1,574 matches
-
tot, singur netezește dealuri și vai, el are grijă de animale, el le duce și are grijă de ele la păscut, el le scarpină cu țesala, el le mulge...el e alfa și omega în intra/bătătura și în extra/bătătura, el taie și rupe, face și drege... Tata Anica, fumeia lui (cum i se zice nevestei în obișnuință și în dimensiunile acestei anverguri de răi) nu pune mâna pe coadă sapei, nu merge la prăsit (că o bate soarele și
Ţaţa Anica şi norocul lui nea Ion by http://balabanesti.net/2012/09/19/tata-anica-si-norocul-lui-nea-ion/ [Corola-blog/BlogPost/340009_a_341338]
-
golește cătunul pleacă pe rând, tot unul câte-unul. Câtă miere are glasul tău mamă, când sunt departe îl aud cum mă cheamă, tresar și de dor iute-acasă revin, casa-i la loc, doar părinți nu găsim. Mamă, cum spuneai bătături n-am în palmă dar sufletul meu e tot doar o rană, tot ce adun, tot ce-n viață-am făcut nu poate să umple ce am pierdut. Referință Bibliografică: Câtă miere are glasul tău mamă / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cata_miere_are_glasul_tau_mama.html [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
bună. Pentru că, în locul în care se așează micuța gâză, dacă există vreun copil, se naște o prietenie și o simpatie spontană, care însă, poate dura toată viața. Obiceiul acesta foarte simpatic era practicat la țară, pe ulițe, în ogradă, în bătătură, ori pe străzile orașelor, acolo unde există parcuri și scuaruri cu spații verzi și floricele pastelate și copaci umbroși. O raită pe pajiștea cuvintelor este la fel de temerară, pe urma literelor care pot fi asemuite cu gâzele simpatice: albinuțe, gărgărițe, libelule
PREZENTAREA VOLUMULUI DE VERSURI PENTRU COPII, AL VEREI CRĂCIUN, ROCHIŢA CU BULINE , EDITURA PHOEBUS, 2013 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Pajistea_cu_flori_de_inimi_di_cezarina_adamescu_1366880880.html [Corola-blog/BlogPost/345988_a_347317]
-
Astfel, în această zi, pentru a alunga frigul și a scoate căldură din pământ, copii sunt puși să bată pământul cu betele sau ciomege și să strige: „Intra frig și ieși căldură, să se facă vreme bună, pe la noi pe bătătura!”. Această practică o întâlnim, mai mult, în Oltenia și Muntenia. Focul purificării Focul purificării este legat de efectuarea unor practici precreștine, specifice începutului noului an agrar: aprinderea focurilor, purificarea gospodăriilor, pregătirea alimentelor rituale, prevederea vremii, acțiuni de pomenire a morților
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Macinicii_stefan_popa_1393950448.html [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
și pace! Băiatul subțire și gălbior ca o fată, cu ochi de azur, rămăsese același. Era așezat, cumpănit, deși n-avea mai mult de doisprezece ani. Nu-i plăceau ciondănelile, mai ales cele zgomotoase. Era harnic la școală și-n bătătura bunică-sii, Lumânăreasa, atrăgând vorbe de prețuire de la mari și mici. Toți îl îndrăgiseră, uitând că-i venetic. Doar acum locuia în sat, împărțea același trai cu ei! Peste orice, se vădise mare născocitor de istorioare cu tâlc, bucurându-le
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1480233055.html [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
numai repere geografice, ele sunt locuri cu o deosebită încărcătură spirituală. Tot ce aparține locului are însușiri deosebite, caractere specifice, proprii - ,, nu lumea e în spațiu, ci spațiul în lume”. Descifrăm starea sătenilor după construcția caselor, după interioare, după aspectul ,,bătăturii” și ale împrejurimilor casei. Câteva exemple susțin afirmațiile. Casa lui Țugurlan: ,, Văzută din drum gospodăria lui Țugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos făcut, înalt, cu acoperiș de șiță, care parcă
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
lui Iocan: ,, Avea o curte mititică, în mijlocul căreia stătea căruța omului, nu avea nici un șopron, nici vreun salcăm mai umbros sub care s-o vâre. În fundul curții se vedea un fel de gard mic, din nuiele care despărțea casa și bătătura de o grădină la fel de mică în care Vasile Boțoghină avea câteva straturi de ceapă și usturoi. În grădină și curte, omul făcuse un grajd pentru cai.” O altă înfățișare exprimă casa lui Isosică, femeia lui fiind ,,prima gospodină din sat
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
tradiționale sau de lampa de gătit cu petrol. Casa lor nu era dintre cele mici, dar nu prea avea acareturi, semn că gospodarul nu prea se ocupa cu agricultura și n-avea nici vite, nici nutrețuri.” Impresiile specifice casei, prispei, bătăturii, curții, locului, în general, sunt în strânsă legătură cu viața omului și condiția lui. Între om și lumea exterioară, între țăran și obiecte există un mod specific de cunoaștere, un fel de participare nu numai fizică, ci și afectivă, o
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_morometilor.html [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
cucerirea Dreptei, de către comandoul special al Sistemului iliescian, condus de Traian Băsescu, mai exista o brumă de Opoziție, după 2006, structurile de tip mafiot se întăresc tot mai mult sugrumând țara. Degeaba behăiau oițele pe la colțuri, câteva manifestându-se prin bătătura centrală! Sub masca austerității, liber impuse, mafioții României au continuat jefuirea banului public și a bunurilor fostului „avut obștesc”. Marile tunuri, pe care le cam știam încă de la săvârșirea lor, au început să fie scoase oficial la lumină de noii
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1450660300.html [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
în felii inegale singurătatea în bătaia vântului scăpate din pumn cireșele inimă de porumbel se rostogolesc în umbra pietrelor; crengile sub care am crescut au rămas în bătaia vântului. nu am știut să păstrez hohotul de râs al copilăriei, sărut bătătura din palma mamei și nodul din gât se topește brusc sub privirea ei îngăduitoare scrisoare pentru mama am intrat în rândul lumii mamă, realitatea mă urmărește obsedant; uneori mă iau la întrecere cu ea cum în copilărie alergam paralel cu
CARMEN TANIA GRIGORE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_v.html [Corola-blog/BlogPost/367352_a_368681]
-
vârstă dintre băiețiii familiei lui. De aceea, de multe ori, la Crăciun, în loc să tăierm noi porcul, venea preceptorul de la Primărie, care îi amintea tatălui meu că este restant la impozitele și dările obligatorii și, prin urmare, ne lua porcul din bătătură. Îmi mai amintesc și faptul că, la treierat, care se făcea la comun, tata îl ruga insistent pe tractorist să folosească niște site cu ochii mai mari. Ulterior, luam, puneam în saci și duceam acasă pleava și, cu niște ciurururi
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
DE IERI A prins să ningă de ieri; Nu se mai văd urmele pe poteca fântânii. Pe pisc, printre rânduri de peri, Trag de săniuțe copiii. Un bătrân cu luleaua în gură Coboară în cârjă pe scări; Privește zăpada din bătătură Și scoate fumul pe nări. În claie fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate... Ninsoarea cade domol. La crâșmă, poteca-i bătută; E mare zarvă-nlăuntru - Un ocheșel încearc-o lăută, Iar alții joacă barbutu’. E vremea târzie de-
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1418400101.html [Corola-blog/BlogPost/382043_a_383372]
-
Raduinea , publicat în Ediția nr. 1194 din 08 aprilie 2014. Sunt mândră că vin de la țară! Am aer proaspăt în priviri. Și de e iarnă sau e vară, Eu simt eternele trăiri. Sunt bună si-ntelegatore, Dar de m-atingi pe bătături, Vei înțelege că și doare Și greu îți mai vii în simțiri. Să nu-ncerci să călci în picioare Copilul din sufletul meu! Că tot eu sunt și luptătoare Si-ai să regreți azi și mereu. Tot ce respect și
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Viață și simțuri și tot ce-i! Citește mai mult Sunt mândră că vin de la țară! Am aer proaspăt în priviri.Si de e iarnă sau e vară,Eu simt eternele trairi.Sunt bună si-ntelegatore,Dar de m-atingi pe bătături,Vei înțelege că și doareSi greu îți mai vii în simtiri.Sa nu-ncerci să călci în picioareCopilul din sufletul meu!Că tot eu sunt și luptatoareSi-ai să regreți azi și mereu.Tot ce respect și tu respectă:Viața
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
poartă... Dar sfânta libertate a lor, a celor mulți ce nu cuvântă, rămase amintire ce-n lunga noapte, cu jale, o mai cântă... În zgardă, gâtul strâns legat, sugrumă lătrătura, de nici nu știe omul când altul rău îi calcă bătătura. Grăbiți, mulți oameni toarnă case, ce-s una peste alta, iar bieții câini lipsiți de curți, își blestemă și soarta. Se-adună greu și pun de o ședință, să hotărască toți: de-acum în haită doar, să umble, s-alerge
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Supararea_lui_boschito_marian_malciu_1379857856.html [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
la bătrânii satului, culeg cântecele, le trec prin filtrul sufletului, le recondiționez și le dau o nouă viață. Dintre melodiile culese, dragi mie, pot aminti «Fir-ai tu să fii de deal», cules de la rapsodul Ilie Zugrăvescu, «Iese mândra-n bătătură», cules de la soții Stanca, din Voicești”, mărturisește acum în presă („Adevărul”), Georgel Nucă. Din această osteneală și străduință s-au însuflețit două albume: „L-am visat pe Dumnezeu” și „Mă duc și eu la Ilinca”. Reprezentative pentru ce realizează în
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poeme > Antologie > IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cântec de-acasă Din bătătura palmei și sudoare Se naște-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Izvoarele_vietii_antologie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
poartă... Dar sfânta libertate a lor, a celor mulți ce nu cuvântă, rămase amintire ce-n lunga noapte, cu jale, o mai cântă... În zgardă, gâtul strâns legat, sugrumă lătrătura, de nici nu știe omul când altul rău îi calcă bătătura. Grăbiți, își fac atâția case ce-s una peste alta, iar bieții câini lipsiți de curți, își blestemă și soarta. Se-adună greu și pun de o ședință, să hotărască toți: de-acum în haită doar, să umble, s-alerge
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Supararea_lui_boschito.html [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
trase briciul pe bucata de piele de toval, întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
zi prin dreptul casei lui pe drum la vale, uitându-se chiorâș în curtea lui, el o vede și o strigă: - Bre, tanti Tanțo! Ia stai mata un pic, să schimbăm două vorbe, că ai început să mă calci pe bătături cam des! Să știi că eu te reclam, dacă continui să pui băligaru pe gard, sub fereastra mea, îți spun ca să știi că nu-ți merge! Ea se oprește un pic până ce el iese la drum și abia a ieșit
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1467755632.html [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
și bună... Ei! n-avem ce face...că așa e pasarea...trebuie să zboare.... Nu se mai intoarce la cuib... Noi aicea avem de toate, avem ce ne trebuie...doar zile de la Dumnezeu să avem să va mai vedem prin bătătură! Buline de inimă avem de unde lua , ca a venit in sat o fătucă cu bărbat-său și au deschis amîndoi o Farmacie , pentru toate satele din jur. Se numește Farmacia Maria din Movileni. Au deschis-o în casa veche a
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/mirela_penu_1433077666.html [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
clădirile... angajații erau ai partidului. El apăruse deasupra tuturor, fluturând o repartiție de pe care nu se uscase bine cerneala și începuse să le dea ordine. Ba chiar să schimbe oameni, reguli și obiceiuri bine încetățenite în fermă. Îi călca pe bătături cum era mai rău și unde durea mai tare. Își băga nasul în cele mai mici detalii ale mecanismului după care era administrată îngrășătoria de bovine, fără a ține cont de nemulțumirile celor obișnuiți cu traiul lejer de până atunci
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1445595996.html [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
propriul lor animal, precum și a disprețului acestora față de întreaga comunitate umană privită în genere. Și câți dintre noi nu s-a izbit de așa ceva de-a lungul timpului?!... Pentru că a alunga complet volițional, din varii motive, un anumit patruped de pe bătătura personală reprezintă un act profund imoral și, desigur, perfect încadrabil în Codul penal autohton. După părerea mea, eutanasierea în masă a câinilor semnifică cea mai nedemnă de o rațiune umană soluție ce poate fi adoptată în acest moment în patria
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_alegeri_elect_magdalena_albu_1378428291.html [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
munca mea eu nu m-am bucurat. La școală m-a mințit învățătoarea, Că-n lume limbă mai frumoasă nu-i, Dar, cum înșelătoare este marea, Îi cântă-n strună azi englezului... Și m-a mințit, la coasă, bietul tata, Bătătura-n palmă este sfântă Și parcă îl aud înjurând soarta, Că-n pustiu nici greierii nu cântă... Pufnește chiar și popa, întru Domnul, Citind din Evanghelie pe nas: Doar în mormânt ne-o fi mai dulce somnul, Deci nu dormiți
EU AM CRESCUT DE MIC ÎN DORUL PÂINII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eu_am_crescut_de_mic_in_dorul_painii_george_safir_1340491410.html [Corola-blog/BlogPost/358347_a_359676]