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
deoarece și ambițiile de perfecțiune ale ștabilor din conducerea epitropiei sau ai administrației comunității erau mari iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât de catolici la împărtășanie (la ortodocși, anafură) cât și de evrei la marea sărbătoare a Paștelui evreiesc ce are loc primăvara, fără nicio legătură cu Paștele creștin. Pentru repararea băii, fuseseră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
casierul I. Istric suma de 6.086 de lei, ce reprezenta contravaloarea a 170 de metri de țevi de 2’’, socotite la 35,80 lei/m.l. Încă de la 14 martie 1930 intrase în colimatorul șefilor evrei din Huși „fabrica de azimă”, un obiectiv foarte important de vreme ce și aici sau investit mari sume de bani. Astfel, prin „Ordonanța de plată” nr.74, comunitatea plătea comerciantului M. Țipris suma de 2.620 de lei pentru „...material de lemnărie pentru dușamea și mese la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
foarte important de vreme ce și aici sau investit mari sume de bani. Astfel, prin „Ordonanța de plată” nr.74, comunitatea plătea comerciantului M. Țipris suma de 2.620 de lei pentru „...material de lemnărie pentru dușamea și mese la fabrica de azimă”. Iată ce esențe de lemn achiziționase comunitatea de la „Depositul de lemne Mendel Țipris” din Huși, strada Cuza Vodă, nr.80: „Dulapi de stejar și de tei și țăruși de stejar”. Leiba Alaman, probabil maistru la de toate, inclusiv la lemne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nr.80: „Dulapi de stejar și de tei și țăruși de stejar”. Leiba Alaman, probabil maistru la de toate, inclusiv la lemne, revendica epitropiei evreiești pe data de 14 martie 19230, suma de 700 de lei pentru: „...repararea mașinei de azimă și 4 colțare prin fixarea postamentului mașinei”. În aceeași zi, hahamul I. Cuperman încasa de la casieria instituției suma de 462 de lei, ce reprezenta „...diferența de 66 țidule pentru tăerea de paseri din bonurile vândute de comunitate”. În paralel și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pâinii și a vinului În Trupul și Sângele Domnului se săvârșește numai prin rostirea cuvintelor: „Luați mâncați...” și „Beți dintr-u acesta toți...”, iar nu prin citirea rugăciunii: „Doamne, trimite pe Duhul tău cel Sfânt...”. Ei Întrebuințează la Sfânta Împărtășanie azimă În loc de pâine dospită și nu Împărtășesc pe laici decât cu azimă, păstrând numai pentru preoți Împărtășirea cu vin. Copiii nu se Împărtășesc până la primirea Tainei Ungerii cu Sfântul Mir sau a confirmării, adică până la vârsta de 7-10 ani. Protestanții Învață
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Coca Stana () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92311]
-
numai prin rostirea cuvintelor: „Luați mâncați...” și „Beți dintr-u acesta toți...”, iar nu prin citirea rugăciunii: „Doamne, trimite pe Duhul tău cel Sfânt...”. Ei Întrebuințează la Sfânta Împărtășanie azimă În loc de pâine dospită și nu Împărtășesc pe laici decât cu azimă, păstrând numai pentru preoți Împărtășirea cu vin. Copiii nu se Împărtășesc până la primirea Tainei Ungerii cu Sfântul Mir sau a confirmării, adică până la vârsta de 7-10 ani. Protestanții Învață În mai multe feluri, cu privire la Sfânta Împărtășanie. Martin Luther
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Coca Stana () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92311]
-
de la jumătatea secolului al XII-lea până la jumătatea secolului XX) și a provocat cele mai teribile și sângeroase urmări. Poveștile cu evrei care ar fura copii creștini, i-ar ucide În mod barbar și le-ar folosi sângele la prepararea azimei pascale sau În alte scopuri rituale au dat naștere În Europa unor adevărate psihoze colective. Psihoze care au ridicat nivelul antisemitismului la cote paroxistice și care au generat procese inchizitoriale, execuții, arderi pe rug, dar și masacrarea și expulzarea unor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
seamă [evreilor] tot soiul de lucruri ciudate : În săptămâna Paștelui evreiesc și În săptămâna Paștelui creștin, oamenii Își țin copiii Închiși În casă, de teamă ca evreii să nu-i fure și să le sugă sângele, ca să-l pună În «azima» lor ; și, dacă se Întâmplă vreodată să dispară vreun copil, Întreaga populație cere sus și tare ca toată evreimea să fie supusă la cazne” <endnote id="(378, p. 104)"/>. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
practicat de evrei. Într-un manuscris românesc, datat 1784 și intitulat Obiceiuri. Rânduieli jidovești În toate lunile [anului] (mss. BAR nr. 1155), erau trecute În revistă mai multe feluri În care, chipurile, evreii ar folosi sânge de creștin : pentru prepararea „azimelor jidovești”, pentru „mâncări, chinături de sânge”, pentru „fărmecarea creștinilor ca să aibă de la ei milă și bun dar”, pentru ritualul de nuntă și cel de ungere a muribunzilor <endnote id="(98)"/>. Un alt text de acest tip (ticluit prin 1716 În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întâmplare : „Domnitorul Moldovei a reînviat o veche născocire Împotriva bieților evrei, scoasă la iveală de atâtea ori de către spoliatori. Evreii din principat [= Moldova] au fost acuzați că ar fi omorât un copil grec [= creștin-ortodox] pentru a-i pune sângele În azima lor și, sub acest pretext, ca un nou Atila, le-a distrus sinagogile, le-a ars cărțile, i-a bătut la tălpi pe pretinșii criminali și i-a pus pe toți să plătească sume mari de bani. Acest domn nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înțepată cu puncte” pentru a simboliza „Înțepăturile date de strămoșii [evreilor] Mântuitorului Însuși” <endnote id="(451, p. 46)"/>. Nu numai motivul „butoiului de colectat sânge” a migrat din legenda infanticidului practicat de evrei În legendele folclorice românești, ci și motivul „azimei preparate cu sânge”. Legenda spune că „de un post mare [de Paște], au făcut jidanii pâne cu sânge”. Fiind În postul dinaintea Paștelui și neavând ce mânca, creștinii urmau „să se spurce” și „să se facă și ei păgâni”, mâncând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țara, În mii de exemplare, o litografie reprezentând „infanticidul ritual” petrecut, chipurile, În 1882 la Tiszaeszlár, În imediata vecinătate a Transilvaniei. Reproducerea Înfățișa o fată sugrumată pe podeaua sinagogii și câțiva evrei care Îi luau sângele „pentru a se fabrica azimă” <endnote id="(125, p. 251)"/>. Cu câțiva ani Înainte, În urma stă ruințelor rabinului M. Beck de la Templul Coral, ministrul de Interne dăduse dispoziții să se confiște ilustrații similare, puse În vânzare În București <endnote id="(612, I, p. 219)"/>. O
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despărțire istorică veche de o mie de ani nu poate fi anulată în cursul unei vizite, fie ea și a Papei. Orice preot de țară știe că marea piedică în calea reunirii nu este nici adaosul Filioque, nici tipul de azimă folosit la împărtășanie sau numărul de degete cu care faci semnul crucii, ci primatul papal și dogma infailibilității Papei. Or, deocamdată, niciunii, nici alții nu pot trece peste acest punct. Dar pot fi rezolvate o mulțime de alte chestiuni pendinte
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]