478 matches
-
până atunci. Orice se putea Întâmpla. Dacă mai murea cineva, sala se va Închide. Poate ar trebui să sun Înainte să plec, ca să mă asigur. Nu a fost o mișcare prea inteligentă să-mi amintesc de sală. Acum, creierul meu bâzâia de ipoteze și, În starea În care mă aflam, efortul Îmi provoca dureri de neîndurat. M-am ghemuit cu genunchii la piept și-am Încercat să adorm la loc. Mi-a luat ceva timp să reușesc. * * * Am ajuns la sală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Hava aude, voi fi imediat concediată, Yael, dar în urmă cu numai o săptămână soțul meu m-a părăsit. Ea își acoperă gura cu mâna și mă privește surprinsă, complexitatea lucrurilor se încinge deodată înăuntrul ei, plină de sarcasm și bâzâind asemenea unui stol de muște, iar cealaltă mână și-o odihnește pe burtă, ascultă într-o tăcere plină de disperare sunetele fătului, ca și când el ar fi singurul care i-a mai rămas, eu mă apropii de ea și pun mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
renunțat, pentru că abia mai respiram. Când și când, zburau pe lângă noi niște păsărele roșii, cu moț caraghios. Siluetele lor se conturau minunat pe fundalul albastru al cerului. Câmpiile din jur erau pline de flori albe, albastre și galbene, iar albinele bâzâiau întruna. Înaintam, pas cu pas, dar nu mă puteam gândi la nimic din pricina peisajului încântător. Panta s-a terminat după vreo zece minute de mers și am intrat pe un platou. Ne-am odihnit puțin, ștergându-ne sudoarea de pe frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
venit În oraș, fusese oricum o mare prostie din partea lui să intre la Chicote În condițiile alea. — John, cum Îți e? — MĂ simt bine. E bună băutura asta. MĂ face să mă simt poate puțin beat. E face bine la bîzÎitu’ din cap. Chelnerul se apropie. Era foarte agitat. — L-am denunțat, spuse. — Ei, atunci nu mai ai nici o problemă. Nu, spuse cu mîndrie. L-am denunțat. SÎnt deja pe drum, vin să-l prindă. — SĂ mergem, i-am spus lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
coroanele sărăcăcioase ale zarzărilor. Iarba și florile de câmp ne ajungeau până la genunchi. Aerul era șfichiuit de aeroplane și bombardiere: bondari, albine, viespi, musculițe. Cam o dată la treizeci de secunde înghițeam o insectă. Avea gust amărui și mă gâdila în timp ce bâzâia în josul faringelui. I-am dezvăluit Sabinei că mai ales musculițele conțin proteine. Ajunși în vârf, ne-am aruncat la rădăcina unui molid răcoros. Mi-am scos tenișii și mi-am afundat tălpile printre frunzele de afin. Sabina și-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
părea învins. ― Așa n-o să meargă. Dacă retragem creatura asta, îi luăm și fața lui Kane. ― Întrutotul de acord. Să lăsăm mașina să-l examineze. Poate că va avea mai mult noroc. ― Desigur. Ash împunse o serie de butoane. "Autodocul" bâzâi și deschiderea din perete unde putea să se deplaseze platforma, se lumină. Masa pe care ere întins Kane glisă fără zgomot. Când ajunse în interior, coborî un geam care-l separă de restul laboratorului. În secunda următoare scăpărară câteva fulgere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
gulere și cute se ridica o spuză de fluturași gri și bej, care-și împrăștiau peste tot puful de pe aripi. Era un mare candelabru căzut din tavan și o icoană spartă în două. Câte un tăun mare și gros țâșnea bâzâind din vreun colț și se rotea apoi la nesfârșit prin toate ungherele. Înaintând cu pași mici printre vechiturile alea, am dat de primele trepte ale unei scări care ducea la etaj. Le-am urcat încet, bocănind. Prin colțuri, păianjenii pândeau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
deschidă. Ba chiar și zvâcnetul apei din stropitoarea cu care, sub prelata dungată, jupânul răcorea trotuarul încins din fața prăvăliei ; ba chiar și plesnetul dudelor negre care își striveau de asfalt trupul cald și răscopt, împrăștiindu-și sângele dulce și lipicios, bâzâit de viespi. Și totuși, de ce să-i fi spus vino mai devreme mâine ? Firea lui îl îndemnase să se supună poruncii, dar, iată, o făcea fără nicio plăcere, și chiar cu o emoție neplăcută. Iarăși o hurducătură, iarăși gustul acru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Trecuseră, într-adevăr, de casă, și fără putoarea bine cunoscută a maidanului cine știe unde s-ar mai fi trezit ! Din fericire însă, printre scaieții ciufuliți și tufele de mătrăgună zăcea, ca de obicei, un câine cu blana putredă și dinții rânjiți, bâzâit de un roi greu de muște, sclipind verzi-negre în lumină. Ce chilipir mai căutase și Mironescu-tatăl făcându-și casa aici, tocmai la mama-dracului, lângă Șosea ! Sigur că iarna își ispășește cărpănoșenia trezindu-se cu lupii în curte și vara șomoiogind
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pierdere clasică“? CÎte nopți am dormit În pulover În iarna asta? Mai degrabă... cîte am dormit fără...? Eu cred că ți s-a defectat memoria. Lasă- mă-n paradisul meu, de ce mă deranjezi?] Bărăgan iubite prinț, ai căcat-o Conversațiile bîzÎie monoton. O sută de voci nedeslușite, În mintea fierbinte de nesomn, stînd aplecat peste valiza de lemn, prefăcîndu-mă că vorbesc cu cineva sau prefăcîndu-mă că nu-mi pasă că nu sînt În stare să mă concentrez pe ceva anume, aparatul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cumva se vede pe noi că sînt foarte multe lucruri pentru care Începem să avem o altă reprezentare. Urcăm scările și el intră În dormitorul din dreapta, eu, În cel din stînga. CÎndva s-a făcut seară, vocile din dormitor au bîzÎit toată ziua În regim de program de voie, din spălător s-au auzit În permanență un aparat de ras lovind rama unei chiuvete, sau apa plescăind, sau rîsete și zeci de bășini vesele. Pe tipul din patul de deasupra nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lumină peste iarbă. Pe la marginile bălții de lumină și, intermitent, în centrul ei, roiau, tălăzuiau o sumedenie de oameni, unii în costume medievale, alții mascați cu capete de animale, și alții purtând lampioane aprinse (din recuzita piesei). Vreo două tranzistoare bâzâiau, nu prea tare, fiecare dintre ele reglat pe alt program de radio, amestecând muzică clasică cu cântece pop, și cineva deschise drumul la un casetofon cu muzică de dans. Câțiva dintre participanți dansau un menuet, alții dansau de câte unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sau de grup, mai mulți domni și doamne. 2. Bâza s-a desfășurat corect, conform tradițiilor strămoșești și europene. 3. Nu s-a constatat violențe. S-a tras cu grijă și imparțial din toate părțile. 4. Participarea a fost generală, bâzâindu-se la unison și în limba de stat a fiecărei naționalități conlocuitoare. 5. Casetele prezentate de unele posturi sunt contrafăcute și antiparlamentare. Casetele noastre, nu ! în condițiile de mai sus pomenite cerem Constituirea unei Comisii Parlamentare Internaționale, a unei Comisii
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
s-a tras ? Da ! S-a tras cu sete, cu forță ancestrală, cu aceleași mâini care au ținut poate sapa, plugul și condeiul dar,. . . și aici rog să se consemneze, se pare că și reprezentanții celorlalte fracțiuni au făcut bătături bâzâind alături de noi Sperând în reconciliere, PROPUN CA BÂZA Să INTRE îN PROGRAMA ȘCOLARĂ OBLIGATORIE ! Se aplaudă frenetic. Se fluieră puternic. Ca rîspuns la atenționarea prin fluier, pătrunde în sală, ritmic și pașnic, un grup de scutieri. După ce fac onoru la
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de diabet?... Copleșit de emoție recunoscătoare din adâncul ființei Inițiatorului aflui un ușor râgâit. De Sus, de la Nivelul Superior, un alt gârâit, cel al Cuvioșiei Sale Acachie Jr. pluti câteva clipe nesigur, alăturându-se apoi celuilalt. Între ele, ușor meditativă, bâzâi... o muscă. VIOL între sutele de scrisori care de care mai serioase și mai bine timbrate care aterizează pe masa mea din motive complet necunoscute familiei, mi-a reținut atenția una zurlie foc. Un concetățean de profesiune fără întreabă cum
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nimeni. Maică-sa prăjea chiftele în bucătărie și n-avea cum să știe ce se petrece afară. Băiatul auzea cum sfârâia grăsimea în tigaie și și-o închipuia pe mamă-sa înconjurată de aburi și de stropi. Pe tavanul afumat bâzâia o negură de muște. De supat pândește mâța. S-aude dintr-o dată o surpare de cratițe. Pe ușă, vinovata țâșnește cu coada vâlvoi. În urmă răsună, disperate, țipetele gospodinei. Dumneaei nu țipă decât la mâță și la orătănii. În fața plutonierului
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
servește masa și atît. Pleca Nilda, chiar acum pleca și era cald și pe ea o apucase sughițul și soarele făcea să-i strălucească dinții de aur și toți Îi cunoșteau cariile și știau că avea un copil Îngrozitor care bîzÎia tot timpul și că suferea din pricina faptului că nu prețuiau mîncarea pe care le-o gătea și că citea ziare de senzație stînd cu cuțitul cel mare de tăiat carne alături și că ajunsese la fundul sacului cu poveștile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu merge acolo în tabără sau în stațiune, ci la greu, la muncă aspră, pe brânci. Ei, ce știe femeia? Ea ar vrea să-l aibă mereu lângă fusta ei, și când o fi bărbat în toată purterea cuvântului, să bâzâie că Ovidiu o duce greu, că nu se descurcă... Eu, dom’ profesor, nu că mă laud, dar știu ce-nseamnă un șantier. Când eram ca Ovidiu, da’ ce spun eu?, mult mai tânăr, am fost la Salva-Vișeu. Greu, tare greu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
foșnetul unei rochii de femeie și liniștea Încărcată de așteptare, glumele obscene rostite Încet și furișat urmate de rîsete Înfundate, sunetul coapselor pline lovite cu palma și hohote dezlănțuite și Înăbușitoare? Iar În căldura prăfoasă și amorțită, În care timpul bîzÎia Încet ca o muscă, oare Garfield, Arthur, Harrison și Hayes nu simțiseră mirosul umed, ușor putred, de o prospețime subtilă, al rîului și nu se duseseră cu gîndul la pielea albă a femeilor de pe malul rîului, nu simțiseră o chemare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
atunci cînd toți avem dimensiuni măsurabile În centimetri, statura fiecăruia se măsoară proporțional. Trăim În vecinătatea spiridușilor, aproape de nivelul pămîntului și cercetăm disperați jungla tropicală a cîmpului cu margarete, pe cînd zburătoare monstruoase - uriașe muște care zumzăie și albine care bîzÎie și fluturi care se clatină În mers - plutesc pe deasupra noastră desfășurîndu-și Întinsele pînze de catifea ale aripilor lor zimțate. Credem că sîntem la fel de Înalți, de mari și de puternici ca toți cei care au trăit pe pămînt și În lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să avem, prin urmare, un spion al societății civile în rândurile societății necivile ale atât de cutremurătoarei securități, să-i știm, să-i judecăm, să pricepem ce și cum. Mărturisesc că nu am reușit să-l aprob pentru că tocmai îmi bâzâia în cap versul " Mulți durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod". Azi, dacă stau și mă gândesc la ce a fost, recunosc cu mâna pe inimă că nu degeaba m-a bântuit pe mine versul cu pricina, nu era el
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
zi de când un fulger electric stârnit de un reflector de energie de la Institutul de Semantică Generală făcuse să-i sară lui Thorson țeasta însângerată, având ca rezultat încetarea după trei zile a luptelor din orașul propriu-zis. Peste tot, robuneltele sforăiau, bâzâiau, șuierau și lucrau sub controlul creierelor electronice. În unsprezece zile, un oraș imens reînvia, nu fără trudă, nu fără ca oamenii să se încovoaie alături de mașini. Rezultatele erau deja colosale. Alimentarea a revenit la normal, majoritatea urmelor bătăliei au dispărut. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
vîrful dispăru din conul lui de vedere. Pantele mai joase erau întinderi de granit înclinate față de crestele muntelui, la același nivel cu buruienile, și crăpate ca trotuarele unui oraș în ruină. Mai sus, buruienile făceau loc pajiștilor, în care lăcustele bîzîiau și creșteau floricele cu tulpini mai mici de trei centimetri și boboci cît gămălia de ac. Făcîndu-i-se sete, găsi o băltoacă în scobitura unei stînci, unde se strînsese apa de la ploaia de săptămîna trecută. Oprindu-se să bea, simți granitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și liniștit. în holuri atîrnau tablouri pictate de el, biblioteca era ticsită cu romanele și poeziile lui, iar în ateliere și laboratoare lucrau cele mai ascuțite minți ale vremii atunci cînd doreau să-l viziteze. Afară, soarele încălzea pămîntul, albinele bîzîiau printre flori și fîntîni, iar anotimpul era undeva între vară și toamnă, cînd pomii își arătau verdele împlinit și doar arțarii erau stacojii. Activitatea politică nu-i lua mult timp, pentru că oamenii din acea țară aveau încredere în el, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lucra, astmul îl chinui mai puțin, și pentru că nu dormise aproape deloc, închise ochii, se aplecă peste masă și-și odihni fruntea în pumnii încleștați. Auzea cum aerul mișcă ușor crengile copacilor, chemarea întîmplătoare a vreunei păsări sau o viespie bîzîind prin colțul verandei, dar ascultă cu mai multă atenție un murmur care venea din propriul cap, un sunet vag, îndepărtat, ca o conversație între doi oameni într-o cameră alăturată. Unul din vorbitori era agitat și-și ridică vocea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]