301 matches
-
atât de înspăimântător și inevitabil de apropiate și de reale, erau șocant de triste. În filmele de groază și în thrillere mi se părea stupid felul în care eroina se lasă, ca proasta, ucisă/violată/speriată întorcându-se în casa bântuită sau la etaj, spre criminal, sau încuind ușa din spate, când e destul de clar că nebunul se află deja în casă. Cunoașteți genul ăsta de lucruri - complet incredibile. Dar mă înșelasem. Știu că o asemenea acțiune este perfect posibilă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
zbatem ne-ar îngrămădi pe toți în spitalele de nebuni. Pătrarul de activitate mentală necontaminat de logoree trebuie că ne ține în echilibru, ne ferește de punerea în aplicare a crimelor care ne dansează în minte când mergem pe stradă. Bântuit este însă și cotlonul acesta: în el suntem miliardari, miniștri, profesori de teozofie, administratori de bloc, top-modele, napoleoni sau scriitori celebri, adică tot ce nu avem curajul să mărturisim ori să facem public, lucruri de maximă importanță intimă. Iată unde
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
dulci cu flori și roze, împliniri. Cântecul legionar izvorât din tainice iubiri cântate de părinți, murmur de izvoare și adulmecări de sânge. El va lovi pururi pe tirani, veșnici înrobitori. Cântecul legionar înseamnă o mică oază în deșertul pământesc, pururea bântuită și devastată de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată, fiori de grele lanțuri din adâncimi de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
desfășurate în benzi desenate sinistre, ale căror detalii erau cu greu aprobate de părinți; povestiri cu adolescenți din îndepărtata Americă, demni de invidiat, care se adunau în cluburi de detectivi și păreau să trăiască în proximitatea improbabilă a unor castele bântuite, case fantomatice și insule misterioase. Nu mai citisem de ani de zile o asemenea carte. Mama le dăduse pe cele mai multe la tombolele organizate de biserică. Dar m-am gândit că voi găsi cu siguranță câteva pe etajera lui Joan: și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
scol de lângă ei și să mă duc la birou. Știu doar pe cale rațională că este miezul zilei, nu am nici un semnal corporal care să mi transmită asta, nici un senzor racordat la lumea de afară. Mă ridic din pat ca o bântuită, cu membrele și capul de plumb. Mă așez la birou, scot fișele, încerc să reperez unde am rămas. Apoi scriu. Ca o mașină. Ca o tipografie. În mintea mea se desfășoară litere, cuvinte, idei, cu hotărâre mecanică, cu hotărârea lucrării
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
piept și cu ochii roată. Tot așa se uita și pe stradă. De-aia zic că totuși nu e chiar singur. Lumea lui e populată cu tot felul de fantome după care se uită în dreapta și-n stânga. Un om bântuit nu poate fi cu desăvârșire singur. — Mai are șapca aia ? întrebă Tili. — Singurul lucru care i-a rămas. Și fața ascuțită. În rest, n-ai ce alege. Merge greu, e peticit și împuținat pe dinăuntru. Am stat lângă el. Nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
versuri ale unui străvechi descântec african, pare că se ascunde forța letală a logosului arhaic. Descoperindu-și veleități de detectiv, Streator ajunge în preajma unui personaj fabulos, Helen Hoover Boyle, patroana unei agenții imobiliare ce se ocupă de vânzarea unor case bântuite. Învăluită în strălucirea unor bijuterii regale, cu o prezență amplificată până la limita grotescului de coafura exagerată și pasiunea pentru culoarea roz, Helen Hoover Boyle a făcut avere cumpărând înapoi casele în care noii proprietari erau terorizați de duhuri. În jurul ei
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
lui Dylan, este și unul dintre cele mai intens "poetice" texte scrise de acesta, a cărui complexitate transpare clar și în varianta românească: "Lasă-mă să dipar în fumul spiralat al minții mele/ Printre-ale timpului castele, prin frunzarele-nghețate/ Prin bântuiți copaci, spre plajele brăzdate/ Să nu ne-ajungă-n veci al sorții câine/ Da, să dansez facând cu mâna sub cer de diamant/ Un decupaj vibrant, de nisip înconjurat/ De-amintire încărcat, sub fața mării scufundat/ Să uit complet de astăzi până
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
acest bar să își petreacă serile. 8. Își aranjă o șuviță rebelă. 9. Toată artileria sa de bijuterii începu să zdrăngăne pe ea, să sune și să scîrțîie. Scotea niște sunete atît de bizare încît ea toată părea o casă bîntuită. 10. Vocea țipătoare se auzea ca o sirenă pe o mare înghețată. 11. Între pleoapele sale stafidite pupilele se mișcau lent, cînd la stînga, cînd la dreapta. 12. Deci ea este: figura sa palidă, hainele-i deformate, aceeași fustă de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de a înfățișa fenomenul mitologiei românești în contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta își găsește loc semnificativ în construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de înstrăinare, ci și nostalgia înstrăinării și a unei personalități integre. Acest punct de vedere recuperează dimensiunea umană din cadrul postumanului cibernetic, însă este un apărător al integrității corporale și identitare umane. Aceste gen de ființă cyborgică are o memorie scindată, bântuită și tulburată, neîmpăcându-se niciodată cu sine și cu noua identitate protezată. Pentru ea, istoria nu mai poate fi liniară, viitorul nu mai are decât înțelesul de supraviețuire, iar evoluția nu mai este posibilă. Trăind prin amintirile trecutului, cyborgul umanizat
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
între viață și moarte, formal și informal, sau, mai bine, "sublimare pentru un ideal 56 ("lacul"), în sfârșit, depozitar al cunoașterii, înțelepciunii ("Casă [Usher]")57, generând asociații cu corpul și spiritul uman, idee exemplificata, în povestirea poescă, de poemul "Palatul bântuit", ele leagă vizibilul (actualul), cu invizibilul (virtualul), printr-o serie de transformări / metamorfoze succesive, modifica ("alunga") continuu, natural ("infuz") sau consolidează infinit ("arm[ează] nemărginit") datele unui proces de creație original ("nerepetate Fizici"). Toate sunt, deci, signa ("silabe", "alfabet 58
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Edgar Poe, există chiar și un echivalent al cărții pierdute asociate motivului Graal-ului, evocând distrugerea oricărei coeziuni, alterarea memoriei și, odată cu ea, a stării primordiale, dar și moartea, declinul din natură - adica a vietii spirituale, în general: poemul alegoric "Palatul bântuit" are tocmai aceste semnificații majore. Prin legenda lui Joseph of Arimathea, contribuția cea mai semnificativă la ciclul Graal-ului a lui Robert de Boron, cum că în el aceasta ar fi strâns sângele Mântuitorului răstignit, Graal-ul, la care se face aluzie
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
seule attitude symbolique, que notre œil perçoit, que l'art reproduit, et qui devient, pour tout le monde, l'image d'un homme qui court". 20 Termenul nu apare în textul propriu-zis al povestirii lui Poe, ci în poemul "Palatul bântuit", inserat în ea: "Wanderers în that happy valley, [s.n.] /Through two luminous windows, saw/ Spirits moving musically, / To a lute's well-tuned law, / Round about a throne where, sitting / (Porphyrogene!) / În state his glory well-befitting, / The ruler of the realm
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
implicare a spiritului național în problematica universală se poate crea numai atunci când ceea ce-ți aparține este descifrabil lumii întregi. Acest specific național trebuie să fie cultivat în artă și nu surogatul lui. Spectacolul nostru scormone o ființă umană autohtonă bântuită însă de neliniștile ființei umane dintotdeauna. Știu că vă interesează și o ecranizare după Năpasta? În acest caz nu se va mai putea vorbi de epurarea elementelor auxiliare, filmul impunându-le prin însăși specificul său. Este vorba de un gând
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de un grotesc inegalabil: monstru sacru (sacru comunist!) al Chinei pe catafalc, învelit în seceră și ciocan, dar și regele țiganilor, așișderea pe catafalc, deci după aceste imagini pe care nu le mai credeam intrînd în casele noastre, atît de bîntuite, jumătate de secol, de coșmaruri, s-a ivit, ca o minune mai ieri nesperată, imaginea cu Regele Mihai coborînd scara avionului ce-l aducea, în sfîrșit, în țară ca cetățean român. Coborînd scara și începînd să plîngă. În fața mulțimii ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Motivele constante (cetatea, statuia, norii, marea, visul) punctează starea de ascunsă conflictualitate dintre curgere, sfâșiere lăuntrică și dorința de geometrie raționalistă. Și volumele târzii, Cronică (1993; Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor) și Abaddon (1995), sunt expresii ale aceluiași suflet bântuit alternativ de duhul paradisului și de cel al infernului, ale unei conștiințe lucide care trăiește, paroxistic, sentimentul alienării într-o lume dezaxată spiritual. Vibrațiile eului ultragiat consemnează cu acuitate apropierea „îngerului adâncului”, textele constituindu-se în adevărate „cărți ale infernului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
densă negura ce a cuprins orașul, de mai multe zile. Copacii desfrunziți se înșiră înnegriți cu brațele ridicate spre cer, implorând o rază de soare. Spectacolul insuflă fiori și inspiră cugetări întristătoare asupra modului greșit cum a fost creată lumea bântuită de stihii, vânt, umezeală, ger, neguri, camere de deputați, jurnalistică mincinoasă, corupție abjectă, tranziție prelungită „sine die” fără nici o „luminiță” la capătul tunelului etc. etc... Făptuitorul a toate își poate, mult și bine învârti ca o sfârlează între degete universul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
puncte de contact și peste 15 cuvinte folosite pentru prima dată de Shakespeare și Harsnett. În "Shakespeare and the Exorcists" din volumul Shakespeare Negotiations (1988), Stephen Greenblatt aprofundează raporturile piesei Regele Lear cu lucrarea lui Harsnett: "Tragedia Regele Lear este bîntuita de un simț al ritualurilor și credințelor care nu mai sînt eficiente, care au fost golite de conținut... Relația piesei Regele Lear cu lucrarea lui Harsnett este una de reiterare, o reiterare care trădează schimbări instituționale neexprimate, dar profunde". Întrucît
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Vorbește despre "puterea invizibilului asupra vizibilului". Îi spune piticei Margaret Collins că "nu se petrece nimic pe lume din întâmplare", fiindcă "e o ordine în toate". Înlătură spaimele tuturor. Îi spune lui Mathew, care e îngrozit, că nu există case bântuite, "doar ființe bântuite". Nu ne e dat să aflăm dacă și Clement Harcombe e o astfel de ființă bântuită. Peste micul lui grup de adepți, peste fiul lui, plutesc singurătatea și frica. Clement nu e descifrat niciodată, el rămâne un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
invizibilului asupra vizibilului". Îi spune piticei Margaret Collins că "nu se petrece nimic pe lume din întâmplare", fiindcă "e o ordine în toate". Înlătură spaimele tuturor. Îi spune lui Mathew, care e îngrozit, că nu există case bântuite, "doar ființe bântuite". Nu ne e dat să aflăm dacă și Clement Harcombe e o astfel de ființă bântuită. Peste micul lui grup de adepți, peste fiul lui, plutesc singurătatea și frica. Clement nu e descifrat niciodată, el rămâne un mister în viață
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
întâmplare", fiindcă "e o ordine în toate". Înlătură spaimele tuturor. Îi spune lui Mathew, care e îngrozit, că nu există case bântuite, "doar ființe bântuite". Nu ne e dat să aflăm dacă și Clement Harcombe e o astfel de ființă bântuită. Peste micul lui grup de adepți, peste fiul lui, plutesc singurătatea și frica. Clement nu e descifrat niciodată, el rămâne un mister în viață, dar și după aceea. Tim învață de la tatăl lui că lumea cea mare, lumea cealaltă, e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ironic sunt fanatic atașat, deci extrem de implicat. Dar și aici putem afla o sursă de umor, la urma urmei. LV. Scrii romane visătoare. Construiești o narațiune à contre coeur, care avansează în ciuda ei înseși, împinsă la drum de o inteligență bântuită. Când începi un roman nou, ce e mai important, mintea (inundată de ecouri din arte și vremi) ori sufletul (asaltat de un irezistibil lirism)? PA. Mintea este suflet. 5 octombrie 2001 4.2. Peter Ackroyd: "Fiecare carte e o rațiune
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dulci cu flori și roze, împliniri. Cântecul legionar izvorât din tainice iubiri cântate de părinți, murmur de izvoare și adulmecări de sânge. El va lovi pururi pe tirani, veșnici înrobitori. Cântecul legionar înseamnă o mică oază în deșertul pământesc, pururea bântuită și devastată de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată, fiori de grele lanțuri din adâncimi de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
masă de trupuri înlănțuite în materie printr-un efort de sublimare estetică, iar Frunzetti înregistrează expresia monstruoasă a dualității constitutive, hibridul, purtând amprenta unei androginii subversive, un "Eminescu-gorgonă". "Marele Paciurea, mergând pe linia obedienței absolute față de dicteul propriei sale fantezii bântuite de himere, făcuse un Eminescu-gorgonă, un cap spectral, de umbră a hadesului, țâșnind lumini din bezna bolgiei lui cu șerpi dantești, înconjurat de alte umbre, contorsionate pe soclu, de Ugolini tragici, amintire a lui Rodin din Porțile Infernului și a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]