458 matches
-
Geneluțule!... Că taximetrul nu mișcă fără degetuțul tău dolofan pus pe volan... Pune-mă, în treij de minute, spre Foișorul de Foc. Și căldărușa cu arginți, să-ți moară rudele. Îngropată, la doi metri, sub căpățâna ta, a ta e! Bălăbănea has-Satan, la bărbat, ca la un trup de cal mort. Dar, din somn, în loc de balinul Țaca, tot cucoana tresări din picioare și, c-o voce ieșită parcă din intestinul gros, horcăi: - Ce-aveți, băi?... Ce-ați... vrea, băi?... Veniți toți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
extremă în alta a sălii. În pauza dintre cele două albume, Pink Floyd execută "See Emily Play". 241 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Plus un pachet, protejat sub multiple pielițe textile, sigilat precum un container, în plumbi ce se bălăbăneau la capetele unor sforicele de cânepă, colet ușor, voluminos și plat, sugerând, dezgustător, un tablou. Acel tablou. - Poartă-le în zbor! Deschide-le drumul cu atenție. Transportă- le până-n salonul care, într-o bună zi, tot dumitale îți va aparține
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
porc. Visam să-mi înjgheb o încălțăminte din lifturi și să-l calc direct pe țeastă pe oricine ar fi pretins că Jeff Beck nu este un muzician încîlcit. Jeff, consideram eu, locuia pe marginea unei farfurii murdare, de unde își bălăbănea picioarle și nu putea fi înțeles. Vine ea ora 13, zi scurtă, dacă nu l-ai prins pe SRL, oră la care orașul se umple de o tensiune negativă, oamenii ies de la slujbe, au slujit cu toții tot ce-au putut
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sumanul și pantalonii albi, vârâți în cizme lungi, lustruite. Aveau brâie late de piele cu chingi oțelite și limbi groase, ruginite, de aramă. În mâini învîrteau bice subțiri, din care pocneau pe neașteptate. Râdeau tare. Glumeau cu negustorii și-și bălăbăneau burțile revărsate peste centiroane. Geambașii cu cefe groase și roșii, cu dinți de aur dădeau târcol iepelor de doi ani cu picioare fragede și alungite, umede de 63 nădușeală, care miroseau frumos, mișcîndu-și gâturile pline și încordate. Paraschiv era numai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
erau. Bărbații fluierau de plăcere, împingînd odgoanele de fier pe rotilele de deasupra. Mușchii lor jucători se zbăteau sub tricourile rupte care le acopereau trupurile puternice. Pe tavanul halei de piatră tremurau copitele spintecate. Din ele picura încă sângele, se bălăbăneau scurt, izbeau aerul la întîmplare și, ajunse la o ușă groasă, erau despărțite de o mână dibace. - Ce faci, Marine? îl întrebă Chișcă, tovarășul lui. - Ce să fac, mă băiete, sânt cam ostenit... - Da ce-ai pățit? - Am băut aseară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aproape singură, acum trebui să se opintească din răsputeri s-o închidă, de parcă cineva se împotrivea dinăuntru. Orașul izbucni dintr-odată, la picioarele lui, cu luminile de sărbătoare, care i se păru că se învăl mășesc fără noimă. Tramvaiele se bălăbăneau pe o singură șină, firele de înaltă tensiune se încolăceau ca niște șerpi, rădăcinile copacilor retezați se lățeau sub asfalt, umflându-se, ca o lavă scorțoasă, pe sub buza trotuarelor, manechinele din vitrine își vorbeau, arătând spre trecători și hlizindu-se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mobilierul era foarte redus, pierdut în marea dimensiune a camerei, pentru că Paulina, măritîndu-se cu Conțescu, luase mobilele cele mai notabile ale familiei, iar Hergot nu fusese în stare a le înlocui). Acompaniat de Erminia, Hergot execută întîi în fața fetiței, care bălăbănea picioarele în aer și sugea bomboane, bucăți ușoare, Träumerei de Schumann, un Adagio de Bach, apoi, înfierbîntat, uită scopul pedagogic al concertului și cântă Serenada lui Borodin, din Brahms și din Haydn. Când sosi Ioanide, din sala de așteptare ieșea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu numai Peninsula Balcanică, dar aproape întreg centrul Europei. Am vorbi și despre poziția românilor în acest învălmășag, căci ni se pare că bizantinismul nostru diplomatic este bun în felul lui, precum e totdeauna bine când un om onest se bălăbănește cu cuvinte într-o societate de... onorabili, scăpîndu-și pielea intactă, dar va veni vremea - și poate nu e tocmai departe - în care vom trebui să luăm parte, vom trebui să ni arătăm văpseaua. Vom spune însă drept că hotărârea noastră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902; „Podgoria" din Liești, 1903; „Izvorul Jurăvățului" din Obârșeni (înreg. la Acad. în 1904); Banca populară „Vrednicia săteanului", din Unțăști, 1904; Statutele Băncii populare, „Deșteptarea" din comuna Bârlad (1906, înregistrat la Acad.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
el a stat până în 1980 în păstrarea Academiei Române, când a fost predat arhivelor statului din București. * Pecetea domnească a lui Ștefan cel Mare atârnată cu șnur roșu la pergamentul din 5 decembrie 1460, prin care se atestă documentar existența satului Bălăbănești. Pecetea are diametrul de 78 mm și următorul text: +PECEAT IO ȘTEFAN VOEVODA GOSPODAR ZEMLI MOLDAVSCOI. Fotocopia este făcută la Arhivele Statului din București la 2 iunie 1980 (cota: Pecet II, nr. 243). Pergamentul cu dimensiunile 25x34 cm se află
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o parte, cu Toma Dumitrescul și Coste Turbure, pe de altă parte, care se certau pentru legitima stăpânire a două sate: S ăseștii, pe Bârlad (sat azi dispărut și înglobat în municipiul Tec uci) și Româneștii, pe Jeravăț, actualul sat Bălăbănești, din fostul județ Tutova, astăzi situat în nordul județului Galați. Satul Românești era pe atunci ... „hotar în hotar cu târgul Bârladului...Litigiul a fost soluționat în favoarea lui Ivașco comisul, rămas singur stăpânitor pe ambele sate”... ...” Pentru importanța pe care uricul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
era pe atunci ... „hotar în hotar cu târgul Bârladului...Litigiul a fost soluționat în favoarea lui Ivașco comisul, rămas singur stăpânitor pe ambele sate”... ...” Pentru importanța pe care uricul lui Ștefan cel Mare din 5 decembrie 1460 o prezintă pentru satul Bălăbănești, nu poate mira pe nimeni, că două fotocopii în mări me naturală ale acestui document se găsesc la primăria și la școala din sat. Cu acest document, păstrat nealterat, timp de peste 520 de ani, se pot mândri atât locuitorii din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fotocopii în mări me naturală ale acestui document se găsesc la primăria și la școala din sat. Cu acest document, păstrat nealterat, timp de peste 520 de ani, se pot mândri atât locuitorii din Bârlad, cât și cei din satul vecin Bălăbănești, pentru acesta din urmă constituind și prima atestare documentară.” II. „Uricul din 30 iunie 1467 este de asemenea redactat la Bârlad în prezența lui Ștefan cel Mare și a 23 mari boieri din sfatul țării nominalizați, la care se adaugă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
procurau în primul rând hrana...”...” Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sunt menționate sate dispărute sau încă existente ca: Dealul Mare, Lipenești (azi dispărut) lângă Zorleni, Făgetul Leahului între Popeni și Ghermănești (comuna Banca), Trestiana, Brădești (comuna Vinderei), Liești (azi dispărut) lângă Grivița , Șușnești (în comuna Bălăbănești), Cehani (azi dispărut) lângă Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
politică trebuie ștear-să cu buretele. Mai merită acești oameni să-i mai votăm? Categoric, nu. Totuși, în lipsă de altceva, cred că vreun sfert din populație o să-i voteze, cum i-a votat și la locale, și se vor mai bălăbăni vreo patru ani pe culoarele puterii. Este nevoie de oameni noi care să conducă și să reprezinte județul și țara, de transparentizarea finanțării partidelor, de modificarea Constituției și de ce nu ? de un partid nou, necompromis, un partid profesionist și moral
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fântână... Ascultătorii au rămas "tăcuți și mâhniți", imaginându-și fântâna care nu mai exista, iar Neculai Isac cu ochiul "cel viu, mare și neguros, privea țintă în jos, în neagra fântână a trecutului". Neculai Isac era căpitan de mazâli la Bălăbănești, din ținutul Tutovei. Portretul fizic: Era un om ajuns la cărunteță, dar se ținea drept și sprinten pe cal (...). Obrazu-i smad cu mustăcioară tunsă și barbă rotunjită, cu nas vulturesc și sprâncene întunecoase, arăta încă frumuseță și bărbăție, dar ochiul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dureros de mixtă. Eufemismul se referă, întâi, la "caruselul" ridicol și sordid al vizitatorilor: "...tânărul, după ce a ezitat câteva clipe, neștiind ce să facă, sau poate la un semn, neobservat de mine, al vreuneia din femei, se decide și, după ce bălăbănește puțin mâinile, se strecoară prin ușa deschisă în vestibul, fără să salute (...) Toată mișcarea asta produsă de venirea mea mă stingherește și mă întristează, căci știu bine că prestigiul meu de om nu a câștigat nimic..."429 În al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
timpuri, cu o ironie mușcătoare, menita deghizării disperării cu care este percepută curgerea ireversibilă, irecuperabilă, salutată înșelător cu un Bravo-bravissimo!: "Bravo-bravissimo! dar tu/ privind prin toba spartă a trecutului/ ți-ai permis un respiro, ai surprins/ cum prezentul se apropie bălăbănindu-se/ de mireasa viitorului și o mușcă de buci". Chiar și o exclamație aparent glumeață ca cea care se repetă în Trăiască poezia și marii visători nu poate ascunde ceea ce traversează în filigran întreaga lirică a lui Ioanid Romanescu: regretul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
7. Iași Copou Iași, Bucium - Tomești, Uricani Iași, Comarna Iași 3 centre distincte: Hlipiceni Botoșani, Plugari, Probota Iași 8. Huși Huși Vaslui, Averești Vaslui, Vutcani, Murgeni, Bohotin Iași 2 centre distincte: Vaslui și Bozieni 9. Colinele Tutovei Iana Vaslui, Tutova, Bălăbănești 10. Dealul Bujorului Bujorii Galați, Smulți Galați, Oancea Galați, Berești Galați 11. Nicorești Nicorești Galați și Buciumeni Galați 12. Ivești Ivești Galați, Tecuci Galați și Corod Galați 2 centre distincte: Grivița și Nămoloasa Galați 13. Covurlui - Băleni Galați, Scânteiești Galați
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Dumitru Carussi (mezeluri, str. Grigoriade, nr.31, Bârlad); Th. Ichim (mezeluri, str.23 august, nr.17); C. Lețcaie (mezeluri, Bârlad, str. Mihai Viteazu, nr.39); Victor Căescu (separator untărie, comuna Grivița); Elena Solcă (brânză de vaci și separator untărie, comuna Bălăbănești) și Gheorghe Rotaru (brânză de vaci și separator untărie, comuna Crivești)”. s. Odată cu Republica Populară Română apare și COMCAR-ul... ...și nu numai această întreprindere de stat ci pentru fiecare domeniu de activitate câte una sau chiar mai multe. Odată cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ploua, era într-adevăr o plăcere, mai ales când eram trimis cu jugul cu două găleți la cișmeaua din capătul uliții, numaidecât noaptea, pentru că numai atunci se observa că nu este apă de băut. Înotam prin noroi dus și întors, bălăbănindu-mă cu gălețile grele, mai luam și câte un buftai, îmi era frig, mă mai loveam la degetele de la picioare împiedicându-mă de unele pietre, dar ajuns în casă, cine simțea plăcerea din plin? Pentru că în casă era cald și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mulți arși de sete se târâiau la fântâni, se culca în glod, mulți murea, câțiva se ducea sănătoși. Înfricoșat lucru e boala prin orașe. Pe toate ulițele cară [care] pline de trupuri, cu picioarele, mînele și capitile în toate părțile bălăbănind, după umbletul nepotrivit. În zilele liniștite, auzirea morței de-abea-ți lasă o impresie tristă, dară să vezi cum duce la groapă sute și mii, să vezi oameni tăvălindu-se în glod, să simți că pier familii întregi și, uitîndu-te împrejuru-ți, să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
șoptește în apropiere. Grație, în același timp sobrietate. Distincție, suavitate, nu scad misterul. Încărcătura statică și obscură, până la urmă senzualitate, provocare... — Ca în Primăvara la Botticelli sau în Nașterea Venerei, declamă cineva. Sunt șiruri de capete congestionate, ciufulite, țepene sau bălăbănindu-se somnolente în jurul ovalului retezat și colțuros al Siei Hariga, care își păstrează nemișcarea obsesivă. Pare la un pas : obrazul de argilă uscată, fumurie deschide coline și văi, intrânduri abrupte : peisaj nesfârșit și imprevizibil, cu porii mari, uscați de vânturi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și adunase zilele, una câte una. Seară, iar dimineață, o zi. Intensitatea clipei. Somnambulul privi iar luna alburie, violetă, auzi în spate un tropot mărunt, n-avea curaj să se întoarcă spre ciocănitul greoi, pietros. Botul brun al jivinei se bălăbănea de-acum, în stânga, lipit de umărul său. Bizar animal marin aruncat pământenilor ? Respirația caldă îi atinse brațul, măgărușul se lipise de rătăcitul care îi mângâia acum, cu palma jilavă, coastele ascuțite, grumazul păros, urechile. — Și eu care mă credeam fortificat
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]