398 matches
-
viață lungă și satisfacția împlinirii celor mai scumpe năzuinți. N-am putut da nici un semn de viață până acum, deoarece am lucrat intens pentru îndatoririle oficiale de sfârșit de an. Sunt extrem de obosit. Dar, Finis coronat opus ! Zic asta, pentru „bădița Alexandru”, distinsul Dv. prieten de-o viață, căruia i-ați închinat acel frumos medalion din Istoricul Școlii Normale „V. Lupu”. Despre acest „Istoric” am publicat o recenzie în Anuarul Muzeului Județean pe 1981, care i-a plăcut d-lui prof.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de etnografie și folclor pe care-l va edita „Hanul Domnesc” din Suceava, secție a Muzeului Județean. De aci înainte, să așteptăm, pentru că altceva nu-i de făcut ! Celălalt material al Dv., închinat lui Ilie Mihăilescu, trebuie completat, ca la „bădița Alexandru”. E vorba de date bio-bibliografice. Unele mai există la „Galeria oamenilor de seamă”, dar pe acolo n-am mai călcat de ani de zile, pentru a nu deranja !... Am citit de curând Ionică Fluieraș. Autorul are mult talent. Ar
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
caz nu ar fi convenit la o subliniere veridică a lui Ilie Mihăilescu. Îi fusese antecesor în Boroaia și pornise viguros la treabă în dezvoltarea cooperației și știu era că o rivalitate exista, oricât de afectuos și mieros se arătase bădița Vasile câteodată... La o asemenea controversă am asistat personal chiar la înmormântarea celui care a fost Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, pentru fapte de arme în primul război mondial. Ieșind din curtea celui care pleca în veșnicie, m-a întrebat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
am spus. Intră atunci alde Mocanu, profesoru’, trăiește și acuma, boștorogu’ (sic!) ăla, una care era la poștă, nu știu cum dracu’ o mai cheamă, așa, și a’ fost mai mulți de la noi; unu’ care a murit, Artenie, unu’ care a murit, Bădiță, ăla care a murit, primaru’, Arbănaș, care a fost șef de post la Urechești sau Tâmboiești, pe acoloșa... Și când ne-am întâlnit noi cu ei (cu comuniștii - n.n.), am început cu bolovani, cu pietre. Ei cu noi, noi cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 61194 Niddatal, Koppernerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Vasile Goldiș nr. 1, ap. 3, județul Timiș. 234. Sattler Carmen Violeta, născută la 10 iulie 1971 în București, România, fiica lui Bădița Ion și Eogenia, cu domiciliul actual în Germania, 47198 Duisburg, Stock und Hausmannstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Vedea, județul Argeș. 235. Posanski Ștefania, născută la 7 noiembrie 1967 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Mathe
HOTĂRÂRE nr. 203 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127613_a_128942]
-
Nr. 46. Stănescu Ionescu Ana, Craiova, calea Bucureștilor Nr. 109. Coplovici Samoil, Craiova, str. Madona Dudu Nr. 23. Scutelmicu Nicolae, Craiova, str. Cuza Vodă. Protopopescu Ștefania, Craiova, calea Bucureștilor Nr. 255. Ștefănescu Dumitru, Craiova, str. Împăratul Traian Nr. 104. Nicolesco Bădița, Craiova, calea Breslei Nr. 33. Ușer Hâim Goldenberg, str. fosta I. C. Brătianu Nr. 33. Petrescu Costin Emilia, suburb. Românești - Dolj. Most. Gheorghiu Sava, orașul Plenita. Cristescu Teofil, orașul Plenita. Chioralia Vintilă, orașul Plenita. Lagara Anghel Olga, orașul Calafat, str. Cuza
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Articolul UNIC Se acordă gradul de general de brigadă următorilor colonei în retragere: - Torsan Dimitrie Ilie; - Costin Ion Gheorghe; - Bădița Nicolae Gheorghe; - Deaconescu Nicolae Dumitru; - Căruntu Neculai Constantin; - Enache Petre Ilie. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU -------
DECRET nr. 210 din 31 mai 2000 privind acordarea gradului de general de brigada unor colonei în retragere din Serviciul de Informa��ii Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128726_a_130055]
-
6700 Bludenz, Riedstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Craiova, str. Horia nr. 1, bl. E6, sc. 2, ap. 18, județul Dolj. 40. Dumitrescu Stefania-Marilena, născută la 27 decembrie 1964 în localitatea Craiova, județul Dolj, România, fiica lui Bădița Teodor-Constantin și Angelina, cu domiciliul actual în Austria, 6700 Bludenz, Riedstr. 10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Craiova, str. Horia nr. 1, bl. E6, sc. 2, ap. 18, județul Dolj. 41. Dăianu Ștefan, născut la 11 iulie 1959
HOTĂRÂRE nr. 315 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133445_a_134774]
-
loc, toate se traduc.” (T. Maiorescu, 115) • enunțuri nominale, „... Mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atâtea ori, i-a potrivit părul...” (I.L. Caragiale, IV, 91) • propoziții: Într-o zi, prin luna mai, aproape de moși, îndeamnă păcatul pe bădița Vasile tântul, că mai bine nu i-oi zice, să puie pe unul, Nic-a lui Costache, să mă procitească.” (I. Creangă, 5) • fraze: „Eu sper (și ți-o spun asta ca să mă ții minte) că m-ai înțeles!” (M. Preda
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întâmpinați și așezați cu cinste, ca adevărate fețe ale sfatului țării, în casa de ospeție, ce i-a c uprins și omenit după rang pe fiecare dintre ei; mai ales că unii erau pentru prima dată călători în aceste locuri. Bădița se cunoștea că avea plesnitură de gospodar și că era om mult umblat și încercat la viața lui: a recunoscut, fără multă polojenie , ce și cum e nevoie pentru fiecare dintre călătorii înfrigurați, în așa f el încât, oricare oaspete
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
moartea lumii materiale”, asociată necunoașterii sau neinițierii prin încheierea etapei cunoașterii empirice, mărturisită chiar de erou: „șapoi ce mai atâta vorbă lungă; dintr-o pereche de boi m-am ales cu o pungă, ș-apoi și asta pute a pustiu, bădiță dragă”. Punga goală reprezintă vidul material, care este cauza ce se află la baza următoarei etape. Depășind latura tragică a situației, ea devine simbolul renașterii în alt plan, fiind echivalentul unui regressus ad uterum. Cea de-a doua etapă a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Ciubotariu-Ciubotaru, Cheaptanariu-Cheptănaru, Pintilei-Pintilie etc. Unele cuvinte au o pronunție specifică reprezentând pronume demonstrative: aiasta (iasta)-aceasta, aista-acesta, istalant-cestălalt, iastalantă-ceastălaltă. Când se adresează cuiva,mai ales tinerii celor vârstnici, folosesc pronumele de reverență în formă populară: mata, matale, mătăluță, mămuță, tătuță, bădiță, bădie, bade, țață, țățâcă etc. în vorbirea zilnică a celor mai în vârstă unele cuvinte sunt elidate, ei exprimându-se cam în felul următor : mă‘c-mă duc, o‘s‘că-a zis că, iar altele sunt pronunțate incorect: m-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ci te uită la făptură.” „Asta-i horă românească, Cine-o joacă să trăiască!" „Așa joacă tinerii Când înfloresc vișinii Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc Și-nainte și-napoi, C-așa-i hora pe la noi.” „Bădiță sprâncene sus Cine naiba ți le-a pus, Dacă le punea mai jos, Nu păreai așa frumos.” „Săracii boii cornuți Cum însoară niște muți. Săracele sutele Cum mărită slutele.” „Lele, nu te legăna Că rochița nu-i a ta; Nici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
când termina tabacul). O dată, mama s-a dus la ei c-un ulcior de lapte și el nevăzând-o își continua isprava: spărgea pragul casei cu toporul. Mama s-a mirat și l-a întrebat cu blândețe: Dar ce faci, bădiță Ioane? Spargi casa? Vai, păcatele mele, doamnă Mărioara, n-am tabac și-s nebun. Vino la noi și-ți voi da eu de-o "pacică", nu te lăsa pradă disperării!... Sărmanul, avea lacrimi în ochi. Cu ei stătea un nepot
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scârțăiau și noi mai scoteam din când în când câte o vorbă. Simțeam parcă ne îngheța răsuflarea de ger. Când am ajuns la Suceava, nu mare mi-a fost mirarea când am văzut-o înghețată boacănă. L-am întrebat pe bădița Silvestru, cu spaimă în glas: Acum ce facem, cum ne descurcăm? Nu-i nicio nenorocire! Mi-a zis el. Trecem cu sania peste gheață! S-a ridicat în picioare, a rotit biciul deasupra cailor și-am pornit cu Dumnezeu înainte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prea multe, că ne-am și trezit la mijlocul râului. N-am scos nici o vorbă. Prea mare era tensiunea momentului! Deodată însă caii s-au oprit. Scoteau aburi pe nări, pufneau nervoși și nu vroiau să înainteze. Am înlemnit de spaimă. Bădița nu și-a pierdut cumpătul. A coborât calm pe oiște, a trecut în fața lor, i a luat de căpăstru și le-a vorbit ca unor prieteni vechi: Haideți, măi Murgule și Surule, de ce-mi faceți asta, tocmai acum! Doar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
câteva bucățele de zahăr în boturile aburinde. Apoi urcându-se pe oiște, a revenit pe jiț. Ca printr-o minune, caii au făcut o smuncitură puternică și în galop am ajuns pe celălalt mal al râului. Ce ușurată am respirat! Bădița a observat emoția de pe fața mea și mai în glumă, mai în serios, mi-a zis: Ei, cum a fost? Am tremurat puțin? M-am lipit de el simțindu-l aproape și ochii îmi exprimau mulțumirea și aprecierea. Mi-era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de participarea la nenumărate eveniment și emisiuni (Tezaur folcloric, O vedetă populară, Teo etc.). Cântecele sale încântătoare pentru români și nu numai, înregistrările efectuate dăinuie și azi. Titlurile câtorva creații muzicale al Laurei Lavric: Tare-mi place ca să joc; Joacă, bădiță, cu foc; Vai de omul cel sărac; Struguraș, mustos; La bătută, măi băieți! Discografia: "S-o dat o veste aseară" (lansat în 2002, 2005), "Hai, la sârbă moldoveni!" (lansat în 2002). Album (în 2006): "S-a dat o veste de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ale lui Vasile Vlad, cartea mea " Unu" printre primele scoase din librării și biblioteci în 1971, odată cu Tezele din iulie ale dictatorului. A.B.Ce prietenii literare v-au marcat în timpul vieții? George Almosnino, Iosif (Ioșca) Naghiu, Vasile Petre Fati, Bădiță Pandelea, Florin Mugur, Mircea Ciobanu și mulți alții, dintre cei dispăruți. Iar dintre cei prezenți, Nora Iuga (Eleonora Almosnino), Vasile Vlad, Ion Iovan, Ștefan Stoenescu, Ion Codrescu (împreună cu grupul de haijini de la Constanța) și destui alții pe care nu-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cum trebuie întocmite și în ce fel purtate cărțile comunale; despre registrul fonciar (cartea birului) și tabula; un emigrant (adică un pribeag ce și-a părăsit țara) etc. Scriau și semnau și țăranii: Un țăran despre călătoria la Iași, de bădița Nicuță. Semnau: Iorgu G. Toma, Constantin Morariu, George Coșbuc, Ioan Bucevschi, Mihail Sadoveanu, Ioan Al. BrătescuVoinești, dr. Emilian Slușanschi, Mihai Vicol, Nicolai Cotos, Ilie Piticariu, Aurelian Voronca, Alexandru Vlahuță, Aurel Morariu, Iraclie Porumbescu, C. Urechie, I. Ionașcu, Mihai Teliman, Dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sa atât de clară și de frumoasă. În interval, ți-am trimis un stock de scrisori de la Moșu Ghiță Kirileanu (din care una este adresată lui Ion TeodorescuBroșteni, dar trimisă pe adresa mea), și un alt stock de scrisori de la bădița Gheorghiță Rădășanu dintre care unele foarte interesante arătând relațiile lui, cunoștințele lui, cu oameni de seamă din vremea lui (Dr. C.I. Istrate, Prof. Gh. Marinescu etc. și o scrisoare cu urătura culeasă de Al. VasiliuTătăruși). Sper că le-ai primit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
P. Poni, descoperitorul „broștenitului” (un mineral găsit la Broșteni). 11 (unsprezece) epistole de la moșu Ghiță, văr primar cu Ion Teodorescu-Broșteni (socrul meu). 1 scrisoare a lui Decebal Kirileanu În care arată boala de care suferea moșu Ghiță. 9 epistole de la bădița Gheorghiță Rădășanu (unele foarte interesante). 1 scrisoare de la conu Vasile Ciurea. Dacă mai găsesc ceva vă voi trimite. Cu cele mai bune urări de anul nou 1975 de la mine și soția mea. Devotat, C. Motaș </citation> <citation author=”MOTAȘ Constantin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și dragei mele soții Eugenia. Aștept să-mi vie acasă fata și ginerele și doresc să veniți și Dv. pe la noi la Bogata. Vă dorim Dv. și la Întreaga familie sănătate deplină și numai bine. Cu tot dragul și respectul Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu, așa mi-a zis Eugenia soția mea scumpă și dragă o viață Întreagă! </citation> <citation author=”RĂDĂȘANU Gheorghe” loc=”Bogata” data =”vineri 8 ian. 1971”> Dragă Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea Dv. și vă mulțumesc f. frumos
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mine. Eu vă trimit o c.p. a D-lui V. Uglea unde, În ea arată cam ce am făcut eu În viața mea. Când puteți veniți la mine că eu Îs cam tot acasă. Cu tot dragul și respectul, Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu </citation> <citation author=”RĂDĂȘANU Gheorghe” loc=”Bogata” data =”luni 25 sept. 1972”> Stimate Domnule Dimitriu, La scrisoarea Dv. și lungă și frumoasă, răspund cu oarecare Întârziere, că sunt bolnav (...). Și În Bogata nu-i nici agent sanitar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și nu altfeli . Și ca să scrii , trebuie să fii (...) oricum bine dispus, ori de cum mi a murit soția, numai așa nu-s eu! Vă doresc Dv. precum și la Întreaga familie multă sănătate și numai bine. Cu tot dragul și respectul, Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu (...) </citation> <citation author=”RÂPEANU Elena ” loc=”(Fălticeni)” data =”28.III.1978”> Stimate D-le Dimitriu, Îndrăznesc a vă scrie câteva rânduri (...), cum a decurs Întrevederea cu tov. Președinte . Cu unele greutăți, am putut sta de vorbă cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]