380 matches
-
multe ori petrecerile țineau până la 2, 3 și 4 după miezul nopții, cu băuturică și cu demne tovarășe studențești. Când erau parale mai multe, petrecerea era udată cu vin roșu, cumpărat cu 2 lei butelia de la Păun Popescu sau alți băcani cu bună reputație. Oamenii se culcau lăsând de multe ori o parte din vin nebăut. Dar a doua zi dimineața, vedeau cu surprindere că vinul era evaporat până la ultima picătură. O anchetă minuțioasă a dovedit cum că cucoana gazdă era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
noastră toate rolurile, mai puțin pe cel al prizonierului. Acești doi veritabili eroi de „Kamasutra” întruchipează absurditatea închisorilor noastre și imensitatea întârzierii noastre. Atletul Wadoux, campionul de semifond al Franței, declară: - Ca și într-un cântec al lui Brel, unde băcani plictisiți asistă la o coridă închipuindu-și că sunt Garcia Lorca sau chiar Nero - tot așa a venit ora când pământenii, stând confortabil în fața televizoarelor, se socotesc Armstrong; aventura cosmică prin persoane interpuse umple deodată un vid din existența lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ca și cum baba era cea care da de băut domnișorului, nu satana de fată. Baba tăcea, și de ce tăcea nu știa singură. Numai doamna Vcra - odăi cu pelargonii la fereastră și brise-bise cu dantelă cu igliță, model greu - doamna Vera, soacra băcanului - casă corp cu "Coloniale-delicatese-băuturi", peste drum de casa Rim - doamna Vera, necunoscând genealogia vecinilor, judeca după aparențe înșelătoare. - Uite-i iar! . . . Uite-i subt geamul boierilor și subt ochii noștri! . . . Se pupă în stradă! Ptiiu! și, efectiv, doamna Vera, azvîr-lea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ele creșteau, creșteau în stiva lor bine clădită, amenin ță toare și ele ca femeia cea tânără și copilul ei blond, care uitase cu totul gustul de vanilie. Martie venise cu o vizită la Bordeaux, după vin. Plecase cu François, băcanul. Pentru prima oară, după luni de zile, Ivan își simțise plămânii umplându-i-se de aer. Mireasma ademenitoare a vinului trezise în el rețete de curcan umplut cu smochine și doruri după ciocolata sud americană, în care clocoteau ardei iuți
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nesfârșit câmp de lavandă, tineri, atât de tineri și iar gustul de dovleac, de tartine simple, cu unt, de ouă prea fierte și miere chihlimbarie, și de ghimbir, alt ghimbir, din alt an și vin adus de la Bordeaux cu François, băcanul, și iar ei doi în câmpul violet, buza ei de sus, podeaua proaspăt spălată a cantinei și primele silabe ale copilului, împleticite ca mersul unui mus speriat, pe o corabie în furtună. 25. eu sunt aici La Sevilla, trebuie să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
limpede și spiritul proaspăt și ochii frumoși, clari, cu gene lungi, ca ai mamei lui, cea atât de iubită și niciodată uitată, Isabel... Salvarea venise pe neașteptate. Într-o dimineață cu cireșe și gânduri negre, pe Dominique o vizitase François, băcanul. Fâstâcit. Ea îi oferise șerbet de lămâie. El se foise preț de multe minute lungi, prinzând, din când în când, copilul din zbor, ciufulindu-l și dându-i, apoi, din nou drumul în grădina cucerită de soare și de râsul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
după untdelemn. Dete câțiva gologani p-un urcior, pe gura căruia îndesă un burete de mare, și hai la băcănie. ― Aveți untdelemn? ― Cum să nu... și încă din cel mai bun! ― Te rog să-mi umpli și mie urciorul ăsta! Băcanul luă urciorul și se duse la butoiul cu untdelemn, unde turnă cu măsura aproape trei litri; apoi îl aduse mușteriului. ― Cât ai pus? întrebă acesta, nepăsător. ― Au încăput tocmai trei litri! ― Foarte bine... și cât costă? ― Cu totul... 75 de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de untdelemn, care nu este nici măcar de măsline! Te cam întreci cu gluma, jupîne.... și astfel de fapte la mine nu se prind... Nu pot să-ți dau mai mult de 20 de lei! ― Atâta mă costă pe mine! răspunse băcanul supărat. Și, dacă nu-ți convine, n-ai decât să nu iei; îl torn înapoi, și gata socoteala! ― Chiar te rog! zise pungașul nostru supărat. Băcanul, necăjit că-și pierduse vremea de pomană, luă urciorul, se duse la butoi și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
coadă. Unu, doi, rămân cu niște firicele de jar... Nu suport să mă duc nici la supermarketuri, mă ia cu leșin printre rafturile cu șiruri nesfârșite de obiecte, în mijlocul adunăturii de oameni. Ce să fac, așa sunt eu, vreau la băcanul care-mi cântărea o sută de grame de bomboane și mai punea și de la el vreo două. Sunt o ființă total anacronică. Numai cine pleacă pe mai mult timp știe că poți trăi liniștit cu ce încape într-o valiză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-l refuz. De altfel, mă interesează, și la urma urmei, i-am salvat viața. De la tentativa de a se sinucide, Cottard nu mai primise nici o vizită. În cartier, printre negustori, căuta toate simpatiile. Nicicând nu le vorbise cu atâta blândețe băcanilor, nu ascultase cu atâta interes o tutungioaică. \ Această tutungioaică, observă Grand, este o adevărată viperă. I-am spus-o și lui Cottard, dar el mi-a răspuns că mă înșel și că femeia are părțile ei bune, pe care trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
să-și îmbrace pardesiul, Cottard îi spuse lui Grand: \ E un băiat bun, poate să depună mărturie. \ SĂ DEPUNĂ MĂRTURIE PENTRU CE ? Cottard ezitase. \ EI, PĂI CĂ NU SUNT UN OM RĂU. În rest, avea toane. Într-o zi, când băcanul se arătase mai puțin amabil, se întorsese acasă într-o stare de furie exagerată. ― Trece de partea celorlalți secătura asta, repeta el. ― Care ceilalți ? ― Toți ceilalți. Grand asistase chiar la o scenă curioasă la tutungioaică. În cursul unei conversații animate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
îngroașe gluma. Doctorul a recunoscut faptul. Și celălalt a constatat cu un fel de voioșie: ― Acum n-are de ce să se mai oprească. Și totul o să fie dat peste cap. Au mers un timp împreună. Cottard povestea că un mare băcan din cartierul lui stocase produse alimentare pentru ca să le vândă la preț de speculă și că fuseseră descoperite sub patul lui cutii de conserve atunci când au venit să-I ia ca să-l ducă la spital. "A murit acolo. Ciuma nu rentează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
somnoroasă, ea Însă seamănă izbitor cu Meril Stryp și are un zâmbet atrăgător. ,,Am datorii, izbucnește bărbatul, trăgând nervos din țigară. Am datorii. Sunt doar un guguștiuc care se Înfoaie, la vederea perechii lui, dar am datorii.. Am datorii la băcan, la tapițer, la zidari, la vânzătorul de ziare, la Întreținere, la lumină, la croitor, la o bancă populară, la dentist, la propria mamă, la un editor de manuale școlare, la o societate umanitară, la mașina cărămizie din care tocmai ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
comis un act de trădare: dăduseră pe mâna dușmanului singurul timp real existent. Îi mulțumi lui Dumnezeu că nu se afla acolo nici un locuitor din Bourge. În grup erau: un bărbier din Etain, trei funcționari, un șofer de camion, un băcan, un tutungiu... toți cei din închisoare, cu o singură excepție, erau sub nivelul lui din punct de vedere social și, cu toate că asta îl făcea să simtă că are o mai mare responsabilitate față de ei, simțea și că toți aceștia pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Parcă simțea că e deja salvat: mai erau douăzeci și nouă de oameni care urmau să tragă la sorți și numai două bilețele însemnate cu cruce. Șansele lui crescuseră brusc de la unu la zece, la paisprezece la unu. Veni rândul băcanului care le arătă că e salvat făcând, fără nici o plăcere, un gest oarecare. Încă de la primul bilețel orice gest de bucurie era exclus: n-avea nimeni voie să-și râdă de cel condamnat, arătând că a scăpat de grijă. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
protestă Janvier, trece-le pe toate încă o dată, acțiunile și banii de la bancă, și proprietatea deplină asupra... O să aibă nevoie de un document ca să le arate vecinilor ce fel de om am fost. Când totul a fost gata, Krogh și băcanul semnară testamentul. —Tu să ții hârtiile, îi spuse Janvier primarului. Poate nemții or să te lase să le trimiți după ce termină cu mine. Dacă nu, le păstrezi până la sfârșitul războiului... Se sprijini cu spatele de zid, tuși epuizat și spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
lui Caragiale. Un loc important în rândul precursorilor lui Caragiale îl ocupă și B. P. Hasdeu. În domeniul creației comice, numeroase elemente identificate și în piesele caragialești sunt concentrate în Trei crai de la răsărit. Jupân Dumitrache ne apare în chipul băcanului bucureștean Hagi-Pană, conservator și zgârcit la culme. Opiniile politice și le rezumă printr-o expresie tipică: „doi pepeni într-o mână nu pot ține” (vorbind despre partidul liberal și conservator). Tânărul Jorj, aspirând la mâna fiicei băcanului, Marița, o viitoare
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
apare în chipul băcanului bucureștean Hagi-Pană, conservator și zgârcit la culme. Opiniile politice și le rezumă printr-o expresie tipică: „doi pepeni într-o mână nu pot ține” (vorbind despre partidul liberal și conservator). Tânărul Jorj, aspirând la mâna fiicei băcanului, Marița, o viitoare Zița cu studiile făcute la „pensionatul” doamnei Firundțvanțig, seamănă cu Rică Venturiano prin limbajul liberal și franțuzit, prin îndeletniciri. La Hasdeu se remarcă și prezența unor procedee comice utilizate mai târziu de Caragiale. Bătrâna Trandafira, recomandându-l
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
ai aflat acum ceva esențial. — Așadar ți-ai dat seama cum ai să începi? — Da. Am să încep avertizându-te că tot ceea ce-ți spun nu e secret. Numai că ar fi indicat să nu vorbești despre asta cu băcanii, preoții și polițiștii. E enervant cum răstălmăcesc totul, căutând nereguli la tot pasul. Deci sunteți eretici, complotiști și pe deasupra mai furați și bomboane de la prăvălie. De unde ai scos asta? Păi de la cei cărora trebuie să nu le-o spun. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
cap la coadă? Îți venea să bați în retragere. Puteai oare să renunți la școală și să dai timpul înapoi până în ziua însorită de mai când sirena de la Steaua Română suna peste acoperișurile caselor vestind sfârșitul războiului? Alexe este un băcan bun și cinstit. Are multe bunătăți în băcănia lui. Xenia este săracă și necăjită. Ea vine să-și cumpere câte ceva pentru casă. Te rog, dă-mi un kilogram de făină, un kilogram de sare și o jumătate de kilogram de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Iar după multă-multă vreme, când serbarea de sfârșit de an era deja aproape, pe Cătălin încă îl mai treceau fiori reci când constata că tot nu era în stare să citească dintr-o suflare ultima lecție cu Xenia și cu băcanul Alexe. Ultima lecție, și ultima literă învățată: X. Se uita apoi atent, minute în șir, la fața băcanului din poză, observând că ochii nu erau decât două linioare negre: băcanul Alexe privea în jos în timp ce turna cu scafa făină în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
treceau fiori reci când constata că tot nu era în stare să citească dintr-o suflare ultima lecție cu Xenia și cu băcanul Alexe. Ultima lecție, și ultima literă învățată: X. Se uita apoi atent, minute în șir, la fața băcanului din poză, observând că ochii nu erau decât două linioare negre: băcanul Alexe privea în jos în timp ce turna cu scafa făină în punga deja aproape plină, atent să se echilibreze talerele cântarului, terminate cu două capete de pasăre, îndreptate unul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
citească dintr-o suflare ultima lecție cu Xenia și cu băcanul Alexe. Ultima lecție, și ultima literă învățată: X. Se uita apoi atent, minute în șir, la fața băcanului din poză, observând că ochii nu erau decât două linioare negre: băcanul Alexe privea în jos în timp ce turna cu scafa făină în punga deja aproape plină, atent să se echilibreze talerele cântarului, terminate cu două capete de pasăre, îndreptate unul spre celălalt. Capetele trebuiau să ajungă până la urmă cioc în cioc. Dar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
i-a venit decât după ce i-a umplut punga, deșteptule! îl apostrofa Damian, malițios. Cătălin se apleca și mai atent peste poză, doar-doar o să deslușească vreun semn după care Damian putuse să ghicească în ce moment anume s-a hotărât băcanul s-o servească pe Xenia fără să-i ceară bani. În clasa a doua se mutau în sala de dincolo de cancelarie. Era pe colțul clădirii, iar ferestrele de pe latura lungă a clasei dădeau în Strada Principală. Pe fereastra de pe latura
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
vezi în stânga bustul pictorului Grigorescu. Ca amintire din clasa întâi nu mai rămânea decât fâșia îngustă de curte cu pământ bătătorit dintre zidul școlii și gardul dinspre strada Matei Basarab. Departe în urmă rămăsese Alexe din ultima lecție a abecedarului, băcanul cel cu inima bună și ochii din două linioare negre. Și încă și mai departe rămăsese Zamfir, cel cu poalele cămășii în flăcări, sărind peste focul de pe culmea delușorului conturat cu galben. Damian era și acum primul care răspundea la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]