798 matches
-
Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, reprezentând partea estică a depresiunii Brașovului. Este delimitată de localitatea Apața la nord, Munții Piatra Mare, Postăvaru și localitatea Bran la sud, Munții Perșani și Măgura Codlei la vest și râurile Tărlung, Râul
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Carpatic, reprezentând partea estică a depresiunii Brașovului. Este delimitată de localitatea Apața la nord, Munții Piatra Mare, Postăvaru și localitatea Bran la sud, Munții Perșani și Măgura Codlei la vest și râurile Tărlung, Râul Negru și Olt spre est. Țara Bârsei este o depresiune situată la circa 400 - 550 m deasupra nivelului mării. Ea include o serie de munți (Postăvaru - 1.802 m, Tâmpa - 960 m, Măgura Codlei - 1.294 m) și dealuri (Lempeș, dealurile Brașovene, dealurile Brănene, dealurile Săcelene). Culmile
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
550 m deasupra nivelului mării. Ea include o serie de munți (Postăvaru - 1.802 m, Tâmpa - 960 m, Măgura Codlei - 1.294 m) și dealuri (Lempeș, dealurile Brașovene, dealurile Brănene, dealurile Săcelene). Culmile înconjurătoare au înălțimi mai mari. Genetic, Țara Bârsei este de origine tectonică, formată prin fracturarea și scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaților de Curbură, către sfârșitul pliocenului. Ulterior prăbușirii, apele au invadat această groapă, formând un lac în care, de-a lungul vremii, s-au adunat
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
o mare influență asupra reliefului au avut-o și cele patru mari glaciațiuni. După sfârșitul acestora, o bună parte din terioriul Țării a rămas mlăștinos și sălbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri mai mari. Astăzi, Țara Bârsei prezintă trei zone distincte: Masivul Postăvaru este alcătuit din calcare jurasice și conglomerate cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele Tâmpa, formațiune calcaroasă ce se ridică la 400 m față de municipiul Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii și marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă "soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, "soluri litomorfe", reprezentate prin "rendzine" și "rendzine brune" (în Postăvaru și în Măgura Codlei). Pe piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri. Cel mai important râu al Țării Bârsei este Oltul. Acesta intră în zonă în dreptul localității Lunca Câlnicului, de unde urcă spre nord și iese în dreptul localității Apața. În șesul depresionar bârsan, până la Bod, Oltul prezintă numeroase meandre, precum și brațe părăsite și o luncă inundabilă considerabilă. Albia sa depășește
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
s-a înregistrat o puternică undă de viitură provocată de topirea intensă a zăpezilor, ceea ce a dus la înregistrarea, în dreptul localității Feldioara, a unui debit de 358 m³/s și a unui volum de circa 740 milioane m³. Teritoriul Țării Bârsei este străbătut de o serie de râuri repezi de munte ce se scurg în Olt. Datorită faptului că gura lor de vărsare estea apropiată izvoarelor, debitul acestor râuri de munte este mic. Totuși, pantele sunt accentuate, mai ales în zona
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
bună calitate (1 - 2 m până la 10 - 15 m), la baza formațiunilor calcaroase, având un debit de până la 6 l/s și un grad de mineralizare de cca. 0,5 g/l. Cu timpul, o mare parte din lacurile Țării Bârsei au dispărut. Cea mai importantă apă stătătoare din depresiune, Complexul piscicol Dumbrăvița, se află la 6 km depărtare de comuna cu același nume. Mlaștina eutrofă ce face parte din complex este o arie protejată de interes european. Alte amenajări piscicole
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
la Hărman, și pe lunca Oltului, între Feldioara și Rotbav. Pe râul Ghimbășel a fost construită o microhidrocentrală, iar pe Tărlung, în aval de Săcele, un baraj artificial, care alimentează cu apă Brașovul și celelalte localități din zonă. Clima Țării Bârsei este temperat continentală, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental. Amplitudinile termice sunt mari, frecvențele înghețurilor târzii și timpurii sunt ridicate, regimul pluviometric este de tip continental, iar cel
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental. Amplitudinile termice sunt mari, frecvențele înghețurilor târzii și timpurii sunt ridicate, regimul pluviometric este de tip continental, iar cel eolian — moderat. Măgura Codlei reprezintă un veritabil barometru pentru locuitorii Țării Bârsei. Atunci când nori negri se așeză deasupra acesteia, se anunța vreme defavorabilă. Precipitațiile atmosferice variază de la 747 mm în zona Brașov, la sub 20 mm în zona Bod. Îndeosebi vara, ploile torențiale sunt destul de frecvente, fiind însoțite de grindină și trăznete
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
acestora. Totodată, iarna, se întâmplă de multe ori ca temperatura din Poiana Brașov să ajungă până la +15°C (la soare, oferind posibilitatea efectuării de băi solare. În perioadele cu regin baric anticiclonic inversiunile termice se extind până în zona alpină. Depresiunea Bârsei nu prea este străbătută de vânturi, curenții de aer fiind slabi ca intensitate. Direcțiile predominante sunt sud-vest și nord-est. Vânturile dinspre vest aduc ploi, în timp ce vânturile din nord și nord-est păstrează timpul frumos. Pe versantul estic al Perșanilor apar, în timpul
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
pentru plante carnivore, cele mai întâlnite fiind "roua cerului", "foaia grasă" și "otrățelul bălților". În pădurea Prejmer, printre stejari, cresc "laleaua pestriță" și "garoafa de munte". Prezența acestor specii la Prejmer, Hărman și Dumbrăvița demonstrează faptul că pe teritoriul Țării Bârsei au fost răspândite relicve glaciare. Restrângerea lor în jurul izvoarelor reci s-a produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
munte". Prezența acestor specii la Prejmer, Hărman și Dumbrăvița demonstrează faptul că pe teritoriul Țării Bârsei au fost răspândite relicve glaciare. Restrângerea lor în jurul izvoarelor reci s-a produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele bogății de importanță economică, precum lignitul (în masivul Măgura Codlei) sau materialele de construcție. La nord-vest de Zărnești, pe valea Bârsei Fierului
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele bogății de importanță economică, precum lignitul (în masivul Măgura Codlei) sau materialele de construcție. La nord-vest de Zărnești, pe valea Bârsei Fierului, se găsește un corp "granodioritic", cu
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele bogății de importanță economică, precum lignitul (în masivul Măgura Codlei) sau materialele de construcție. La nord-vest de Zărnești, pe valea Bârsei Fierului, se găsește un corp "granodioritic", cu înveliș periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales "argilele comune" și "luturile" se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, "argila refractară" — lângă Cristian, "marnele cretacice" — în vestul Țării (utilizate în industria cimentului), "calcare" în zona
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
zinc, plumb, cupru, fier, nichel, platină) s-au descoperit în "cristalinul metamorfic" din zona Holbav. Lângă Codlea se ivesc ape mezotermale (27°C), asemănătoare celor de la Băile Tușnad. Pădurile ocupă o zonă întinsă în zona muntoasă și deluroasă a Țării Bârsei. Localitățile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafețe cu fânețe și pășuni. De asemenea, în zona depresionară, șesul este prielnic culturii de legume și cereale precum și a plantelor industriale. Pe tot cuprinsul Țării Bârsei și a comunei Șercaia s-
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
muntoasă și deluroasă a Țării Bârsei. Localitățile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafețe cu fânețe și pășuni. De asemenea, în zona depresionară, șesul este prielnic culturii de legume și cereale precum și a plantelor industriale. Pe tot cuprinsul Țării Bârsei și a comunei Șercaia s-au pus sub ocrotire întinse suprafețe de teren, care prezintă interes științific, social și estetic. Cea mai cunoscută rezervație este "Poiana cu narcise" din Dumbrava Vadului, având o suprafață de peste 400 ha. Această zonă cu
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
400 ha. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. "Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter mezohigrofil, trestiișuri și cenoze care adăpostesc jimla. "Rezervațiile cu ochiuri de vegetație stepică
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
ex. rogozul pitic), precum și câteva endemisme. De asemenea, Rezervația naturală Tâmpa protejează și o serie de specii de animale și insecte. Ocrotite mai sunt și bălțile de lângă Rotbav, în care se găsesc plante formate din relictul terțiar Stratiotes aloides. Țara Bârsei, împreună cu Șercaia numără, potrivit recensământului din 2002, 446.000 locuitori, din care Brașovul are 283.901. Acest număr reprezintă 74,81% din populația județului Brașov. Densitatea locuitorilor este de 155,30 loc./m², o medie superioară județului. Cea mai slab
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
recensământului din 2002, 446.000 locuitori, din care Brașovul are 283.901. Acest număr reprezintă 74,81% din populația județului Brașov. Densitatea locuitorilor este de 155,30 loc./m², o medie superioară județului. Cea mai slab populată comună din Țara Bârsei este Crizbavul, aceasta având o densitate de numai 3,39 loc./km². Țara Bârsei se află aproape în întregime în județul Brașov, doar un mic colț aflat la vărsarea Tărlungului în Olt aparținând de județul Covasna. Pe acest spațiu se
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
reprezintă 74,81% din populația județului Brașov. Densitatea locuitorilor este de 155,30 loc./m², o medie superioară județului. Cea mai slab populată comună din Țara Bârsei este Crizbavul, aceasta având o densitate de numai 3,39 loc./km². Țara Bârsei se află aproape în întregime în județul Brașov, doar un mic colț aflat la vărsarea Tărlungului în Olt aparținând de județul Covasna. Pe acest spațiu se află satul Băcel, care face parte din de comuna Chichiș. Pe teritoriul Țării Bârsei
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Bârsei se află aproape în întregime în județul Brașov, doar un mic colț aflat la vărsarea Tărlungului în Olt aparținând de județul Covasna. Pe acest spațiu se află satul Băcel, care face parte din de comuna Chichiș. Pe teritoriul Țării Bârsei se află trei municipii (Brașov, Codlea și Săcele), trei orașe (Ghimbav, Râșnov și Zărnești), precum și un număr de 13 comune (Apața, Bod, Bran, Cristian, Crizbav, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruș, Prejmer, Sânpetru și Vulcan). Comuna Șercaia, deși istoric este încadrată
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
trei municipii (Brașov, Codlea și Săcele), trei orașe (Ghimbav, Râșnov și Zărnești), precum și un număr de 13 comune (Apața, Bod, Bran, Cristian, Crizbav, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruș, Prejmer, Sânpetru și Vulcan). Comuna Șercaia, deși istoric este încadrată în Țara Bârsei, geografic face parte din Țara Făgărașului. De asemenea, satul Cărpiniș, parte a comunei Tărlungeni, se află tot pe teritoriul Țării.
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
început să se organizeze sub formă de comitate (forme de organizare specifice Europei Centrale). În legatură cu aceasta trebuie sublinuat că populația băștinașă românească era organizată sub propriile ei forme, structuri de tip “țară românească” (Țara Hațeg, Țara Fagăraș, Țara Bârsei, etc.). Prima mențiune documentară despre Țara Hațegului, cu localitățile dependente este Diploma cavalerilor Ioaniți din anul 1247. Acest document explică desprinderea acestei zone din entitatea statală anterioară care cuprinde ținuturile din nordul Olteniei (conduse de voievodul Litovoi) și cele de pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]