575 matches
-
Walhall 7 Iunie 1948 (L) Panizza Teatro Colon Gigli, Caniglia, Bărbieri, Silveri, ? EJS 20 Iunie 1950 (L) Picco Palacio de las Bellas Artes de Mexico Baum, Callas, Simionato, Warren, Moscona Myto, Melodram 1951 (S) Cellini RCA Victor Orch. Björling, Milanov, Bărbieri, Warren, Moscona RCA 1951 (L) Previtali RĂI di Romă Lauri-Volpi, Mancini, Pirazzini, Tagliabue, Colella Warner Fonir Cetra, Enterprise Flowers, Palladio 27 Ian.1951 (L) Serafin Teatro Sân Carlo di Napoli Lauri-Volpi, Callas, Elmo, Silveri, Tajo Melodram 1952 (S) Tieri Maggio
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Teatro alla Scală di Milano Penno, Callas, Stignani, Tagliabue, Modești Diva, Myto Records 1956 (S) Erede Orch. du Grand Théătre de Genève del Monaco, Tebaldi, Simionato, Savarese, Tozzi Decca 1956 (S) Karajan Teatro alla Scală di Milano di Stefano, Callas, Bărbieri, Panerai, Zaccaria EMI 16 Martie 1957 (L) Cleva Metropolitan Opera of New York Baum, Milanov, Rankin, Warren, Tozzi Melodram 29 Mai 1957 (L) Previtali RĂI di Milano del Monaco, Gencer, Bărbieri, Bastianini, Clabassi Arkadia 7 Dec.1957 (L) Capuana Teatro Sân
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
S) Karajan Teatro alla Scală di Milano di Stefano, Callas, Bărbieri, Panerai, Zaccaria EMI 16 Martie 1957 (L) Cleva Metropolitan Opera of New York Baum, Milanov, Rankin, Warren, Tozzi Melodram 29 Mai 1957 (L) Previtali RĂI di Milano del Monaco, Gencer, Bărbieri, Bastianini, Clabassi Arkadia 7 Dec.1957 (L) Capuana Teatro Sân Carlo di Napoli Filippeschi, Stella, Bărbieri, Protti, Clabassi Bongiovanni 1959 (S) Basile Teatro dell'Opera di Romă Tucker, Price, Elias, Warren, Tozzi RCA 27 Feb.1960 (L) Cleva Metropolitan Opera
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
1957 (L) Cleva Metropolitan Opera of New York Baum, Milanov, Rankin, Warren, Tozzi Melodram 29 Mai 1957 (L) Previtali RĂI di Milano del Monaco, Gencer, Bărbieri, Bastianini, Clabassi Arkadia 7 Dec.1957 (L) Capuana Teatro Sân Carlo di Napoli Filippeschi, Stella, Bărbieri, Protti, Clabassi Bongiovanni 1959 (S) Basile Teatro dell'Opera di Romă Tucker, Price, Elias, Warren, Tozzi RCA 27 Feb.1960 (L) Cleva Metropolitan Opera of New York Bergonzi, Stella, Simionato, Bastianini, Wildermann GOP 6 Martie 1960 (L) Sandberg Stockholm Opera Björling
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Sandberg Stockholm Opera Björling, Schymberg, Meyer, Hasslo, Saedén Bluebell 4 Feb.1961 (L) Cleva Metropolitan Opera of New York Corelli, Price, Dalis, Sereni, Wildermann Myto 1 Oct. 1961 (L) de Fabritiis Teatro dell'Opera di Romă or Staatsoper Berlin Corelli, Parutto, Bărbieri, Bastianini, Ferrin Stradivarius 1962 (S) Serafin Teatro alla Scală di Milano Bergonzi, Stella, Cossotto, Bastianini, Vinco DG 31 Iulie 1962 (L) Karajan Wiener Phil. Corelli, Price, Simionato, Bastianini, Zaccaria Arkadia, Hunt, Movimento Musica 7 Dec.1962 (L) Gavazzeni Teatro alla
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Orchestră: Casă: Anul: Arturo Toscanini G.Valdengo, H.Neil, N.Merriman, F.Guarrera, T.Stich Randal, A.Madasi, C.Elmo. NBC RCA 1950 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Tito Gobbi, Rolando Panerai, Luigi Alva, Elisabeth Schwarzkopf, Fedora Bărbieri Philarmonia Orchestră and chorus EMI Classics 1957 Dirijor: Soliți: Orchestră: Casă: Anul: Georg Solti Gerain .Evans, Ilva Ligabue, Robert Merrill, Mirela Freni, Alfredo Kraus, Giulietta Simionato. Orchestră și corul de la Teatro alla Scală DECCA 1963 Dirijor: Soliști: Leonard Bernstein Dietrich
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ministerului de Externe român încât ambasadorului român, presupunem, i-a trecut cheful). Din păcate, odată cu prezența mediocră a acestor persoane avem și acțiuni deosebit de modeste. Pentru a împiedica pregătirea unei porchete (o mâncare tradițională italiană din carne de porc) la bărbier este suficientă prezența unei patrule a Poliției Municipale, a Gărzii de Finanțe, dacă nu a N.A.S. Însă, în afara comerțului ilegal, al evaziunii fiscale (pentru că atunci când se face comerț ilegal cu alcool sub masca asociaționismului se comite în realitate un
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Neculai Nechita - președintele CAP Cârja; Niță Panainte - membru CAP Codăiești; Ana Spiridon - preparator produse lactate, IIL Vaslui; Oprea Stângă - președinte CAP Pochidia; Gheorghe Stoian - director Stațiunea Perieni; Vasile Spuză - membru CAP Rebricea. Alte cadre Valeriu Aniței - director, ITA Vaslui; Mircea Bărbieru - director, Întrepr. de industrializare a cărnii Vaslui; Ion Băgăceanu - director,Întrepr. de industrializare a laptelui Vaslui; Ionel Crețu - director C.I.A. Vaslui; Ioan Dima - director, Direcția agricolă; Aurelian Havreliuc - director, Stațiunea experimentală de pajiști Vaslui; Ioan Iurcu - director, Trustul horticulturii Vaslui
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Dacă ai barbă, Îți trebuie și foarfece. Sau, la turtă, spuză. Pe care am s’o trag pe turta tagmei mele, susținând că bărbatul pare mai generos decât femeia. Nu prin paharul oferit unui prieten, ci prin „pâinea“ oferită altuia: bărbierului. Rușine mie! De zgârcit ce sunt, n’am găsit altă soluție de supraviețuire În tranziție decât să-mi las barbă ca anahoreții. Sau ca Scaraoțchi; e vina lui, dacă-i fierbe’n smoală și pe bărbieri... Și așa, mă jur
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prin „pâinea“ oferită altuia: bărbierului. Rușine mie! De zgârcit ce sunt, n’am găsit altă soluție de supraviețuire În tranziție decât să-mi las barbă ca anahoreții. Sau ca Scaraoțchi; e vina lui, dacă-i fierbe’n smoală și pe bărbieri... Și așa, mă jur pe barba mea că n’am nici o vină pentru subiect; În schimb, „vinovatul“, prietenul Aurel Brumă, nu-și riscă barba pentru cele ce le spun eu, căci Își achită conștiincios cotizația la bărbier. Și-o permite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
smoală și pe bărbieri... Și așa, mă jur pe barba mea că n’am nici o vină pentru subiect; În schimb, „vinovatul“, prietenul Aurel Brumă, nu-și riscă barba pentru cele ce le spun eu, căci Își achită conștiincios cotizația la bărbier. Și-o permite căci, prieten cu toți ascultătorii, nu se teme că vreunul, bărbier de meserie, i-ar putea nimeri beregata, cum se temea bietul - deși Împărat - Dioclețian și nu fără motiv; pricină pentru care a Înlocuit rasul cu pârlitul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nici o vină pentru subiect; În schimb, „vinovatul“, prietenul Aurel Brumă, nu-și riscă barba pentru cele ce le spun eu, căci Își achită conștiincios cotizația la bărbier. Și-o permite căci, prieten cu toți ascultătorii, nu se teme că vreunul, bărbier de meserie, i-ar putea nimeri beregata, cum se temea bietul - deși Împărat - Dioclețian și nu fără motiv; pricină pentru care a Înlocuit rasul cu pârlitul cu coji aprinse de nucă... De unde le lua, În Munții Dinarici În care-și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pofticioase ale unora: poate ale veveriței care-i vânează conurile, adică urmașii... Cum aș putea traduce, cu bruma mea de latină, numele unui mușchi, Barbura muralis, decât ca barba zidului? O ferigă, Equisetum arvense, silește pe urs să meargă la bărbier, dar procură omului hemostatice și diuretice. O rubedenie a păpădiei, barba caprei sau scorțonera albă, provenită din sudul Europei - acela pustiit de capre - furnizează 20-25 tone la hectar de rădăcini delicioase, pe când barba lupului se desfată În glastrele de prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar și la șușoteala ultrasonoră a șoarecilor, fiind Înzestrat pentru ambele ba chiar și cu selectivitate. Ca și mine, ignorantul de Cristi poartă mustăți, care Însă nu-i folosesc decât să strâmbe din nas a gâdilat, când i le potrivește bărbierul. O fi simțind ceva, ca o reminiscență a altor vremuri. Dar mustățile mele sunt de tot active. Ele funcționează ca o antenă, și le mai adaug altele: deasupra ochișorilor și pe obraji, fiecare fir simțind cea mai ușoară mișcare a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
liberali; tenorii și bașii sunt tot liberali, ba chiar și mașiniștii. Cât despre soliste, toate-s soții și amante de liberali. Ultimele premiere au fost, logic, niște succese culturale liberale. În oraș se vorbește cu multă mândrie cum a fost bărbierul din Sevilla actul întâi pedist și actul al doilea liberal și câți bani au dat la masă, la nunta lui Figaro, fruntașii liberali ai județului și oaspeții liberali din București. În ciuda faptului că o parte dintre încasările de la Operă merg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
tolerant”, „ospitalier” și chiar „național indiferent” <endnote id="(299, p. 228)"/>. Dar „in-diferența etnică” este greu de conceput În comunitățile rurale sau este percepută ca o excepție. Într-o snoavă românească, „un țigan se duce pentru prima oară la un bărbier să Își radă barba ; apoi se duce la cârciumă ca să se facă văzut, dar nimeni nu-i dă atenție. Atunci, ușurat, exclamă : «Domnul fie lăudat ! Iată-mă că-s om acum !»” <endnote id="(108, p. 226)"/>. Abia in- diferența „majo-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
habotnic cu cât este mai sărac. Este vorba, de asemenea, despre meseriile tradiționale practicate de evrei, meserii relativ curate (croitorie, cizmărie, tapițerie, ceasor nicărie, giuvaergerie etc.) <endnote id="(836)"/>, precum și despre existența unui număr relativ mare de doctori, spițeri și „bărbieri” (roifes) În rândul evreilor. „Un atare medic evreu - nota I. Barasch În 1842 - există În mai toate comunitățile israelite din Moldova.” La jumătatea secolului al XIX-lea, Iuliu Barasch scria În notele sale de călătorie despre evreii așkenazi din Iași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sinagogi proprii, precum, la București, Sinagoga Breslei Croitorilor (fondată În 1837), Sinagoga Cizmarilor (1855), Sinagoga Tinichigiilor (1896) etc. Mai ales În Vechiul Regat, multe denumiri de meserii au devenit nume patronimice preluate de evrei. Pe lângă nume ca Breslașu, Bacalu (Băcanu), Bărbieru, Sacagiu, Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu sau Crâșmaru, evreii au preluat ca nume și denumiri românești de meserii artizanale : Argintaru, Blănaru, Boiangiu (vopsitor), Butnaru/Bodnaru (ciubărar), Căciularu, Căldăraru, Croitoru, Dogaru, Dulgheru, F(i)eraru, Mătăsaru, Opincaru, Pantofaru, Sticlaru, Stoleru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rutină. Asta acolo, la spital, i-am spus, și nu când mai au o lună până să-l dea afară. Până atunci o să-i crească din nou părul, dar n-are decât, dacă vrea s-o cheme pe post de bărbier din două-n două zile și să-și facă de cap, tocmai acum, dacă ea consideră că-i momentul potrivit... Numai să nu-mi servească mie tot felul de minciuni, fiindcă nu-mi place să fiu luat drept un nerod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
această problemă. A.V. Știți de ce vă întreb? Înainte de începerea emisiunii, ați vrut să știți ce înregistrări muzicale cu Dumneavoastră am pregătit, și aflând de un anumit rol, am simțit că aveți o oarecare reținere. N.H. Da, rolul lui Figaro ("Bărbierul din Sevilla") a fost rolul tinereții. Într-o anumită perioadă din cariera mea, rolul acesta mi s-a potrivit ca o mănușă. Am avut dezinvoltură, am avut vocea liric-lejeră ca să pot realiza toate acele fiorituri... A.V. ... legate de stilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Prisăcaru. M.S. Îmi amintesc de cantata "Carmina Burana", cu domnul Prescornițoiu 3, de opereta "Liliacul" și "Boema", cu doamna Ella Urmă, "Tosca" și "Aida" cu Florica Mărieș, vocea caldă, de bariton, a lui Tiberiu Popovici, Ion Prisăcaru ca bas în "Bărbierul din Sevilla", mi-l amintesc în rolul lui Nilacanta din "Lakmé", baritonul Gheorghe Bădulescu... A.V. Florica Mărieș a fost prima Dumneavoastră profesoară? M.S. Mai întâi am urmat cursurile Școlii Populare de Artă, acolo au fost primele mele lecții cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
bronzului (1985), publică, în anii ’90, o serie de romane a căror originalitate a fost imediat remarcată. Dispare pretimpuriu, pe când se afla angajat în realizarea unor noi proiecte literare; i-au rămas în manuscris câteva romane, unele dintre ele definitivate (Bărbierul, Șobolanii). Scriitor cu debut și afirmare relativ târzii, G. dovedește forță în tematică, stil și mesajul moral. A fost, fără îndoială, un „moralist”, dar nu unul convențional, plicticos, rebarbativ. A pledat, prin cărțile lui, pentru valori ca binele, dreptatea, autenticitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
mai apăsat ca până atunci. — Pardon, domnule, dumneavoastră sunteți domnul Negroponte? ... — Ce fel, coane Nicule, nu mă cunoști? Eu sunt Tănase! Prietenii lui Crețeanu cari, timp de trei zile, îi pusese[ră] la cale această farsă, luase pe Tănase țiganul, bărbierul păcălitului, îl deghizase și-l trimisese la teatru ca să-l plictisească. Acesta era spiritul vremii. Obiceiul acestui soi de păcăleli exista mai de mult. Păcălitura, chiar păgubitoare, era foarte gustată și ținea locul lucrului de duh. Pe la 1871 și mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îl face sameș, pe altul zapciu, pe altul altceva, iar pe Rosetti îl trimite polițai la Pitești. Tânărul Berlicoco merge la post și primul act care-l săvârșește, ca depozitar al siguranței publice, care e? Pune câțiva dorobanți și doi bărbieri în piață; pe cine dintre isnafi ori cupeți or prinde, să-l tunză ridiche. Țipă lumea; scandal! ce-i asta? «Așa e porunca măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»“ (I.L. Caragiale, Opere, vol. III
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Blaj, ca vicepreședinte al delegației românești trimise la Viena). Vezi Márczius Tizenötödike XE "Márczius Tizenötödike" , 1848, nr. 66. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , A magyar nép adomái (vezi nota 838), anecdotele „A csigák” [„Melcii”], „Az útlevél” [„Pașaportul”], „A hős borbély” [„Bărbierul cel viteaz”], „A prókátor” [„Avocatul”], „Anachronizmus” [„Anacronism”]; A magyar nép élce szép hegedűszóban [Umorul poporului maghiar În vers frumos de vioară], Budapesta, 1872 — anecdotele „Más a kés, más a kasza” [„Una-i cuțitul, alta-i coasa”], Csej muna na mincsuna
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]