1,216 matches
-
de H. în martie 1905 și condusă de ea până în aprilie 1907 (seria a doua, iunie 1914 - iunie 1916), a fost concepută ca un organ de propagandă feministă. Publicația a devenit cu timpul una sămănătoristă, aici colaborând G. Coșbuc, Zaharia Bârsan, Tudor Pamfile, I. Dragoslav, dar și o bună parte a condeielor feminine notabile în epocă: Sofia Nădejde, Elena Sevastos, Maria Baiulescu, Maria Cunțan, Ana Conta-Kernbach, Ecaterina Arbore ș.a. Ca prozatoare, H. a fost atrasă de analiza psihologiei feminine sau infantile
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
Slavici scrie despre „un uitat”, Aurel Popovici, iar V.I. Popa face cronică artistico-teatrală. De reținut că multe dintre texte sunt semnate cu pseudonime și că unele sunt tipărite trunchiat, cu specificația „cenzurat”. Alți colaboratori: Ion Sân-Georgiu, Al. O. Teodoreanu, Zaharia Bârsan, Radu Miroslav, Al. Busuioceanu, Al. Davila, Const. Graur. I.M.
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
literare, iar V. Iftode plachetele Jocul cuvintelor de Matei Alexandrescu și Cartea dorurilor mele de Petru Stati; tot aici se consacră o evocare scriitorului George Mihail Zamfirescu. „Cronica teatrală” elogiază, sub semnătura lui V. Iftode, spectacolele Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan și Hamlet cu Ion Manolescu, jucate în turneu la Cluj de trupe bucureștene, argumentând și înființarea unui teatru permanent la granița de vest a țării. Printre recenziile de reviste - a căror selecție implică mesajul integrității naționale („Ideea națională”, „Gândirea”, „Însemnări
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
impus de la început prin colaborarea unor profesori și elevi - viitori scriitori -, între care Victor Ion Popa, care debutează aici, la 1 decembrie 1912, cu poezia Liniște, semnată Gheorghe A. Hamza, Octavian Moșescu, Eugen Relgis sau a unor scriitori consacrați: Zaharia Bârsan (Ca mâini ne bate ceasul, versuri). În seria veche apar două fragmente traduse din Lucreția Borgia de Victor Hugo. La seria nouă, coordonatorul publicației, Petrache Dima, realizează interesante interviuri cu lingviști și filologi (Iorgu Iordan, Gh. Bulgăr ș.a.), cu scriitorii
REVISTA NOASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289235_a_290564]
-
cruci), Maria Baiulescu, Maria Cunțan, Ion Gorun, G. Coșbuc (Spadă și corăbii), Gh.D. Mugur, Elena Farago (sub pseudonimul Fatma), Elena N. Voronca, Leontin Iliescu, Carmen Sylva, V. Loichița, G. Topîrceanu (Sonet, Luna), Elena Didia Odorica Sevastos, Ion Minulescu (Cântec), Zaharia Bârsan (Cântece), Anna Codreanu, Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, B. Fundoianu (Muza, după un model de André Chénier), Al. I. Șonțu (Sus spre munți), Mihail Cruceanu (Buchetul), I.U. Soricu, H. Frollo, Romulus Cioflec, G. Ranetti, Const. Rîuleț. Proza este reprezentată de
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
Teatrul Național din Cluj-Timișoara, cum este numit Naționalul clujean în vremea refugiului. Împlinirea a douăzeci și cinci de ani de activitate a Teatrului Național clujean prilejuiește exprimarea unor opinii extrem de elogioase, ca și punerea în scenă a piesei Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, reluată, aniversar, tot după mai bine de douăzeci de ani. Sub inițialele M.B., de-a lungul întregii perioade de apariție sunt tipărite articole despre mari personalități ale literaturii române, ca și despre reprezentanți iluștri ai altor culturi: Stendhal, Jules Verne
ROMANUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]
-
Mircea Dem. Rădulescu, Vasile Militaru, George Ranetti, G. Tutoveanu, Al. T. Stamatiad ș.a. Ocazională este, de asemenea, și traducerea poemului Generalul Leman de Émile Verhaeren. Alți colaboratori: Eugen Goga, Eugen Heroveanu, Demostene Botez, Mihail Dragoș, G. Rotică, Ludovic Dauș, Zaharia Bârsan, I.U. Soricu, Claudia Millian, Virgil V. Madgearu, Virgil I. Bărbat. I.M., M.Dr.
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
Mihai Eminescu. Se tipăresc ori se reiau versuri de G. Coșbuc, St. O. Iosif, D. Anghel, Duiliu Zamfirescu, Al. T. Stamatiad, O. Goga, Ion Minulescu, Aron Cotruș, Victor Eftimiu, Elena Farago, V. Demetrius, Emil Isac, D. Iacobescu, Mihai Codreanu, Zaharia Bârsan, N. Budurescu, Gabriel Donna, Mihail Cruceanu, G. Rotică, Maria Ciobanu, Ecaterina Pitiș, Vasile Al-George, Teodor Murășanu, Ovidiu Hulea ș.a. În numărul din 30 noiembrie 1920, cu prilejul morții lui Al. Macedonski, se consacră o pagină poeziilor acestuia. Cu proză sunt
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
Agârbiceanu ș.a. Se publică sau se reproduc scrieri în proză aparținând lui I.L. Caragiale, B. Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, Aron Cotruș, dar și unor autori precum Emil Grigorovitza, Horia Petra-Petrescu, Petre V. Haneș, C. Sandu-Aldea, Vasile Goldiș, Zaharia Bârsan, Alex. Șt. Vernescu, Petre Locusteanu, Șt. Opreanu, H. Stahl, Ion Gorun, Al. Cazaban, Marcu Beza, Emil Nicolau, Adrian Corbul (Radu Baltag), Al. Ciura, Al. Bogdan, Traian Gh. Șoimu, Cassian R. Munteanu, Constanța Hodoș, I.C. Vissarion, Alex. Anestin, I.A. Bassarabescu
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
de D. Tomescu). L. l. beneficiază de colaborări prestigioase în domeniul poeziei: O. Goga (Taina, Furtună), St. O. Iosif (Amintire, Regele din Thule, Cântec), Nichifor Crainic, Mihail Sorbul, alături de care sunt prezenți și I.U. Soricu, Mircea Dem. Rădulescu, Zaharia Bârsan. Colaborează cu proză D.N. Ciotori, Ion Dragu, D. Iov. Alți colaboratori: I. Chiru-Nanov, Volbură Poiană-Năsturaș. C.Tt.
LUMINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287899_a_289228]
-
publicația într-un supliment politic și cultural al foii care patrona editarea acestei reviste ce își propune să ofere „lumina” pe care „o așteaptă poporul nostru”. L. publică de predilecție lirică aparținând lui St. O. Iosif, Radu D. Rosetti, Zaharia Bârsan, Ecaterina Pitiș, I.U. Soricu, precum și versurile unui consecvent colaborator, Constantin Budiu. Proza lipsește din sumar, cu excepția memoriilor reginei Maria scrise în perioada războiului, De la inima mea la inima lor. Articole de interes general semnează Ioan Petringenar și Constantin Budiu
LUMINA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287909_a_289238]
-
pentru popor”. Din 1953 titlul devine „Foaia bunului creștin”. Mitropolitul Nicolae Bălan semnează editorialul primului număr. Partea literară este puternic marcată de orientarea religioasă a revistei. Se publică versuri de Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, D. Anghel, dar și de Zaharia Bârsan, Otilia Cazimir, Volbură Poiană-Năsturaș, I.U. Soricu, Ovidiu Hulea, Const. Goran, Vasile Militaru, I.V. Spiridon ș.a. În rubrica „Să mai și râdem” se reiau versuri umoristice de Th. D. Speranția. Proza, adeseori cu conținut religios sau moralizator, a apărut în
LUMINA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
Voiculescu. Se tipăresc și versuri de George Coșbuc, dar dintre cele destinate copiilor, parodia lui I.L. Caragiale după Bolintineanu, Pașa din Silistra, iar în numărul 5/1914 figurează o poezie inedită de Gh. Asachi, Viitorul. Între colaboratori: Maria Cunțan, Zaharia Bârsan, Ecaterina Pitiș, I. Borcia, I.U. Soricu, G. Rotică, Teodor Murășanu, Elena Farago, D. Nanu, Victor Eftimiu. Prozatorul lansat de L. a fost Ion Agârbiceanu, cu schița Badea Niculae, în numărul 10-11/1902, prezent apoi cu numeroase proze scurte (Mătușa
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
la viața socială și politică din România) și de atitudine civică. Un punct important din program se referă la dreptul de a folosi limba română în școală, în condițiile dificile impuse de legea Apponyi. Poezie semnează Octavian Goga și Zaharia Bârsan. Sunt prezenți cu proză C. Sandu-Aldea, D.N. Ciotori, N. Dunăreanu, iar cu articole de atitudine, N. Iorga, Ioan Slavici, Al. Ciura, Aron Cotruș. În cursul anului 1907 apar diverse reportaje despre evenimentele din timpul răscoalelor țărănești. Se publică numeroase traduceri
LUPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287932_a_289261]
-
de vază, lăsând la latitudinea lor încadrarea ca membri activi sau „de onoare”. Comitetul ales a fost următorul: președinte - Mihail Sadoveanu, vicepreședinte - D. Anghel, secretar-bibliotecar - Emil Gârleanu, membri - Artur Stavri, Octavian Goga, St. O. Iosif, Ilarie Chendi, Ion Minulescu, Zaharia Bârsan, cenzori - E. Lovinescu și Cincinat Pavelescu. S-a mai decis ca, pentru formarea unui fond cât mai substanțial, să se organizeze conferințe, șezători literare, reprezentații dramatice etc. în orașe din Regat, precum și în Transilvania, Bucovina, să se procure un sediu
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
familie de țărani de sub Piatra Craiului, S. este fiul Mariei și al lui Gheorghe Stoica. Frecventează cursul primar în localitatea natală, apoi gimnaziul și Școala Comercială la Brașov. Cu înzestrare pentru declamație, cutreieră Transilvania, luând parte la turneele lui Zaharia Bârsan. Își urmează chemarea și se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică din București, dar abandonează curând studiile teatrale. Intră în gazetărie, semnând articole cu caracter naționalist în ,,Tribuna” (Arad) și ,,Lupta” (Budapesta), pentru care va fi întemnițat la Seghedin (1908-1909
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
cititorii dreptului românesc - o puternică subiectivitate voievodală), lapidare, erau irevocabile, incontestabile (căci puterea Domnului era nelimitată), chiar dacă se bazau pe „instrucții” făcute de Sfatul boierilor (mai cu seamă în cazul văduvelor, implicate, de regulă, în cauze civile). Ana, soția lui Bârsan (văduvă?), „se pârâse” cu Șandru Negrul, vărul ei, pentru niște sate. Ștefan cel Mare îi dă dreptate femeii și îi întărește stăpânirea peste localitățile Soci și Dușești (la 25 septembrie 1462), tot așa cum, mai înainte - prin 1461, dacă nu cumva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1929 la Cluj, marcând și un deceniu de la Marea Unire și bucurându-se de colaborarea unor nume prestigioase, ca N. Iorga, Iuliu Maniu, Emil Hațieganu, Octavian Goga, N. Drăganu, Onisifor Ghibu, Vasile Goldiș, Al. Ciura ș.a. Literatură propriu-zisă dau Zaharia Bârsan (Veneția), Teodor Murășanu și Liviu Rebreanu. Societatea s-a făcut remarcată și prin inițierea editării unor importante lucrări istoriografice, cum ar fi Istoria pentru începutul românilor în Dacia de Petru Maior (1883), apărută la Budapesta și Gherla într-un tiraj
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
României în războiul mondial, fiind reluate în 1919 și continuate în anii următori. La adunarea de constituire din 1923 cei douăzeci și patru de dramaturgi prezenți, recunoscuți, împreună cu alți patru, ca membri fondatori (între ei numărându-se Ticu Archip, I.C. Aslan, Zaharia Bârsan, I.Al. Brătescu-Voinești, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Paul Gusty, A. de Herz, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Peretz, Camil Petrescu, Victor Ion Popa, Liviu Rebreanu, Const. Rîuleț, Mihail Sorbul, Cathon Theodorian, I. Valjean), au ales, pe o perioadă
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
literaturii. Se republică versuri de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Coșbuc, St. O. Iosif, Octavian Goga, Panait Cerna, dar sunt incluse și pagini de Ioan N. Broșu, Teodor Murășanu, A. Pop-Dafin, Maria Cunțan, Ovidiu Hulea, Octavian Lupeanu, G. Tutoveanu, Zaharia Bârsan, Corneliu Moldovanu, Ioan Borcia, Const. A. Giulescu, Valeriu Bora, V. Bontescu ș.a. La capitolul traduceri, se oferă texte transpuse din scrierile lui Hans Christian Andersen și Friedrich Rückert, iar preocuparea pentru folclor se reflectă în tipărirea unor doine, balade și
SOLIA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289781_a_291110]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, de la 1 februarie până la 21 iulie 1916. Redactor: Radu Dragnea. Între colaboratori se află Ștefan Berechet, I. U. Soricu, Jul. Giurgea (sub semnătura Iuliu Giurgea-Bradu), Eugen Boureanul, Zaharia Bârsan ș.a. În articolul-program, intitulat O vorbă la început, S. își anunță intenția de a da expresie „gândurilor celor mai bune pe care ni le sugerează evenimentele de azi”, de a pune literatura „în contact cu psihologia de azi a publicului
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
aduce în centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine directorul artistic al societății -, Ion Băilă, Ștefan Mărcuș, Ionel Crișan, Zeno Vancea ș.a. Se produce o evoluție a gustului literar și, deoarece multe piese reprezentate sunt considerate neizbutite, se insistă asupra stimulării creației originale
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
de inspirație locală, au circulat mult în Transilvania. Colecția se deschidea cu Soare cu ploaie, comedie de Iosif Vulcan, care își publică aici numeroase piese. În rândul scrierilor editate erau multe comedii de Theochar Alexi, piese de Maria Baiulescu, Zaharia Bârsan ș.a. În 1904 este deschis un concurs pentru lucrări dramatice, întrerupt în 1908, reluat în 1913, când premiile vor fi acordate însă din fondurile unor donații. Din prima comisie de premiere, alături de Iosif Vulcan, Vasile Goldiș și Iosif Blaga, făceau
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
acestei etape sunt Al. Vlahuță, G. Coșbuc (Fragment epic), care dă și traduceri din Divina Comedie de Dante ori din Odiseea lui Homer, alături de Maria Cunțan, Samson Bodnărescu, iar proza e ilustrată de Ion Gorun, Constanța Hodoș, George Moroianu, Zaharia Bârsan. În numărul 13/1902 Al. Davila tipărește un fragment din Vlaicu-Vodă. Se publică traduceri din Gottfried Bürger, Ada Negri, Paul Verlaine; în numărul 32/1902 apare studiul Humorul lui Eminescu, aparținând lui Ilarie Chendi. Odată cu plecarea lui Vlahuță și Coșbuc
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
au urmat activitatea lor la cotidianul «Rampa»”. Rubrici: „Scena artistică”, „Scena bibliografică”, „Scena literară”, „Scena teatrală”, „Scena muzicală”, „Scena răutăcioasă”, „Scena bucureșteană”, „Scena sportivă”, „Scena feminină”, „Foiletonul «Scenei»”, „Varietăți”, „Programul spectacolelor”. Sunt inserate versuri de Mihail Săulescu, V. Demetrius, Zaharia Bârsan, G. Rotică ș.a., iar din poezia lui D. Anghel, omagiat în articolul Petale pentru Anghel de Geri Spina, se reproduce Paharul fermecat. Se publică proză de Emil Gârleanu și Al. Cazaban, fragmente din piesele Bujoreștii de Caton Theodorian și Doamna
SCENA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289544_a_290873]