395 matches
-
și prenume medic │ Număr de ore │ Punctaj │ ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────┘ b. fiziokinetoterapeut/kinetoterapeut/profesor de cultură fizică medicală - 15 puncte/1 normă ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────┐ │ Nume și prenume │ Număr de ore │ Punctaj d. maseur - 10 puncte/1 normă ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────┐ │ Nume și prenume │ Număr de ore │ Punctaj │ ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────┘ e. băieș -10 puncte/1 normă ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────┐ │ Nume și prenume │ Număr de ore │ Punctaj │ ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────┘ TOTAL PUNCTE ........... Program de activitate săptămânal al bazei de tratament - 8 ore/zi: - 5 zile/săptămână = 2 puncte - Sub 5 zile/săptămână = 1 punct - Pentru 2 x 8 ore
NORME METODOLOGICE din 21 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277890_a_279219]
-
fiziokinetoterapeutul și kinetoterapeutul care își desfășoară activitatea într-o formă legală la furnizor, indiferent de forma de organizare a furnizorului, este de 10 proceduri/oră; numărul maxim de proceduri/oră posibil de efectuat în cadrul programului de lucru de către maseuri și băieși care își desfășoară activitatea într-o formă legală la furnizor, indiferent de forma de organizare a furnizorului, este de 2 proceduri/oră. ... În situația în care, numărul maxim de proceduri prevăzut la lit. b) este mai mic decât cel prevăzut
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
normă întreagă, iar pentru cei cu normă parțială se acordă unități proporționale cu fracțiunea de normă lucrată. Se consideră o normă întreagă astfel: - pentru un medic - 35 ore/săptămână (7 ore x 5 zile/săptămână) - pentru un asistent balneofizioterapie, maseur, băieș - 40 ore/săptămână (8 ore/zi x 5 zile/săptămână) - pentru un fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut, profesor de cultură fizică medicală - 35 ore/săptămână (7 ore/zi x 5 zile/săptămână) a. medic în specialitatea recuperare, medicină fizică și balneologie: - medic primar
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
și prenume medic │ Număr de ore │ Punctaj │ ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────┘ b. fiziokinetoterapeut/kinetoterapeut/profesor de cultură fizică medicală - 15 puncte/1 normă ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────┐ │ Nume și prenume │ Număr de ore │ Punctaj d. maseur - 10 puncte/1 normă ┌─────────────────────────────���───┬──────────────────────────┬────────────────┐ │ Nume și prenume │ Număr de ore │ Punctaj │ ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────┘ e. băieș -10 puncte/1 normă ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────┐ │ Nume și prenume │ Număr de ore │ Punctaj │ ├─────────────────────────────────┼──────────────────────��───┼────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────┘ TOTAL PUNCTE ........... Program de activitate săptămânal al bazei de tratament - 8 ore/zi: - 5 zile/săptămână = 2 puncte - Sub 5 zile/săptămână = 1 punct - Pentru 2 x 8 ore
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
fabricându-le la atelierele de mecanică din Moinești și Bacău. Tot în 1840, la Lucăcești a început funcțiunea o pompă de petrol care fora la 150 de metri. Până pe la 1860, principalii exploatatori de țiței fuseseră țăranii liberi, numiți fântânari, băieși sau gropari, denumiri provenind direct din îndeletnicirile lor. După 1860 însă, când exploatarea „aurului negru” a început să necesite capitaluri tot mai importante. Extracția primitivă a petrolului din zonă nu a fost un fapt oarecare, ci a reprezentat la timpul
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
Rimetea este înconjurată de masive montane mai înalte cu 500 - 600 de metri și este străbătută de la nord la sud de râul Rimetea. Masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt împadurite în partea vestică (Vf. Cornului - 1238 m, Ardașcheia - 1250 m, Dealul Băieșilor - 1010 m) și golașe în est, unde localitatea este dominată de Piatra Secuiului - 1128 m și de Tarșa - 999 m. Masivul Piatra Secuiului este un masiv calcaros, golaș și alungit, împărțit în două părți de o „râpă” (ceea ce face ca
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer a spus că aceste zăcăminte erau cunoscute de pe vremea romanilor,conform spuselor unor băieși care au lucrat atunci la baie) , a doua oară prin ’48-’49 cînd a funcționat până în anul 1956, când a fost închisă datorită condițiilor foarte costisitoare de exploatare (descopertă apr.17 m, zăcămîntul cobora, curent electric lipsă, transportul prin târâre
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală. Conform recensământului din 2002 satul Cuciulata era locuit de 1335 de persoane. Din aceștia 1074 s-au declarat români, 8 maghiari, un german, iar restul de 252 rromi (majoritatea trăind în cătunul Băieși). De asemenea, 1228 sunt ortodocși, 86 penticostali, 2 catolici și un evanghelist. De-a lungul timpului populația satului Cuciulata a evoluat astfel: În satul Cuciulata tradiția și obiceiurile s-au păstrat destul de bine de-a lungul anilor. Din obiceiurile de
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
Mari înspre Valea Someșului acolo unde cu secole în urmă groful Banfy își părăsește curtea domnească. În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea coboară din satul din pădure descendenții familiilor întemeietoare ale Tinteștilor și anume Lupuț, Graurii, Ionăceștii, Băieșii, Porumbii, Vulturii veniți din Dobrocina. Numeroasa familie a Vălenilor: Toma, Grigore, Lupuț, Dumitru și descendenții Gheorghe, Indrei, Costan, se întinde de-o parte și de alta a drumului de țară construit între anii 1810-1815. 1805 Biserica a fost coborâtă de pe
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
prezenți ca atare în datele recensămintelor, dar ar putea fi printre cele referitoare la români. Astfel, în 2011, pe toată Croația s-au înregistrat 955 de persoane cu limba maternă română, dar nu se poate ști câte din acestea sunt băieși, care au ca limbă maternă dacoromâna. În județul Istria se declară cu limba maternă română 70 de persoane și cu cea vlahă 6, iar în județul Primorje-Gorski Kotar, unde este satul Žei̯ân - 40 cu limba română. Faptul că
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
recensămintelor, dar ar putea fi printre cele referitoare la români. Astfel, în 2011, pe toată Croația s-au înregistrat 955 de persoane cu limba maternă română și 435 de naționalitate română, dar nu se poate ști câte din acestea sunt băieși, care au ca limbă maternă dacoromâna. În județul Istria se declară români 49 de persoane și vlahi 6, iar cu limba maternă română și vlahă 70, respectiv 6. În județul Primorje-Gorski Kotar, unde se găsește Žejane, sunt înregistrați 31 de
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
în Ucraina mai trăiesc comunități de huțuli, boiki și lemki care prezintă asemănări cu românii, polonezii, ungurii, slovacii și rutenii. Iorga a scris că huțulii sunt daci slavizați În Ungaria trăiesc peste 25000 de români si circa 200000 de țigani (băieși), foști mineri, vorbitori de limba română Comunitățile românofone medievale, numite de istorici „Romaniile populare”, erau denumite de proprii locuitori "țări" iar de popoarele sau puterile vecine "valahii". Au existat astfel (unele dăinuiesc până azi sub formă de toponime) : La fel
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
însemnată în [[comerț]]ul local o deținea produsele din lemn ca: dricuri de car, juguri, obede, grindeie de plug, greble, furci, ""coșuri"" și ""leși"" pentru [[Căruță|căruțe]], ""țâchiri și chelteauă""(coșuri) de diferite mărimi și forme, produse în special de ""băieșii"" din capătul satului. Alte produse din lemn ca: linguri, fuse, mosoare, troci și trocuțe, aveau însă o pondere mai scăzută în "balanța comercială" a satului. De menționat faptul că ultimele "bolte" din sat și-au încetat activitatea o dată cu apariția "Magazinului
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
rezultat pe ansamblul întregii țări care a fost de 57.1%. Dintre știutorii de carte: Neștiutorii de carte, un total de 130 bărbați și 212 femei au fost înregistrați după cum urmează: De remarcat este că majoritatea lor aparțineau populației țigănești, băieși și "cortorari" deopotrivă. <br>Ca oameni liberi din cele mai vechi timpuri și mai apoi ""cătane împărătești"" care s-au bucurat de numeroase privilegii, racovicenii s-au deosebit întotdeauna de locuitorii satelor învecinate datorită: La numai 12 ani de la înființarea
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
la 219, despre ei făcându-se precizarea că și-au uitat limba și s-au romanizat. Până la mijlocul secolului al XX-lea, țiganii satului erau împărțiți în patru categorii distincte: Coroborând argumentele menționate mai sus, se poate avansa ipoteza că băieșii racoviceni au venit din Banat, unde s-au ocupat efectiv cu ""băieșitul""(mineritul) și că au ajuns aici din motive încă necunoscute. Cunoscători ai prelucrării lemnului, și-au înjghebat o mică așezare "În Arini", în locul denumit până astăzi "În Rudari
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
confecționau diferite unelte agricole sau gospodărești pe care le vindeau în sat. Cu timpul, când li s-a permis, ei și-au părăsit așezarea inițială și au venit în sat, spre "Valea Lupului" unde sunt și astăzi. Pe lângă prelucrarea lemnului, băieșii s-au mai ocupat și cu cărămidăritul, fiind neîntrecuți muncitori cu ziua, harnici, cinstiți și "curați" comparativ cu ceilalți țigani. Din rândurile lor s-au recrutat în trecut, ""diplașii"" satului, după cum unele băieșițe au fost ""cusătorese"" talentate de ii și
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
s-au recrutat în trecut, ""diplașii"" satului, după cum unele băieșițe au fost ""cusătorese"" talentate de ii și cămăși de sărbătoare, apreciate și căutate de către toate racovicencele. De menționat este și faptul că până în primele decenii ale secolului al XX-lea, băieșii aveau ""voivodul"" lor, care reprezenta mica lor comunitate în fața autorităților comunale. În anul 1988 în sat existau circa 100 de familii de țigani reprezentând peste 300 de persoane și peste 12% din populația Racoviței. De menționat este faptul că la
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
minele din Baia Mare și din restul regiunii având să consemneze următoarele : "„La o depărtare de o milă de Baia Mare se află un alt orășel, în latinește Muntele Mijlociu, locuitorii căruia au depus jurământ de credință pentru majestatea regală, sunt toți băieși, originea este mai veche, sunt mineri mai pricepuți în practică și obicei. De cetatea Baia Mare aparțin 14 sate, două sunt ungurești, celelalte româneti iar întemeietorii acestor localități au fost germanii”". În anul 1564, un alt călător străin Giovan Gramo spune
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
fiziokinetoterapeutul și kinetoterapeutul care își desfășoară activitatea într-o formă legală la furnizor, indiferent de forma de organizare a furnizorului, este de 10 proceduri/oră; numărul maxim de proceduri/oră posibil de efectuat în cadrul programului de lucru de către maseuri și băieși care își desfășoară activitatea într-o formă legală la furnizor, indiferent de forma de organizare a furnizorului, este de 2 proceduri/oră. ... În situația în care, numărul maxim de proceduri prevăzut la lit. b) este mai mic decât cel prevăzut
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
normă întreagă, iar pentru cei cu normă parțială se acordă unități proporționale cu fracțiunea de normă lucrată. Se consideră o normă întreagă astfel: - pentru un medic - 35 ore/săptămână (7 ore x 5 zile/săptămână) - pentru un asistent balneofizioterapie, maseur, băieș - 40 ore/săptămână (8 ore/zi x 5 zile/săptămână) - pentru un fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut, profesor de cultură fizică medicală, - 35 ore/săptămână (7 ore/zi x 5 zile/săptămână) a. medic în specialitatea reabilitare medicală: - medic primar - 20 puncte/medic
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
și prenume medic │ Număr de ore │ Punctaj │ ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴──────────────────────────┴────────��────────┘ b. fiziokinetoterapeut/kinetoterapeut/profesor de cultură fizică medicală - 15 puncte/1 normă ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────┐ │ Nume și prenume │ Număr de ore │ Punctaj d. maseur - 10 puncte/1 normă ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────┐ │ Nume și prenume │ Număr de ore │ Punctaj │ ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────┘ e. băieș - 10 puncte/1 normă ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────┐ │ Nume și prenume │ Număr de ore │ Punctaj │ ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────┘ TOTAL PUNCTE ................. Program de activitate săptămânal al bazei de tratament - 8 ore/zi: - 5 zile/săptămână = 2 puncte - Sub 5 zile/săptămână = 1 punct - Pentru 2 x 8 ore
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
cel folosit de personaje. Conform lui Călinescu, Sadoveanu are „o capacitate de a vorbi autentic enormă”, asemănătoare cu cea a lui Caragiale și a lui Ion Creangă. Scriitorul însuși era fascinat de „elocvența” oralității rudimentare, și în special a discuțiilor băieșilor pe care le-a auzit în timpul călătoriilor sale. Pornind de la observațiile făcute de mai mulți critici, care au lăudat, în general, calitățile poetice ale prozei lui Sadoveanu, Crohmălniceanu a vorbit în detaliu despre rolul romancierului moldovean în remodelarea limbajului literar
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Stampf-Mühlen”). Orașul Abrud este situat în depresiunea Abrudului, un spațiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre Muntele Găina și Munții Metaliferi, adică în estul a ceea ce se numește "Țara Moților". Înspre nord, Abrudul este străjuit de Dealul Băieșilor (872 m), Dealul Hebatului (902 m) și Dealul Orzena (868 m), iar înspre sud de Dealul Ciuta (899 m) și Vârful Stiurt (941 m). În est, se înalță Vârful Citera (830 m), Piatra Rară (880 m) și Dealul Lazărului (817
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
În timpul în care a funcționat ca parohie, adică până în anul 1970, în localitatea Bungard, timp de 230-235 ani, au slujit din tată în fiu familia preotului Cheresteșiu, ultimul care a slujit din această familie a fost ginerele, pe numele Octavian Băieș. Din anul 1970 ca preot în filia Bungard a slujit Nicolae Pâslaru. De la 1 august 1977 - octombrie 1988 a slujit P.C. Vasile Turc, în timpul căruia s-au turnat treptele din ciment care duc spre Sfânta Biserică. Au urmat pentru o
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
Gligor Popa (1858) și . "Împletitul din nuiele și răchită" era o îndeletnicire prin care racovicenii confecționau unele părți componente ale carului sau căruțului: „leși”, „funduri”, „șârigle”, coșuri, vârșe. Acest meșteșug era practicat cu precădere de către țiganii din „Capu' satului” și băieșii de pe „Vale'n Sus”. Dintre săteni s-a remarcat Gheorghe Foarcoș zis „Fîsu”. "Rotăritul" s-a impus în meșteșugul local ca o necesitate ținând cont de faptul că până la sfârșitul secolului al XIX-lea roțile carelor nu erau „încălțate” cu
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]