976 matches
-
Cornelia Vîju. După ce s-a urat bun venit tuturor concurenților, dar și cadrelor didactice care i-au însoțit, și după ce s-a făcut prezentarea juriului, desigur, i s-a dat cuvântul artistului Hugo Mărăcineanu care a surprins în cuvinte frumusețea Bărăganului, din care a trebuit să își aleagă tema picturii, micuții artiști. Le-a vorbit despre cum trebuie să fuzioneze culorile, despre contur, despre tehnica juxtapunerii, aceea de a picta pată lângă pată, le-a sugerat variate teme, de la portret, peisaj
CONCURSUL JUDEŢEAN CULORILE BĂRĂGANULUI , AJUNS LA EDIŢIA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342151_a_343480]
-
sugerat variate teme, de la portret, peisaj, pomi înfloriți până la a reda chiar un loc autentic, cu case, un câmp în care străjuiesc, poate, sperietorile de ciori, pe care oamenii le construiesc pentru a alunga ciorile care distrug anumite culturi. Așadar, Bărăganul ascunde în el multe secrete, multe tablouri pe care micuții ar trebui să le surprindă în lucrările lor, florile albe și roz care înfloresc primele pe ramurile pomilor, peste care fluturii zboară lin, și unde vântul se joacă printre petale
CONCURSUL JUDEŢEAN CULORILE BĂRĂGANULUI , AJUNS LA EDIŢIA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342151_a_343480]
-
Bărăgan, din această perioadă, despre cum ia cerul foc când soarele apune, cum se colorează în roșu sau oranj, despre acei nori violet ce amenință câteodată să aducă ploaia de primăvară. A vorbit de vântul nebun, de caii albi ai Bărăganului care aleargă atât de iute, pe care-i evoca și Fănuș Neagu în scrierile sale, despre viscolul dezlănțuit, dar și multe alte teme, care, efectiv i-au fascinat pe cei prezenți în sală, eu, personal crezând că acele indicații sunt
CONCURSUL JUDEŢEAN CULORILE BĂRĂGANULUI , AJUNS LA EDIŢIA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342151_a_343480]
-
care erau surprinse modele de sperietori, lucrări realizate de către elevii Liceului de Artă Brăila. Pânze care au fost motiv de reflexie pentru cei prezenți în perioada jurizării lucrărilor. Deasupra creștetelor aureolate de culori calde, inspirată din ținutul brăilean, respectiv Câmpia Bărăganului, au dansat muzele, inspirând toate lucrările participanților, însă, în mod deosebit pe cele ale câștigătorilor, care au fost: La secțiunea I, clasele I-II: Premiul I: Bercaru Rodica Mirela - clasa I - Școala Scorțaru Vechi și Bărăgan Anastasia - clasa I - Școala
CONCURSUL JUDEŢEAN CULORILE BĂRĂGANULUI , AJUNS LA EDIŢIA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342151_a_343480]
-
lucrările ce-au încărcat, cu frumusețea lor, preț de câteava ceasuri, interiorul Casei de Cultură, și s-a mai prins în buchetul activităților extracurriculare, încă o diplomă, semnată cu profesionalismul cadrelor didactice movilene. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Concursul județean Culorile Bărăganului , ajuns la ediția a IV-a / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 458, Anul II, 02 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CONCURSUL JUDEŢEAN CULORILE BĂRĂGANULUI , AJUNS LA EDIŢIA A IV-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342151_a_343480]
-
orice, ajunge la turla Mănăstirii Argeșului, spre a-i elogia inimitabila-i răsucire: Plopilor, ca să-nverziți / și să nu mai fiți voi stârvuri de lemn / mi-am îngropat în voi cuvântul meu / și pe sămânța mea de Ana. // Câmpule și Bărăganule / ți-am lăsat oceanele / ți-am lăsat privirile / și, și călăririle. // Dar la rădăcina deasă / Din Ana făcui mireasă / și din verb făcui proverb / din nedrept un înțelept // Mare, tu, clocotitoare / de icre de pești / tu-mi ești mamă, iar
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
relache, o dată la două zile, mai ales în timpul nopții, ziua fiind întunecată la fel ca noaptea, apropirea noastră față de ocean confundându-ne cu griul furtunilor, cu dulceața și fragilitatea gândului în fața naturii. Visam încă la o vară sănătoasă din regiunea Bărăganului, cu ploi repezi și torențiale, zăpușeală uscată și umbră plină de verdeață pe timpul după amiezii. Poate un fel de virga sahariana, un sfârșit aflat înainte de concretizare. „Și era ploaie cu senin/ Senin cu ploaie, / Salcâmii ramurile-nclin/Și le îndoaie
DEALURILE DIN SYDNEY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341737_a_343066]
-
Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 306 din 02 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Autor, OCTAVIAN CURPAȘ Editura "Anthem" Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XII NICHITA TOMESCU - Reprezentant juridic al Canadei la ONU, avocat al mafioților și poet al Bărăganului Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri. Mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viața lui este un adevărat
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
Tomescu, găsindu-l în numărul 6, din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, Helis, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: Dar din uitare, cine-o sa mă cheme? Nichita Tomescu - reprezentantul Canadei la
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: Dar din uitare, cine-o sa mă cheme? Nichita Tomescu - reprezentantul Canadei la Națiunile Unite Nichita Tomescu s-a născut în inima Bărăganului în anul 1919, la 23 august, în localitatea cunoscută în acele timpuri sub numele de Principesa Maria, astăzi Ioan Roată, în familia arendașului și negustorului de cereale, Marin Tomescu. Harnic și foarte inteligent, tatăl lui Nichita a fost cel mai
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
băiat firav, cu părul de lan / Cu ochii pierduți, cu fruntea de ceață. / În fiecare dimineață / M-a fugărit fata Morgana-n Bărăgan” - spune Nichita în prima strofă a poeziei „Eu”, o adevărată radiografie a sufletului său, dăltuit din lutul Bărăganului. „Pe pieptul salcâmului plângeam în vânt / Noaptea-mi arăta Calea Robilor. Pe buze simțeam bucuria stropilor / Când sărutam flori și păpuși de pământ” - ce dovadă mai clară a legăturii cu locul în care a fost plăsmuit, vrem, oare? Mai bine
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
români n-au aflat încă! Brăila este poate cea mai mare moștenire a mea. Acolo, în miile de ani (neoliticul din Brăilița), și poate chiar în milioanele de ani (secarea Mării Sarmatice i-a determinat pe primii oameni să spună BĂRĂGAN, adică bara=balta care merge=gon ca și în engleză, germană, getică, armeană), s-a născut setea de adevăr și libertate, purtată de Panait Istrati, Hariclea Darclée, Maxy Herman, Ana Aslan pe marile „scene” ale vieții și lumii. Acestui oraș
MOŞTENIREA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342581_a_343910]
-
Soarele stătea în genunchi la marginea zării, își făcea rugăciunea de seară, vaca a mugit scurt, privindu-mă cu ochii ei mari de parcă ar fi spus “hai că mă doare ugerul, e drum lung până la vițel”, am mai privit odată bărăganul ca o tavă cu plăcintă așezată pe masa Domnului, m-am simțit ca un voievod rotindu-și privirea peste țară și am pornit spre casă. - Era neam cu noi? întreb eu șoptit, să nu deranjez pânza de liniște ce se
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
dacă îți fac inventarul, nuș’ dacă ai de patru, hai, cinci milioane. --Mă jignești, nea... mă jignești! Dacă am spus că nu te pricepi la comerț, chiar nu te pricepi. Păi, dumneata cumperi aici o gheretă de paznic pe câmpia Bărăganului? Aici cumperi altceva și observ că nu-ți dai seama. --Ce? întrebă Mototolea, derutat și surprins că Nae iar îl lovește sub centură. --Vad comercial, nea Moto, vad comercial! a rânjit batjocoritor Nae. Așa-i că nu știi ce-i
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
Mama trăiește, tata e mort de trei ani, însurat n-am fost. 17 ani am fost cioban, am păzit pe Bărăgan câte 3-4 sate de oi. În '77 mă uitam cum se bat românii pe malurile Dunării. Acolo, pe câmpurile Bărăganului, am citit „Istoria românilor"și alte cărți. În '78, am venit acasă, am tras sort și am jurat. Am cătănit în Bosnia. În '81, m-am liberat. Era tocmai conferință la Sibiu, că se luase iară pricina între români și
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
Cezar Ivănescu într-o cronică a Cenaclului „Numele Poetului“, domnia sa părea să-și acrediteze prezența în lumea atât de numeroasă a poeților tineri printr-o lirică „solară, vitală“, proprie scriitorilor venind din câmpie și marcați încă din copilărie de nesfârșitul Bărăganului, cel dătător de energii, dar și de tainice melancolii, într-un cuvânt de misterul acelor ținuturi care de la Odobescu și până la Zaharia Stancu și chiar mai încoace au inspirat, sub varii forme, numeroși creatori de literatură. Ceea ce observa Cezar Ivănescu
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
ai dăruit/ din bolta ochiului tăcut/ dulceața-n valuri de lumină,/ să mă mai spele cu-n sărut/ de răsărituri, zile însorite/ ori seri în stropii ploii/ sau nopți albastre cu lună plină.”( Elegia I) Dunărea cu lacrima sa limpede, Bărăganul înveșmântat în soare, pământul care-și tremură balada, răsăritul, strigătul de păsări, geamătul de piatră, flori și iarbă și parfum de salcâm, toate mângâie și dezmiardă universul lăuntric al poetei care strălucește sfințit de iubire. Iată cât de sugestiv își
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
iarbă și parfum de salcâm, toate mângâie și dezmiardă universul lăuntric al poetei care strălucește sfințit de iubire. Iată cât de sugestiv își zugrăvește descrierea, lăsând natura să grăiască în cea mai senină manieră: “sunt Dunărea/ cu lacrima albastră/ și Bărăganul,/ îngălbenit de soare./ sunt vântul adiat/ al florii din fereastră,/ balada pământului/ cântată pe-nserare!/ sunt răsăritul spulberat/ din delta stufului;/ și strigătul de păsări/ brodat în zări -/ sunt geamătul de piatră/ din albia fluviului-/ și pasul Chiralinei,/ dincolo de mări
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1438 din 08 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului CONTROLUL AVERILOR De peste cincisprezece ani domnul profesor Mirel Co-jocaru nevoia într-o școală pierdută în praful verilor secetoase și în negurile anotimpurilor reci ale Bărăganului Getic încercând cu o oarecare disperare să învețe generații de elevi tainele fizicii. Era probabil printre ultimii idealiști ai acestei planete fiindcă, deși nu reușise niciodată să-i facă pe discipoli să înțeleagă legile curentului alternativ, continua să spere că
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]
-
parte din trecutul ei organic și anorganic, deopotrivă. Am menționat aici în mod volițional termenul matematic ”ecuație”. Doresc să mă aflu cu bună știință în interacție directă cu acest substantiv comun numai în aparență ... III. MAGDALENA ALBU - ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN..., de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie.” Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului Are dreptate Panait Istrati. În Bărăganul Munteniei, se poate visa în voie cât vrei, însă nu oricum. Trebuie, mai întâi, să-i simți până în măduva oaselor asprimea, capriciile, istoria, tumultul interior. Cu alte cuvinte, nu te poți îndrăgosti definitiv de
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
2017. „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie.” Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului Are dreptate Panait Istrati. În Bărăganul Munteniei, se poate visa în voie cât vrei, însă nu oricum. Trebuie, mai întâi, să-i simți până în măduva oaselor asprimea, capriciile, istoria, tumultul interior. Cu alte cuvinte, nu te poți îndrăgosti definitiv de patria ciulinilor și a pâinii, decât
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
mai mult „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan:e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie.” Panait Istrati, Ciulinii BărăganuluiAre dreptate Panait Istrati. În Bărăganul Munteniei, se poate visa în voie cât vrei, însă nu oricum. Trebuie, mai întâi, să-i simți până în măduva oaselor asprimea, capriciile, istoria, tumultul interior. Cu alte cuvinte, nu te poți îndrăgosti definitiv de patria ciulinilor și a pâinii, decât
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > MAGDALENA ALBU - ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN... Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
din 13 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie.” Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului Are dreptate Panait Istrati. În Bărăganul Munteniei, se poate visa în voie cât vrei, însă nu oricum. Trebuie, mai întâi, să-i simți până în măduva oaselor asprimea, capriciile, istoria, tumultul interior. Cu alte cuvinte, nu te poți îndrăgosti definitiv de
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]