1,215 matches
-
acestei practici - extinsă și la nivelul altor moșii din imediata apropiere a nucleului urban - suprafața intravilană a orașului Piatra Neamț a crescut în intervalul 1821-1900 cu peste 350%. Ca urmare a procesului pierdut de boierul Iancu Greceanu, în anul 1846 administrația băcăuană a intrat și în posesia unei părți din moșia Mărgineni, cuprinsă între malul Hociung și Șoseaua Domnească. Orașul își extinde astfel intravilanul spre Nord, peste apa Bărnatului, până la „podul Beizadelii Costache de la Săucești”, dar și spre Câmpul Poștei, acolo unde
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din 31 martie 1921. În pledoaria pentru susținerea acestui proiect, I. Merica a invocat următoarele argumente: creșterea numărului de locuitori, numărul limitat de locuri din Grădina Publică, precum și dorința de a avea în oraș „aer curat și de a oferi băcăuanilor o distracție oarecare”. Cadrul legal pentru dezvoltarea proiectului a fost asigurat de legea din octombrie 1921 - legea Invalizilor, Orfanilor și Veteranilor de Război (I.O.V.R.ă. Conform prevederilor acestei legi „comunele urbane erau autorizate să vândă din domeniul comunal
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
doar la stadiul de deziderat. Astfel, Bacăul va rămâne în istorie drept unul din puținele orașe din România în care foștii combatanți din Primul Război Mondial nu au fost împroprietăriți cu loturi pentru construcția caselor. Până în noiembrie 1941, singurul militar băcăuan ce a beneficiat de acest drept legal a fost locotenent-colonelul Iosif Ciobanu, decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” - la acea dată în Bacău mai trăiau „42 de ofițeri și urmași decorați cu <<Steaua>> sau <<Coroana României>> și 15 subofițeri și alte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de apă potabilă a orașului. Cei aproximativ 1.600 locuitori ai cartierului urmau să se alimenteze cu apă potabilă de la cele patru ciușmele de fontă instalate tot în anul 1926. Lucrările de construcție a caselor au fost executate de arhitectul băcăuan Leon Vulcănescu, acesta reușind să construiască aici patru tipuri de locuințe: case cu dou) camere și cerdac, case cu trei sau patru camere plus antreu și un tip de casă pentru colț de stradă - cu prăvălie și trei camere. Inaugurarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au funcționat principalele instituții publice comunale și județene. Reflectând fidel procesul general de consolidare a statului român, în ultimele dou) decenii ale secolului al XIX-lea administrația locală va reuși să se impună, la nivelul simbolisticii arhitectonice, în peisajul urban băcăuan. Cele mai cunoscute edificii publice construite sau reamenajate în această perioadă au fost Oficiul Poștal și Telegrafic - reorganizat în anul 1885, Palatul Administrativ - cel mai impozant monument de arhitectură laică, construit între anii 1886-1889, școlile primare de băieți și fete
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dintre cele mai înalte clădiri ale orașului -, sediile unor instituții județene, precum Camera de Comerț și Industrie (1930), Camera de Agricultură (1925), Camera de Muncă (1932) sau Casa Asigurărilor Sociale (1937 1940), dar și numeroasele localuri ale școlilor și liceelor băcăuane - Școala Comercială Elementară (1925), Școala Normală de Băieți „Ștefan cel Mare” (1928-1930), Școala Normală de Fete „Domnița Ileana” (1931-1934), Liceul de Fete (1928-1935) ș.a. În centrul orașului predominau clădirile înalte, de regulă, cu dou) etaje, în vreme ce zonele periferice erau caracterizate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din anul 1890, când apa din fântâni a fost supusă unor analize chimice în laboratoarele de la București, s-a constatat că nivelul concentrației de calciu era mult peste limita normală. Deloc întâmplător, analizele au fost provocate de următoarea constatare: medicii băcăuani au consultat un număr tot mai ridicat de pacienți care se plângeau de dureri de stomac. Aceste realități au determinat Primăria să inițieze demersurile necesare pentru rezolvarea acestui mare neajuns al orașului. Au fost plătiți numeroși specialiști care au căutat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fântâna se află la o depărtare de 3,20 metri de hasnaua unei private de la casele vecine și, prin urmare, se poate lesne a se infiltra în apa din fântână, materiile din hasnaua privăței”. Soluția oferită de cei doi „specialiști” băcăuani surprinde cu o intensitate invers proporțională față de distanța mică la care s-a solicitat mutarea privatei: „(...) cu încă trei metri mai departe”! Pentru a degaja realitățile băcăuane de aceste practici dăunătoare sănătății locuitorilor, consiliul comunal a modificat în primăvara anului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apa din fântână, materiile din hasnaua privăței”. Soluția oferită de cei doi „specialiști” băcăuani surprinde cu o intensitate invers proporțională față de distanța mică la care s-a solicitat mutarea privatei: „(...) cu încă trei metri mai departe”! Pentru a degaja realitățile băcăuane de aceste practici dăunătoare sănătății locuitorilor, consiliul comunal a modificat în primăvara anului 1904 articolele 26 și 36 din regulamentul pentru construcții. Potrivit hotărârii din 4 mai 1904, pe viitor „latrinele nu se vor mai putea construi la mai puțin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
drumul apei la hala de victualii fără a ne vesti. Recomand să nu se mai repete, pentru că la caz de incendiu rămânem fără apă”. Alegerile comunale din septembrie 1907 - câștigate de către reprezentanții locali ai P.N.L. - au adus în fruntea administrației băcăuane pe Leon Sakellary, aflat la al cincilea mandat de primar (septembrie 1907decembrie 1910). Pentru a-și îndeplini promisiunile din campania electorală - finalizarea lucrărilor privind construcția noului spital, construirea unei rețele moderne de canalizare și alimentare cu apă potabilă, precum și construirea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
canalizarea ei și crearea unei forțe motrice hidroelectrice”. Împrumutul a fost aprobat de Consiliul de Administrație al C.E.C pe data de 25 mai 1909. Începând cu luna iunie 1909, prin intermediul celor mai importante ziare de anunțuri din România, administrația băcăuană a făcut publică invitația de participare la licitația din 18 august, privind antrepriza lucrărilor de canalizare și alimentare cu apă. Aceasta a fost câștigată de inginerul bucureștean I. Motzoi, cu un scăzământ de 12,85 lei la 100, sub devizul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lucrărilor de alimentare cu apă a orașului Iași -, Primăria Bacău a cumpărat de la Casuca Tisescu o suprafață de 10 hectare de pământ în comuna Gherăești. Pe acest teren urmau să fie construite rezervoarele de captare a apei potabile pentru alimentarea băcăuanilor. Conform indicațiilor primite de la Ministerul Lucrărilor Publice (8 octombrie 1910), conductele de alimentare urmau să fie construite „în corpul șoselelor Bacău-Piatra, BacăuTârgu-Ocna și Bacău-Focșani”. Pe data de 11 octombrie 1909, după slujba religioasă de sfințire a apei, primul ministru al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
inclusiv cele dou) turbine Woith de 180 C.P., necesare funcționării hidrocentralei. La sfârșitul lunii decembrie 1910, odată cu demisia cabinetului prezidat de I. I. C. Brătianu, conducerea guvernului a fost încredințată liderului conservator P. P. Carp. Urmând îndeaproape principiile rotativei guvernamentale, administrația băcăuană a cunoscut schimbările de rigoare: demiterea consiliului condus de Leon Sakellary și numirea unei noi structuri administrative, în frunte cu Vasile Pavli (1911-1912), Gheorghe Polțer (1912) și căpitanul Ercol Rosetti (1913). Campania de modernizare a rețelei de canalizare și alimentare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de inginerul șef al comunei, în ședința consiliului local din 9 mai 1903 s-a hotărât efectuarea recepției provizorii la Uzina electrică. Tot în acest an, Serviciul Tehnic comunal a angajat și un „specialist în electricitate”. Este vorba de inginerul băcăuan C. Minculescu - viitorul inginer șef al orașului din 1904 -, care a beneficiat timp de doi ani „de o bursă acordată de Academia Română, pentru studiul electricității”. În ordinea racordării la rețeaua electrică, primele case, în care băcăuanii au învățat să utilizeze
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Este vorba de inginerul băcăuan C. Minculescu - viitorul inginer șef al orașului din 1904 -, care a beneficiat timp de doi ani „de o bursă acordată de Academia Română, pentru studiul electricității”. În ordinea racordării la rețeaua electrică, primele case, în care băcăuanii au învățat să utilizeze întrerupătorul, au fost cele aparținând următorilor proprietari (iulie august 1903): Gheorghe Leonescu (strada Bacău-Piatra nr. 5), Faiviș Klein (strada Mare, nr. 90), Vasile Pavli (strada Mare, nr. 61), V. Iamandi (strada Mare, nr. 10), Natan Josefsohn
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au constatat un consum general mai mare decât cel prevăzut în contractele individuale. În urma controalelor efectuate s-a constatat faptul că, fără a avea acceptul Primăriei, abonații au adus instalațiilor electrice numeroase modificări. La umbra „defecțiunilor” apărute la instalațiile personale, băcăuanii au operat „reparațiuni”, traduse în practică prin mărirea numărului de becuri și sporirea intensității acestora. Având în vedere faptul că acest fenomen era aproape generalizat, responsabilii din cadrul Primăriei au încercat să stopeze aceste practici prin intermediul ordonanțelor. Astfel, pe 26 aprilie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu o considerabilă întârziere, prin intermediul „unui băiat călare”. Operațiunile de echipare pentru intervenție - înhămarea cailor, pregătirea trăsurilor și a sacalelor vechi, aflate în folosință din anul 1884 etc. - au întârziat suplimentar operațiunile de stingere a incendiului. La momentul sosirii pompierilor băcăuani în zona incendiată (ora 13,15 P. M.), focul era întins pe o lungime de un kilometru. Aproape jumătate din casele și unitățile industriale din zona de Nord a orașului erau cuprinse de flăcări. „Intervenția” pompierilor din Bacău - ce aveau în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
169. Între acești mici meseriași regăsim rotari, fierari, cuferari, curelari, cizmari, croitori, țesători, brutari, lăcătuși, tinichigii, ciurari, zugravi, cojocari, tâmplari, bragagii, frizeri, bărbieri etc. Conform unui raport privind activitatea de ajutorare a sinistraților, elaborat de Comitetul de asistență al Evreilor Băcăuani, numărul total al persoanelor afectate de incendiul din 16 mai 1926 a fost de 369 de locuitori (capi de familie) - „271 evrei și 98 creștini”. Conștient de pericolele ce puteau să decurgă din starea generală de nemulțumire instaurată în rândul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
total al persoanelor afectate de incendiul din 16 mai 1926 a fost de 369 de locuitori (capi de familie) - „271 evrei și 98 creștini”. Conștient de pericolele ce puteau să decurgă din starea generală de nemulțumire instaurată în rândul muncitorimii băcăuane - rutinată suficient în amplele acțiuni greviste și de protest de la începutul anilor ’20 -, primarul orașului a declanșat încă din 17 mai 1926 campania de ajutorare a persoanelor sinistrate. Prima măsură concretă a fost aceea de a se acorda proaspăt înființatului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Pentru strângerea de fonduri, în ziua de 3 iunie 1926, Societatea Filarmonică „Armonia” din Cernăuți, a susținut în sala Ateneului din Bacău un „un grandios spectacol muzical”. Importante fonduri bănești au fost donate cu ocazia serbărilor organizate de elevii școlilor băcăuane pe scena tot mai solicitată a Ateneului comunal. Astfel, la sfârșitul spectacolului din 24 mai, „elevii clasei a VIII-a din cadrul Liceului <<Ferdinand I>> au adunat suma de 6.194 lei”. O mică parte din lista celor care au ajutat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
16 mai 1926 este, pe de o parte, suprafața neobișnuit de mare pe care s-a propagat incendiul, și, pe de altă parte, imensele pagube materiale produse. Totuși, pentru locuitorii orașului Bacău, evenimentul în sine a fost o „banalitate”. Jurnalistul băcăuan Marius Mircu, martor ocular al evenimentului, afirmă că, în materie de incendii, la nivel național, „Bacăul își disputa cu Galațiul locul de frunte”. Fără îndoială, multe din incendiile ce au izbucnit în orașul Bacău au avut drept cauză neglijența. Totuși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
faptul că marii industriași și comercianți din Bacău erau asigurați la cel puțin dou) societăți naționale sau internaționale, vom înțelege de ce „epidemiile de incendiu” erau chiar o afacere profitabilă. Spre exemplu, în urma incendiului din 16 mai, din totalul despăgubirilor plătite băcăuanilor de Societatea de Asigurări „Naționala” (57.573.034 lei), 24.648.280 lei au fost plătiți către M. Gross, iar 22.380.108 lei lui S. Singher. Sumele erau astronomice. Pentru exercițiul financiar 1926 1927, bugetul general de venituri și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce gravitau în jurul acestui personaj, dar și „calitățile” personale, l-au adus pe D. Tutunaru în postura de „angajat pe viață”. În octombrie 1923, apropierea datei pensionării sale (1 ianuarie 1924) a produs o adevărată „panică”, atât în rândul industriașilor băcăuani, cât și în rândul reprezentanților locali ai societăților de asigurare. Pe 20 octombrie 1923, aceștia s-au grăbit să înainteze primarului o cerere „privind menținerea domnului Locotenent D. Tutunaru în postul de Comandant al pompierilor din oraș, (...) ca unul care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comercial aflat într-o dinamică a dezvoltării ce impresionează și azi, contrastează flagrant cu starea materială jalnică în care a fost abandonată „unitatea de luptă contra focului”. După cum am precizat mai sus, în momentul izbucnirii incendiului din 16 mai pompierii băcăuani aveau în dotare numai trei sacale, vechi din 1884, și dou) furtunuri. Având în vedere faptul că din inventarul de ustensile lipsea până și scara de incendiu, putem afirma că unitatea de pompieri din Bacău era cea mai prost echipată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
incendiu, putem afirma că unitatea de pompieri din Bacău era cea mai prost echipată unitate din toată Moldova. Cu ocazia unei inspecții din septembrie 1923, reprezentanții Inspectoratului Pompierilor Militari au constatat faptul că bugetul alocat de Primărie pentru „întreținerea pompierilor băcăuani era același ca în urmă cu 40 de ani”. Orașul era lipsit până și de „gurile de apă împotriva focului”, alimentarea sacalelor realizându-se direct din râul Bistrița. Nici după producerea „marelui incendiu” Primăria orașului nu a fost suficient de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]