503 matches
-
se pretau la Înțelegeri satanice, dăunătoare Țării noastre sfinte. Servirea patriei și slujirea Crucii, ca ostaș al lui Hristos, până la jertfirea vieții, reprezentau suprema lege pentru Căpitan. Parcă Îl aud și astăzi după mai bine de 54 de ani pe bădia Erhan zicând cu fală: „Îi plăcea Căpitanului să facă sport. Dar nu unul de maidan, pe care Îl practică mai toți copiii și flăcăii, ci unul de performanță. Chiar multe sporturi. Le practica aproape pe toate cu rezultate bune. Era
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
toți copiii și flăcăii, ci unul de performanță. Chiar multe sporturi. Le practica aproape pe toate cu rezultate bune. Era polisportiv ca un german. Îndeosebi la schi și la Înot nimeni dintre noi nu-l Întrecea. Eram și eu continuă bădia din negura vremii de demult la Carmen Sylva, când Căpitanul a salvat pe un Ițic de la Înec. Câțiva camarazi l-au certat că și-a riscat viața pentru un iudeu nemernic. N am să uit nicicând riposta hotărâtă pe care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
le „servește” cu delicatețe o amintire (dintre multe altele care fixează cu fermitate adevărul În legătură cu acest subiect) despre Corneliu Zelea Codreanu (citez din evocarea „Gânduri despre Căpitan”): ,,Parcă Îl aud și astăzi, după mai bine de 54 de ani, pe bădia Erhan zicând cu fală: «Îi plăcea Căpitanului să facă sport. Dar nu unul de maidan, pe care Îl practică mai toți copiii și flăcăii, ci unul de performanță. Chiar multe sporturi. Le practica aproape pe toate cu rezultate bune. Era
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
toți copiii și flăcăii, ci unul de performanță. Chiar multe sporturi. Le practica aproape pe toate cu rezultate bune. Era polisportiv ca un german. Îndeosebi la schi și la Înot nimeni dintre noi nu-l Întrecea. Eram și eu continuă bădia din negura vremii de demult la Carmen Sylva, când Căpitanul a salvat pe un Ițic de la Înec. Câțiva camarazi l-au certat că și-a riscat viața pentru un iudeu nemernic. N am să uit nicicând riposta hotărâtă pe care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
my boy, between a bitter Fool and a sweet one? LEAR: No, lad; teach me. FOOL: That lord that counseled thee To give away thy land, Come place hîm here by me, Do thou for hîm stand. LEAR: Ia seama, bădie, la bici. BUFONUL: Adevărul e un cîine care trebuie să stea în cușcă și pe care-l dai afară cu biciul, pe cînd cucoana cățea poate sta lîngă foc și să pută. LEAR: O pacoste pestilentă-mi ești. BUFONUL: Dom
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
școlii și, printre cocenii de porumb în picioare uscați și numai buni de cules, după ce s-a asigurat că nu-i vor asculta nimeni, i s-a adresat ca unei ființe la care ținea mult. Numai în fața acestora întrebuința apelativul "bădie". Bădie Costache ai sfeclit-o rău... și noi pe lângă tine! Poate nu știi ce perdaf mi-a făcut tovarășul secretar? Anul acesta ne-am ras cu primele de orice natură! Vin sărbătorile. Toți au nevoie de bani. Cum crezi că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și, printre cocenii de porumb în picioare uscați și numai buni de cules, după ce s-a asigurat că nu-i vor asculta nimeni, i s-a adresat ca unei ființe la care ținea mult. Numai în fața acestora întrebuința apelativul "bădie". Bădie Costache ai sfeclit-o rău... și noi pe lângă tine! Poate nu știi ce perdaf mi-a făcut tovarășul secretar? Anul acesta ne-am ras cu primele de orice natură! Vin sărbătorile. Toți au nevoie de bani. Cum crezi că o să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că persoana respectivă murise cu mai mulți ani în urmă. Totul era nefiresc, absurd și confuz. Confuzia se accentuă când se convinse că vocea, ce venea din gol, îi ghicise cele mai intime gânduri și îi cunoștea și numele. Nu, bădie Costache, ești neîncrezător ca de obicei! Eu sunt, într-adevăr, vocea este a mea. Ți-ai amintit aproape bine: "cu mai mulți ani în urmă" însă nu sunt mort cum crezi tu! Ca și mulți alții, pe care îi vei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în gândul său complet nedumerit. Tocmai în momentul când era sigur că nu va găsi nici un răspuns la multele întrebări ce-i stăteau pe vârful limbii, auzi o voce, ce i se părea foarte cunoscută, chiar deasupra umărului său: Sărmăluțe, bădie Costache, sărmăluțe! De când nu mai ești cu picioarele pe pământ ai uitat de sărmăluțe! "Ce să uit?" se întrebă bietul de el, în viața lui nu a mâncat și nici nu a auzit de așa ceva. A mâncat carne de ren
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
însă de altă culoare. Sunt nervoși pentru că vor să pună mâna pe castroanele cele mari. Dar spiritele acelea agitate cu pumnii strânși din fruntea fiecărui grup, ce vorbesc fără întrerupere în cornul acela uriaș, ce mai vor? Nu-i corn, bădie Costache; e portavoce electronică. Vorbesc prin ea ca să auzim toți ce spune. Mai bine privește-i mai atent! Observi cât sunt de neastâmpărați? Își rotesc ochii în toate direcțiile și sunt foarte buni meteorologi. Presimt cu o secundă înaintea altora
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nea Bănică! Multă vreme cuvântul nea nu l-am înțeles pentru că învățătorul nu ne-a explicat că este o prescurtare a apelativului nene (și acesta destul de puțin utilizat în comunitatea în care trăiam). Pentru noi erau familiare formulele de adresare: bădie, moșule, unchiule, domnule. Tot datorită explicațiilor și exercițiilor aplicative insuficiente, precum și ușurinței cu care educatorii trec peste unele cunoștințe aparent ușoare, matematica devine pentru mulți dintre elevi o disciplină aridă, grea, inaccesibilă. Cred că matematica nu ar mai fi atât
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
văd. Iar melodrama relatată, acum constat, nici n-are mesaj, deci lui Mihalkov nu i-ar plăcea. Dar ce, o melodramă trebuie să placă? Rolul ei e să te emoționeze. Dacă n-ai prejudecăți și ești apt de emoție, firește!... Bădia Costache împarte bani la cîrciumă! Deceniul opt. Este cunoscută prietenia de pahar a celor doi mari actori Gheorghe Cozorici și Constantin Rauțchi. Pînă spre finalul lor, această patimă nici nu părea să aibă repercusiuni asupra activității lor artistice. Dar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
el acolo, dar este chemat în scenă. Blestemată soartă! Să ai bani și, în loc să stai în cîrciumă, cu cel mai bun prieten, trebuie să repeți într-un viitor spectacol în care, culmea, nu se dă de băut!... Cînd, în fine, bădia Ghiță este liber, un mașinist îi atrage atenția că la Peștera Rauțchi împarte... hîrtii de-o sută consumatorilor. Marele actor grăbește pasul. Cînd intră, Rauțchi, care-avea la bord cîteva sute de votcă, înșirase bețivanii la o mică coadă și, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Tiberiu Vornic 9 Jurnalul dulce-amar 12 Chefuri cu artiști de ieri și de azi... 21 Un (alt) actor-dramaturg 24 Cavadia și ursulețul 27 Cazul Costinaș 30 Eusebiu Ștefănescu, omul fără dușmani 36 Servieta din Viena... 36 O melodramă treimiistă 36 Bădia Costache împarte bani la cîrciumă! 36 Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin 36 Un histrion care iubea libertatea 36 Să ne-amintim de Lupu Buznea 36 Marele Calboreanu și tristul lui final... 36 Un actor care dorea să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
timp prin concedii medicale. Pentru tratament se duce la Slănic Moldova. 1889, 15 iunie Creangă află, tot din ziare, că la ospiciul dr. Sutu din Capitală s-a stins "fratele Mihai". Plânge ca un copil și murmură tremurând de suspine: Bădie Mihai! După câteva săptâmâni, află că la începutul lui august sărmana Veronica Micle, cea care venea uneori la bojdeucă, s-a otrăvit cu arsenic la mânăstirea Văratec. 1889, 31 dec Copiii pornesc prin Iași cu uratul. Înveselit, Creangă coboară din
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Și cu lacătu la gură Nici cu fața la Pământ Și cu jugu după gât Azi e liber tot pământu Ca să își spuie cuvântu Nu avem căluș la gură Fin’că nu e Dictatură Strigăm toți cu bucurie Înc’o Roată măi Bădie Hăi, hăi Ni’amintim cu toți măi frați Cât timp am fost subjugați Muncitoru, tremura Și șomaju progresa Că nu mai erai în fine Sigur pe ziua de mâine, Dar acum ni sa’nplinit Visul nostru mult dorit Și suntem
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
in octombrie 1877, în urma unui conflict cu directorul Tipografiei Naționale, unde se tipărea Curierul, Eminescu pleacă la București, unde va lucra în redacția ziarului Timpul. Creangă își trăiește cu greu singurătatea, și scrisorile trimise lui Eminescu dovedesc acest lucru. Față de „Bădia Mihai”, „fratele” drag, Creangă își manifestă dorul cu simplitate mișcătoare, pură, așa cum reiese din scrisoarea datată 1880: „Bădie Mihai, Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Ieșul nostru cel oropsit și plin de jidani? O fi musai viața
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
unde va lucra în redacția ziarului Timpul. Creangă își trăiește cu greu singurătatea, și scrisorile trimise lui Eminescu dovedesc acest lucru. Față de „Bădia Mihai”, „fratele” drag, Creangă își manifestă dorul cu simplitate mișcătoare, pură, așa cum reiese din scrisoarea datată 1880: „Bădie Mihai, Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Ieșul nostru cel oropsit și plin de jidani? O fi musai viața burlăcească pe acolo, dar nu se cade să ne uiți prea de tot. Veronica a fost azi pe la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
loc în 1889, când, atât Eminescu și Veronica, dar și Creangă își vor continua purcederea spre absolut, ba chiar dincolo de acesta. Creangă va afla de moartea lui Eminescu după înmormântare și felul lui de a-și lua rămas bun de la bădia Mihai prin multe lacrimi și poezie subliniază încă o dată apropierea dintre cei doi. O parte din sufletul său plecase dincolo, iar când în august și Veronica urmează același drum, Treimea rămâne destrămată. Perfecțiunea relației celor trei din timpul vieții duce
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
jos din tren și moș Bâcu, un bătrân înalt și uscățiv, care, cu o voce domoală și liniștitoare, ne-a spus: - Haideți, domnilor, în gară, că nu-i de pește pe astă vreme. Nu vedeți ce urgie s-a stârnit? - Bădie, dar cu locurile noastre de pescuit cum stăm, le mai găsim libere? - N-aveți nici o grijă, să mergeți cu mine, n-o să vă pară rău! Din tren se coborâseră circa două sute de pescari, din care, aproape toți, au luat-o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să mori dintratâta, dacă ai fost în stare să omori un lup, înseamnă că ai inimă de răzăș de-al lui Ștefan cel Mare, că și noi ne tragem tot dintr-aceia. - Eu, deocamdată, nu pot decât să-ți mulțumesc, bădie! - N-ai pentru ce, îmi pare bine că m-am întâmplat să fiu pe acolo, că altfel era de rău pentru neata. - Da, așa e, am avut baftă. - Uite aici, cuțitul, e curat acum, uite și geanta neatale, nu lipsește
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și geanta neatale, nu lipsește nimic. De-un singur lucru îmi pare rău... - Spune, ce-ți stă pe suflet? - Că te-am pocnit cu parul în cap atunci când l-am croit pe lupul acela care zbura prin aer spre neata. - Bădie, orice rău este spre bine, dacă nu m-ai fi pocnit, n-ai fi nimerit nici lupul, așa că totu-i în regulă. - Da, dar, vezi neata, e bine ca atunci când faci un bine cuiva, să i-l faci de-antregul, așa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de moarte, să se împlinească atunci când el nu o mai fi. țața Antonica plângea întruna când îl auzea. Ieșea afară și rupea cu lacrimile ei gardurile vecinilor care trăgeau cu urechea, poate poate or afla ce s-a întâmplat cu bădia. - Scoală, taică, iaca a venit cumătru din sus pe la tine, spuse zâmbind fata cea mare, care își lăsase pe mâna bărbatului casa și venise să o ajute pe mamă-sa la treburi și să o mai aline. Era cu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Vasile, măi Vasile. I-auzi tu, nepotu- tău ți-o aruncat dinții în WC, măi n-auzi-tu-măi. Mergi cu o sapă de-i scoate de acolo. Zâmbi ușor, se întoarse pe un picior și aștepta să vadă mișcările lui badea Vasile. Bădia, om de statură înaltă, voinic, cu părul ușor caier de lână, ar fi vrut să-i zică vreo’ două. Tăcu însă, nu avea proteza și ar fi stricat vorba în zadar. Plecă ușor capul și mormăi ceva pentru el. S-
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mai bine? Bunica îl iubea, dar oare... Gândurile i-au fost curmate. A intrat în curte, apoi în casă, pentru el lumea s-a închis, așa cum se închidea în fiecare vineri seara. Când Lică a lu’ țața Tinca, a lu’ bădia Vasile Graur, a venit în sat, femeia a plâns de bucurie. Nu-l mai văzuse de ani buni și uitase cum arată chipul copilului său. Se făcuse un bărbat de toată pomina. Purta cu mândrie obrazul ras mereu și părul
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]