KorAP: Find »[drukola/base=bârlădean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...37 >

907 matches

Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246

VIII-IX și patru - secolele X-XI). O parte din aceste obiecte erau produse local, în locuințe-atelier, altele pătrundeau din Bizanț. Clasificarea pe tipuri de piese (Anexa 1, tabelul 3) demonstrează importanța și larga lor utilizare în viața cotidiană a comunităților bazinului bârlădean. Majoritatea obiectelor din inventar sunt de uz casnic și doar câteva cu specific meșteșugăresc. De regulă, la toate categoriile de piese s-a remarcat o creștere progresivă, deoarece numărul locuințelor și al membrilor acestora a fost mai mare, de la o

Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
al necropolei conțin doar un schelet. La creștini, inventarele nu dispuneau de ofrande animale ori vase depuse ritual, în timp ce mormintele turanice au aceste caracteristici (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Matca, Drăgănești și Umbrărești). Spre deosebire de spațiul basarabean (Hansca-Căprăria), în bazinul bârlădean nu avem morminte cenotaf, însă pentru ambele zone s-a observat gruparea anumitor morminte, probabil după unele criterii familiale sau social-economice, fapt ce denotă, pe lângă forma compactă a necropolei, și prezența unei anumite stratificări sociale: Vinețești-Cordeni (jud. Vaslui), Hansca-Căprăria și

Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
teritoriu, principala sursă de venit a localnicilor, permițând practicarea agriculturii și creșterea animalelor, principalele ocupații ale vremii. Satul reprezenta o obște rurală, formată pe principiul confederării unui număr de 30-40 de familii, uneori mai multe, în zonele aflate în afara bazinului bârlădean. Plasamentul deschis al așezărilor, situate pe văi, pante, platouri, în apropierea unor cursuri de apă, păduri, nu permitea fortificarea lor (cu valuri de pământ, șanțuri și palisade), ci doar o amplasare strategică, oferită natural, de poziția geografică a locului. Vatra

Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
bronz (cunoscută datorită intensei circulații), până la utilizarea unor accesorii vestimentare, care reprezentau „moda timpului”. Din punctul de vedere al răspândirii teritorial-geografice a așezărilor, s-a remarcat preferința locuitorilor pentru anumite zone, prielnice ocupațiilor, dar în cazul pericolului extern comunitățile bazinului bârlădean au fost nevoite să caute alte locuri, favorabile traiului, ferite natural și care să permită un grad sporit de siguranță (poienile, prisăcile sau hățișurile pădurilor). În consecință, condițiile fizico-geografice au îndemnat populația să se așeze în teritorii ce le ofereau

Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
românești. Analiza etapelor istorice din intervalul secolelor V/VI-XI indică, pentru unele așezări, o continuitate etnică și teritorială, păstrată prin intermediul generațiilor, care a depins fundamental de factorii etno-demografici, lingvistici și culturali. De altfel, viața comunităților autohtone din zona bazinului bârlădean nu s-a diferențiat de restul teritoriului Moldovei, fiind parte componentă a spațiului est-carpatic românesc. Trăsăturile comune privind dispunerea așezărilor, modul de construcție a locuințelor, cultura materială, sunt tot atâtea argumente care susțin cele menționate. De asemenea, pătrunderea alogenilor nu

Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
p. 438, nota 19; Teodor 1978c, p. 41 (fig. 14/3); Coman 1980c, p. 278, 368 (fig. 158/7); Teodor 1997c, p. 170. Din cele 367 de puncte arheologice, majoritatea lor fiind așezări (325), depistate în 170 localități, aparținând bazinului bârlădean, cele mai multe au fost identificate pe teritoriul județului Vaslui, 294 (117 localități), urmat de Bacău, 25 (19 localități), Iași, 24 (15 localități) și Galați, 18 (16 localități), iar cele mai puține s-au descoperit în aria județelor Vrancea, 5 (2 localități

Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302

C. F. Robescu în 1893, mai întâlnim pe traseul acestui hotar denumirile: Valea Arcașului și de două ori consecutiv Drumul Robilor. După ce traversa Bârladul, hotarul continua spre apus, dar dintr-un punct mai nordic, despărțind Umbrăreștii de satul și moșia Bârlădenii (actualul Podoleni), continuând spre vest până „să tâmpină cu hotarul Movilenilor”; mai departe, trece Siretul și „purcede cu măsura cătră apus, alăture cu moșia Bilieștii prin două pietri, până în pârâul Dimaciului”, menționează un alt document, încheindu-se astfel și hotarul

Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION (2012) [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
catagrafie și oameni din Umbrărești și Torcești stabiliți în satele vecine, cum ar fi Lazăr și Ioniță Mohora „ce-au fost birnici la Torcești”, ori „Niagul sin Ion ce-au fost birnici la Umbrărești”, înregistrați acum la satele Barcea și Bârlădeni (Podoleni), așezări vecine. Astfel de cazuri sunt relativ numeroase; mai putem adăoga pe Postolache Mohora „ce-au fost birnic la Torcești”, pe Leca, Stan, fiul lui Rusin, Gheorghe, fiul Lecăi, Gheorghe Ușurel, de asemenea la Barcea, dar care „au fost

Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION (2012) [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea din Valea Herătăului, la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu ținutul Putnei, învecinându-se la nord cu nu mai puțin decât patru sate și moșii: Trohăneștii (Barcea), Bârlădenii (actualul sat Podoleni), Movilenii și Bilieștii, iar în partea de sud avea hotar cu Torceștii, Umbrăreștii-răzeși, luate satele în ordine de la est spre vest. Gavril Conachi intră în stăpânirea locurilor menționate prin căsătoria sa cu Măriuța Costache în anul 1777

Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION (2012) [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
părțile mele din Umbrărești și viile de la Umbrărești”, situate, probabil, prin preajma caselor boierești, deci pe vatra actualului sat Siliștea, ori foarte aproape de ea. Spre o asemenea localizare ne îndrumă și o informație dintr-o hotarnică de mai târziu a satului Bârlădeni (Podoleni), unde se arătă că o piatră despărțitoare de hotar se pune „pe din sus de unde au fost viile Umbrăreștilor”. Din text se înțelege că la data hotărniciei, 1724, viile nu mai erau, se părăginiseră, cum deseori se întâmpla pe

Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION (2012) [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui fiică, Ruxanda, o luase de soție. Dumitrașcu Cârnul era originar din părțile tecucene, a deținut funcții înalte pe timpul domniei lui Vasile Lupu și mai târziu, a avut mai multe sate și moșii, printre ele și Bârlădenii (Podolenii de azi), moară la Barcea și altele prin prejur și aiurea. Pe considerentul că mănăstirea Dumbrăvița și-a alcătuit propria prisacă ceva mai târziu, invocându-se regula că pe aceeași moșie nu poate subzista decât o singură prisacă, spătarul

Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION (2012) [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
vechi doar amintirea și numele. În hotarnica pomenită mai sus întâlnim drumul acesta prin termenii „drumul Galaților ce merge la Tecuci”, iar mai la est, către Herătău și Cudalbi, „drumul lui Maldăr, prin țarină”, deci unul local. O hotarnică a Bârlădenilor (Podoleni) din l724, dar care surprinde și realități mai vechi, cum ar fi faptul că locul aparținea cândva „Arhondei, nepoata Iorgăi postelnicului” de pe vremea lui Vasile Lupu, dar și lui Dumitrașco Cârnul, stolnic mare în timpul aceleiași domnii, în ea se

Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION (2012) [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
Așa, poate, se explică dispariția cvasitotală a numelor de persoane umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un „Sandul, căpitanul de Umbrărești”, participant la efectuarea unei hotărnicii din satul vecin, „Bârlădenii, care sunt la ținutul Tecuciului”, pe Darie, vătav al logofătului Manolache Costachi (în acest răstimp a crescut mult numărul slugilor boierești), pe Ion Drăgoi, mazil la Torcești, înregistrat ca atare în catagrafia din 1774, dând și o mărturie în 1784

Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION (2012) [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

Ion N. Oprea Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 - 2008 Cu o prefață de Constantin Hușanu Ediția a II-a revăzută și întregită Editura P.I.M. Iași 2008 De același autor: ● Mari personalități ale culturii române într‐o istorie a presei bârlădene - 1870‐2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. ● Bucovina

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 - 2008 Cu o prefață de Constantin Hușanu Ediția a II-a revăzută și întregită Editura P.I.M. Iași 2008 De același autor: ● Mari personalități ale culturii române într‐o istorie a presei bârlădene - 1870‐2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. ● Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811‐ 2004). ● Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. ● Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica au torului. ● Mălin, vestitorul revoluției

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
până în zilele noastre - 1869‐2006. ● Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007. ● Personalități moldave, Editura P.I.M. Iași, 2 008 Ion N. Oprea Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 - 2008 Cu o prefață de Constantin Hușanu Ediția a II-a revăzută și întregită Editura P.I.M. Iași 2008 Redactor și culegere text: Constantin Hușanu Sponsor: Ion N. Oprea, pensionar bugetar Editura PIM Șoseaua Ștefan cel Mare nr.11 Iași

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
la textul acestei cărți se România. Reproducerea interzisă Tipografia P.I.M. Iași Apărut în 2008 Coperta: Cristian Almășanu și Corina Poturu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României OPREA, ION N. Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 2008 / Ion N. Oprea. Ed. a 2-a, rev. Iași : PIM, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-716-951-8 070(498 Bârlad)"1870/2008":008(498):929 pot face prin relația cu autorul la tel. 0232.237.914 Iași - Soției mele care‐mi

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
alte și a lte publicații de la Bârlad așteaptă să fie identificate și puse în viitor pe masa de lucru a altor ediții adăugite. Iași, 2008 Autorul parțial, teritorial ori numai sufletește, tustrele fiind totalul a 9 CRONICA CRONICARILOR Istoria presei bârlădene scrisă de un încercat ziarist, amicul meu din veacul trecut, Ion N. Oprea, nu s‐ar putea spune că este doar o înșiruire exhaustivă de ga zete, mai ales că după aprecierile autorului ar mai exista încă multe nedescoperite. Personal

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de penetrație, o dată cu trecerea timpului, ci dimpotrivă, exercită asupra noastră, peste vremuri, o stare nostalgică de transmigrație, de transpunere în alt timp aparținând transcendentului, empatizându‐ne și copleșindu‐ne aproape figurativ cu drama clipei consumată cân dva. Răsfoind Istoria presei bârlădene descoperi cu emoție personalități, evenimente despre care generații le mai vârstnice au auzit întâmplător, fie din manualele școlare, fie din bibliografii ce se consultau doar cu permis special, fie din procese publice trâmbițate cu persuasiune și ură de clasă. Dar

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și nu numai, astăzi când avem atâta nevoie de adevăr, după o jumătate de secol de îndepărtare frauduloasă de la rădăcinile neamului nostru lăsat în bătaia tuturor vânturi lor ce au încercat să‐ l smulgă din țărâna mumă. Scriind Istoria presei bârlădene, Ion N. Oprea face un mare serviciu tinerilor gazetari de astăzi, cărora li se pune la dispoziție de‐a gata o amplă documentare asupra unui timp ținut în con de umbră. Trage un semnal de alarmă asupra importanței constituirii cu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
capitala Țării de Jos au făcut acte de cultură numeroase personalități și organe de presă, unele cu o longevitate întinsă. Chiar și în cazul prezentă rii lui Vlahuță nu se vorbește nimic despre activitatea acestuia la recunoscuta și prolifica Academie Bârlădeană, mai ales în timpul războiului din 1918... Dincolo de familiile Codrenilor, Epurenilor, Pălădeștilor, a Racovițenilor - Bârladul a avut un profesor Ion Popescu, animator al conștiinței românești nu numai la ziarul Semănătorul de la 1870 - 1876; un Stroe Belloescu care din leafa sa a

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Casă Națională, cu vestita Bibliotecă Publică - sediu și ale cenaclurilor - și pinacoteca în orașul Bârlad; un Solomon Haliță, creatorul ziarului Bârladul și al revistei George Lazăr; un Iacov Antonovici, colaborator al profesorului Ion Popescu, autor a 5 volume de Documente Bârlădene; un Alexandru Philippide, Vasile Pârvan, G. Ibrăileanu, Șt. Zeletin, Paul Bujor dar și un George Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță, peste activitatea cărora nu se poate trece cu buretele, nici prea grăbit... Rândurile cu cronică publicistică vin să repare ori

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Tudor Pamfile, Toma Chiricuță, peste activitatea cărora nu se poate trece cu buretele, nici prea grăbit... Rândurile cu cronică publicistică vin să repare ori să îndemne la aceasta, să atenueze în parte sentimentele de frustrare pe care le încerc în calitate de bârlădean în ocaziile amintite... După cum se vede, Bârladul a fost u n puternic centru cultural în care, din 1870 până în 1944 și 1958, ziarele și revistele, societățile culturale și cenaclurile literare n‐au lipsit. Mă bucur că și după 1958, dar

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
fost u n puternic centru cultural în care, din 1870 până în 1944 și 1958, ziarele și revistele, societățile culturale și cenaclurile literare n‐au lipsit. Mă bucur că și după 1958, dar mai ales după dec embrie 1989, 15 publicațiile bârlădene n‐au întârziat să aibă cititori și oameni Celor două împrejurări li s‐ au adăugat o a treia, poate cea mai importantă. Sentimentul sau boala „Bârlăden ită - cronică”, cum a numit‐ o un cronicar cu rădăcina tot în Bârlad, fără

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
redactare și Emil Feinsilber (pseudonime Emilian și Efraim junior), Iacob Braunștein (ps. Baum) și Iacob Weinfeld (ps. Ibes), ulterior dentist la Bârlad, cu învățătură la New -York. În Aurora ționistă, săptămânală, din iulie 1899 spune profesorul Grigore Crețu, se anunța bârlădenilor ștampilele ce săpa Sol(omon) B. Forstein în cauciuc și metal. Se înțelege că și C.S. Lețcae era nu numai tipograf ci și săpător de litere. Dintr-o scrisoare a lui Lețcae este redat citatul: „Pentru progresul economic al acestei

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]