391 matches
-
pentru ca sufletul să nu iasă prin gura mortului. Cei bătrâni care făceau parte din comunitate supravegheau arderea, iar cenușa era adunată într-o urnă și îngropată în casa defunctului. Urnele cu rămășițele pământești ale persoanelor importante erau depuse în temple. Aztecii cunoșteau și o metodă de îmbălsămare și de mumificare. Creștinarea timpurie în epoca de formare a poporului român a împiedicat formarea unei mitologii unitare, aceste credințe străvechi transformandu-se în superstiții de obicei asociate răului, sau personajele lor devin sfinți
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
primele luni ale anului 1943 au mai aderat Irak, Brazilia și Bolivia. (29 ianuarie 1942). (21 de membri) ("Actul final a celei de-a doua înâlniri de la Havana a miniștrilor republicilor americane, 30 iulie 1940") Din 1945, Escuadrón 201 "Vulturii Azteci" s-au alăturat forțelor aeriene americane din Pacific, contribuția lor fiind evidențiată în timpul bombardamentelor asupra insulelor Formosa (Taiwan) și Luzon (Filipine). Din iulie 1944, 25.000 de militari ai forței expediționare braziliene s-au alăturat Aliaților în campania din Italia
Aliații din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/302659_a_303988]
-
ale cărei patru axe sunt figurate prin patru culori simbolice: albastru pentru cer și nord; verde pentru pământ și sud; roșul pentru soarele la răsărit și est; galben pentru munții stâncoși unde apune soarele, sălașul apusean al tunetului și morților. Aztecii utilizează același cuvânt pentru toate nuanțele de verde și de albastru, având un simbolism dublu: pe de-o parte, un simbolism solar; pe de altă parte, simbol al fertilității. Culorile mai simbolizează timpul: negrul semnifică timpul propriu-zis și albul - atemporalul
Simbolistica culorilor () [Corola-website/Science/302774_a_304103]
-
Civilizația maiașă este o civilizație mesoamericană care și-a atins apogeul în perioada 300-900. Culturile Maya târzii, scindate în regiuni, precum și poporul aztec și incaș construiesc în secolul al XV-lea mari imperii, bine administrate, în America Centrală și de Sud. Cultura Maya târzie este împărțită într-un număr de state separate. Sunt slăbite în sec. XV de conflicte politice și cucerite în secolul
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]
-
până în aproximativ 300 î.Hr., agricultorii Maya au început să-și extindă prezența lor, atât în regiunile muntoase și joase. Perioada preclasică a văzut, de asemenea, creșterea civilizației mesoamericane-Olmecii. Ca și alte popoare Mesoamericane, cum ar fi Zapotecii, Totonacii, Teotihuacánii și Aztecii, Maiașii au derivat o serie de trăsături religioase și culturale , precum și sistemul lor numeric și calendaristic preluate de la olmecii. Vechile orașele-templu datează din 300.În secolele V-VI, cultura Maya cunoaște o largă răspândire. Sistemul eficient din agricultură conduce la
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]
-
cartofi, fasole, tomate și dovleac, acestea fiind plante mai productive decât cerealele din Europa. Acest fapt a dus la un spor demografic, creindu-se civilizații agricole dense. America precolumbiană cuprindea triburi de vânători-culegători, dar și civilizații agricole dense în Mexic (mayași, azteci), regiunea Anzilor (incași) si pe Valea Mississipi (). Nu existau animale domestice. Nu era practicată metalurgia bronzului sau a fierului, societățile aflându-se încă în stadiul eneoliticului. Roata, de asemenea, nu fusese inventată. Mayașii și aztecii utilizau ideogramele ca sistem de
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
agricole dense în Mexic (mayași, azteci), regiunea Anzilor (incași) si pe Valea Mississipi (). Nu existau animale domestice. Nu era practicată metalurgia bronzului sau a fierului, societățile aflându-se încă în stadiul eneoliticului. Roata, de asemenea, nu fusese inventată. Mayașii și aztecii utilizau ideogramele ca sistem de scriere. Europenii au desfășurat expediții maritime și terestre de explorare, ceea ce a dus la stabilirea unor contacte durabile și substanțiale între ariile de civilizație anterior-separate. Pe lângă diverse țări care nu erau dezvoltate suficient să desfășoare
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
navigatorii spanioli au organizat noi expediții de explorare a arhipeleagurilor din Marea Caraibelor, a coastelor răsăritene ale Americii Centrale și Golfului Mexic și a țărmurilor nordice ale Americii de Sud, creându-se condiții favorabile pentru cucerirea regiunilor în care înfloreau civilizațiile mayașilor(America Centrală), aztecilor(Mexic) și incașilor(Peru). Cucerirea imperiului aztec și a capitalei sale Tenochititlan a fost realizată de către spanioli conduși de Hernand Cortez în decurs de doi ani (1519-1521). Deși avea la dispoziție forțe militare reduse, Cortez a profitat de superioritatea să
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
explorare a arhipeleagurilor din Marea Caraibelor, a coastelor răsăritene ale Americii Centrale și Golfului Mexic și a țărmurilor nordice ale Americii de Sud, creându-se condiții favorabile pentru cucerirea regiunilor în care înfloreau civilizațiile mayașilor(America Centrală), aztecilor(Mexic) și incașilor(Peru). Cucerirea imperiului aztec și a capitalei sale Tenochititlan a fost realizată de către spanioli conduși de Hernand Cortez în decurs de doi ani (1519-1521). Deși avea la dispoziție forțe militare reduse, Cortez a profitat de superioritatea să față de azteci în mijloacele de lupta: arme
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
și incașilor(Peru). Cucerirea imperiului aztec și a capitalei sale Tenochititlan a fost realizată de către spanioli conduși de Hernand Cortez în decurs de doi ani (1519-1521). Deși avea la dispoziție forțe militare reduse, Cortez a profitat de superioritatea să față de azteci în mijloacele de lupta: arme albe de oțel, cuirase, coifuri, cavalerie, arme de foc-și faptul că unele triburi supuse de azteci, totonacii și tlaxcalanii erau nemulțumiți de dominația acestora. Împăratul aztecilor, Montezuma a căutat să obțină retragerea spaniolă prin
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
de doi ani (1519-1521). Deși avea la dispoziție forțe militare reduse, Cortez a profitat de superioritatea să față de azteci în mijloacele de lupta: arme albe de oțel, cuirase, coifuri, cavalerie, arme de foc-și faptul că unele triburi supuse de azteci, totonacii și tlaxcalanii erau nemulțumiți de dominația acestora. Împăratul aztecilor, Montezuma a căutat să obțină retragerea spaniolă prin tratative, care nu au dus la nici un rezultat, fiind ucis de populație. Cucerirea de către spanioli a nord-vestului Americii de Sud-țară Biru, căreia
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
reduse, Cortez a profitat de superioritatea să față de azteci în mijloacele de lupta: arme albe de oțel, cuirase, coifuri, cavalerie, arme de foc-și faptul că unele triburi supuse de azteci, totonacii și tlaxcalanii erau nemulțumiți de dominația acestora. Împăratul aztecilor, Montezuma a căutat să obțină retragerea spaniolă prin tratative, care nu au dus la nici un rezultat, fiind ucis de populație. Cucerirea de către spanioli a nord-vestului Americii de Sud-țară Biru, căreia spaniolii i-au spus Peru, a fost ușurată de luptele
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
cucerirea și invadarea unei mari părți din America de către Regatul Spaniei. Coroana de Castilia se extinde, dincolo de teritoriul său inițial, în restul Spaniei și pe alte continente, răspândind astfel cultura și limba spaniolă. Marile civilizații native americane (Imperiul Inca, Imperiul Aztec etc.) au fost învinse de cuceritorii spanioli, care au ajuns astfel să consolideze un imens stat hispanic, sub formă de dominație colonială. Concomitent, în timpul primului secol de cucerire, a avut loc o catastrofă demografică, care a ucis majoritatea populației native
Hispanitate () [Corola-website/Science/312696_a_314025]
-
multe variante - se bănuiesc: o invazie a barbarilor nordici, factori economici, asaltul junglei, o revoluție lentă a masei țărănești contra elitei religioase și aristocratice, etc. Toate sunt însă doar presupuneri, dispariția civilizației mayașe continuând să rămână pentru noi un mister. Aztecii, veniți din sud, s-au stabilit în secolul al XIV-lea pe teritoriul de azi al Mexicului, unde și-au construit capitala, Tenochtitlan. Prin războaie și-au impus dominația de la Atlantic la Pacific asupra teritoriului de azi al Mexicului.
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
care a fost preluată de spanioli. În Puerto Escondido Honduras, America Centrală descoperirile arheologice au găsit vase cu teobromină ce datează din anii 1100 î.Hr., substanța fiind un extract din semințe de cacao care se folosea la producerea unor băuturi alcoolice. Aztecii cunosc arborele de cacao, considerat sfânt (darul zeului Quetzalcoatl), din secolul XIV. Băutura alcoolică preparată din fructele de cacao fermentate era provenită dintr-un amestec de apă, cacao, porumb, vanilie și piper. Boabele de cacao serveau și ca monedă la
Cacao () [Corola-website/Science/310873_a_312202]
-
cunosc arborele de cacao, considerat sfânt (darul zeului Quetzalcoatl), din secolul XIV. Băutura alcoolică preparată din fructele de cacao fermentate era provenită dintr-un amestec de apă, cacao, porumb, vanilie și piper. Boabele de cacao serveau și ca monedă la azteci. Conchistadorii spanioli descoperă repede valoarea aurului brun, ei găsesc 25 000 de chintale de cacao în încăperile tezaurulului lui Montezuma (un sclav costa 100 de boabe de cacao). Prin creșterea consumului de cacao în Europa se vor extinde și plantațiile
Cacao () [Corola-website/Science/310873_a_312202]
-
în întregime. Prin foc se restabilește echilibrul între haos și ordine. Tatăl zeilor, "Odin", creează lumea din nou, soarele strălucește din nou pe cer, pământul este repopulat de urmașii perechii "Lif" și "Lifthrasir", singurii supraviețuitori ai catastrofei. Reprezentările escatologice la azteci își au izvorul în tradițiile culturii ""toltechice"", în al cărei centru se găsea credința în existența altor patru lumi (sau "sori") înaintea lumii actuale. Aceste lumi - împreună cu omenirea corespunzătoare - fură distruse prin diverse catastrofe. Lumea actuală ar reprezenta al cincilea
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
izvorul în tradițiile culturii ""toltechice"", în al cărei centru se găsea credința în existența altor patru lumi (sau "sori") înaintea lumii actuale. Aceste lumi - împreună cu omenirea corespunzătoare - fură distruse prin diverse catastrofe. Lumea actuală ar reprezenta al cincilea "soare", și aztecii se considerau ei înșiși ca fiind "popor al soarelui", având ca misiune din partea zeilor datoria asigurării permanente a hranei ("tlaxcaltilizli") soarelui, fără de care acesta ar dispare de pe cer. Astfel, supraviețuirea și prosperitatea întregului univers este condiționată de jertfele oferite soarelui
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
și a culturii Mexicului pentru sute de ani. Stema actuală înfățișează un vultur auriu mexican aflat pe un cactus imediat după capturarea unui șarpe. Simbolistica și interpretarea imaginii este foarte diferită, depinzând de punctul de vedere cultural implicat; astfel, pentru azteci aceasta avea "puternice conotații religioase și ceremoniale", dar pentru europeni simboliza și simbolizează "triumful binelui asupra răului". Conform istoriei oficiale statale a Mexicului, stema țări a fost inspirată de legenda aztecă a fondării orașului-stat, care a devenit ulterior capitala Imperiului
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
aceasta avea "puternice conotații religioase și ceremoniale", dar pentru europeni simboliza și simbolizează "triumful binelui asupra răului". Conform istoriei oficiale statale a Mexicului, stema țări a fost inspirată de legenda aztecă a fondării orașului-stat, care a devenit ulterior capitala Imperiului aztec, Tenochtitlan. Înaintea fondării orașului, aztecii, care fuseseră un trib nomad, se strămutau periodic în diferite părți ale Mexicului de azi în căutarea unui semn divin pe care l-ar fi interpretat ca indicând locul exact al construirii capitalei lor. Zeul
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
și ceremoniale", dar pentru europeni simboliza și simbolizează "triumful binelui asupra răului". Conform istoriei oficiale statale a Mexicului, stema țări a fost inspirată de legenda aztecă a fondării orașului-stat, care a devenit ulterior capitala Imperiului aztec, Tenochtitlan. Înaintea fondării orașului, aztecii, care fuseseră un trib nomad, se strămutau periodic în diferite părți ale Mexicului de azi în căutarea unui semn divin pe care l-ar fi interpretat ca indicând locul exact al construirii capitalei lor. Zeul lor, Huitzilopochtli, le-ar fi
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
unde ar fi văzut un vultur așezat pe un cactus devorând un șarpe. Cactusul trebuia să crească pe o mică insulă, de fapt pe o rocă ce ar fi ieșit dintr-un lac. După circa două sute de ani de peregrinări aztecii ar fi găsit acest loc ca fiind o mică insulă în lacul mlăștinos Texcoco. Atunci, s-ar fi oprit din peregrinare și ar fi fondat noua lor capitală, Tenochtitlan. La o privire mai atentă, atât a codicelor cât și a
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
codicelor ulterioare epocii corteziene indică inexistența vreunui șarpe în legendele originale. Astfel, în timp ce codexul Féjérvary-Meyer descrie un vulture atacând un șarpe, alte codexuri ilustrate, precum Codex Mendoza, indică doar un vulture, în timp ce în textul din Ramírez Codex, zeul Huitzilopochtli indică aztecilor să caute un anumit vultur care devora o pasăre prețioasă, în timp ce era așezat pe un cactus. În textul codexului Chimalpahin Cuauhtlehuanitzin, vulturele devorează ceva, dar nu este indicat ce. În sfârșit, alte versiuni indică vulturele strângând în ghiarele sale simbolul
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
să caute un anumit vultur care devora o pasăre prețioasă, în timp ce era așezat pe un cactus. În textul codexului Chimalpahin Cuauhtlehuanitzin, vulturele devorează ceva, dar nu este indicat ce. În sfârșit, alte versiuni indică vulturele strângând în ghiarele sale simbolul aztec al războiului, glifa Atl-Tlachinolli, sau "apa care arde". Semnificațiile originale ale simbolurilor erau categoric diferite, privite din diferite puncte de vedere, ale aztecilor comparativ cu ale spaniolilor. Vulturul era o reprezentare a zeului soare Huitzilopochtli, care era de o importanță
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
ceva, dar nu este indicat ce. În sfârșit, alte versiuni indică vulturele strângând în ghiarele sale simbolul aztec al războiului, glifa Atl-Tlachinolli, sau "apa care arde". Semnificațiile originale ale simbolurilor erau categoric diferite, privite din diferite puncte de vedere, ale aztecilor comparativ cu ale spaniolilor. Vulturul era o reprezentare a zeului soare Huitzilopochtli, care era de o importanță majoră pentru azteci, întrucât se numeau pe ei înșiși "Poporul Soarelui". Cactusul, care era de fapt o anumită varietate, "Opuntia ficus-indica", plin de
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]