707 matches
-
printre femeile din grupul nostru, la care se adăugase doamna Letiția Orșivschi și doamna Gabriela Maxim, toate, în frumoase costume populare tradiționale. Tocmai se pregăteau pentru momentul festiv al întâlnirii cu gazdele noastre pe care le-am văzut în fața casei bătrânești. Era domnul Ioan Grămadă cu soția sa, Didina, având de o parte și de alta pe cei doi nepoți după fiică - Teodor Adrian și Ionela Păstrăv -, care recitaseră versuri cu ocazia lansării volumului „Poezii și poeme din Bucovina”, scrisă de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
membrii ansamblului sunt constituiți în trei grupe, fiecare având câte 32 de persoane de vârste cuprinse între 7-12 ani, 12-14 ani, 14-18 ani. Cei peste 18 ani merg la seniori. Au în repertoriu dansuri din zona de centru a Moldovei: “Bătrâneasca de la Vărzărești”, “Șaerul”, “Coasa”, dansuri din Moldova de Sud, dansuri bulgărești, deoarece în localitate trăiesc bulgari, dansuri țăgănești specifice țiganilor din Basarabia. Ansamblul are o orchestră bogată, profesionistă, soliști de toate vârstele și interpretează cântece din toate zonele. Pe scena
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
înființat în 2004, are 60 de membri, constituiți pe trei grupe de vârste: 7-10 ani, 18-20 ani, peste 20 ani. Este format din soliști și dansatori. În repertoriu au sârbe, bătute moldovenești autentice din Valea Siretului, din zona Cernăuți - Bucovina: “Bătrâneasca”, “Ardeleanca”, “Coasa”, “Hora din Pătrăuți”. La festival a fost interpretat cântecul “Crenguță verde de brad”, specific zonei, din repertoriul artistei emerite, Iliuță Maria, originară din Cernăuți. Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
care știe că are de făcut ceva, știe ce este acel ceva, iubește și prețuiește munca, dar știe totodată că nu i-au intrat zilele-n sac... Scria cineva: „Îmi place acest artist care a privit lumea cu o îngăduință bătrânească, a omului care a trecut prin viață și cunoaște toate cotloanele sufletului uman, îndeosebi cel rural”, înțelepciune care, fie vorba între noi orășenii, ne este mai greu de dobândit. Tot în acest Muzeu am privit mai multe tablouri ale lui
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
și în vârstă... Cred că moartea soțului și treaba asta cu succesiunea au cam doborât-o. Oare s-a împăcat cu toți copiii? Le-a dat tot, în afară de partea ei... Era unul care a reclamat ceva... cred că despre casa bătrânească e vorba. Hm! Să mă uit pe rezumatul făcut de grefier. Nu mai țin minte cum a pus problema. Da, cred că de acolo pleacă treaba. Nu știe că jumătate aparține soției văduve. Și nu am de gând să-i
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
prim-plan, reîntîlnirea cu ele, în chiar clipa decernării, m-a emoționat aparte. Cum, tot așa, fără fariseism mimat, enorma plăcere de a fi acordat finalmente prioritate nu clipei... festive, ci, pur și simplu, revederii celor două repere veșnice: casa bătrînească și lacul cu nuferi. Casa bătrînească a Eminovicilor, care, suportînd, într-un interstițiu proletcult, o modificare ignară, arătînd atunci ca un mizerabil cămin cultural, iat-o acum redată seiși ca în fotografia din Istoria lui Călinescu: mirific umilă. Și lacul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
chiar clipa decernării, m-a emoționat aparte. Cum, tot așa, fără fariseism mimat, enorma plăcere de a fi acordat finalmente prioritate nu clipei... festive, ci, pur și simplu, revederii celor două repere veșnice: casa bătrînească și lacul cu nuferi. Casa bătrînească a Eminovicilor, care, suportînd, într-un interstițiu proletcult, o modificare ignară, arătînd atunci ca un mizerabil cămin cultural, iat-o acum redată seiși ca în fotografia din Istoria lui Călinescu: mirific umilă. Și lacul cu nuferi galbeni înfloriți. La care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ș.a. Poezia populară îl impresionează, smulgându-i exclamația, luată de mulți în serios, că „românul e născut poet”. În folclor, el vede o sursă a regenerării literaturii naționale. Față de exaltările romantice din comentariile sale la culegerea Poezii poporale. Balade (Cântece bătrânești) adunate și îndreptate (1852-1853), în ediția de Poezii populare ale românilor (1866), considerațiile capătă un aspect mai metodic (se vorbește, de pildă, despre circulația internațională a unor subiecte și motive). Piesele sunt recoltate din toate regiunile locuite de români, A
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
metodic (se vorbește, de pildă, despre circulația internațională a unor subiecte și motive). Piesele sunt recoltate din toate regiunile locuite de români, A. fiind cel dintâi care pune în evidență unitatea folclorului nostru. A încercat o clasificare pe specii: cântece bătrânești (balade), doine (cântece de dor), cântece haiducești (de codru), hore sau cântece de jale. El dă și o versiune franceză a baladelor (1855), căreia Mérimée îi consacră o recenzie, comentată de Sainte-Beuve. Vrând să restituie „giuvaierurilor” culese frumusețea lor originară
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Saraiului. Relevând însușiri de picturalitate, Pohod na Sybir conturează un tablou sumbu, apăsător. Omagiind bravura soldaților români în Războiul pentru Independență, ciclul Ostașii noștri (1878) evocă, pe un ton hâtru (care anunță maniera lui G. Coșbuc) ori de înțelepciune gravă, bătrânească, o bătălie purtată parcă în șagă (Hora de la Plevna), cu tot dramatismul unor episoade (Peneș Curcanul). În simplitatea și curățenia lor sufletească, acești luptători plecați de la coarnele plugului sunt niște viteji (Sergentul) și A. nu pregetă să le înalțe o
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
voce al autorului. Indecis la început între a amenda inepțiile și opacitatea conservatorismului ruginit sau a lua în râs ridicolele stridente ce decurg din imitarea cu orice preț a manierelor occidentale, scriitorul optează până la urmă pentru bunul simț și înțelepciunea bătrânească, patriarhală, a boierului Enache Damian. Și drama Boieri și ciocoi, apărută în 1873, idealizează vechea boierime de țară. Decăderea boierimii și ridicarea burgheziei constituie un proces sugerat în Ginerele lui Hagi Petcu. Debutând, ca autor dramatic, în 1840, cu Farmazonul
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
cinovnicul, Iași, 1841; Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, Iași, 1844; Creditorii, Iași, 1845; Un rămășag, Iași, 1846; Piatra din casă, Iași, 1847; Nunta țărănească, Iași, 1850; Repertoriul dramatic a d-lui..., I, Iași, 1852; Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; Doine și lăcrimioare, Paris, 1853; ed. 2, Iași, 1863; Potpuri literar (în colaborare cu Matei Millo), Iași, 1854; Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautés Danubiennes), pref. A. Ubicini, Paris, 1855; Păcală și
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
nici Andrei Mureșanu, Gr. Alexandrescu, Anton Pann, Al. Donici, G. Coșbuc (în 1919 i se reproduce Nunta Zamfirei), A. Vlahuță, St. O. Iosif (La arme), Octavian Goga, Panait Cerna, G. Topîrceanu, I. Pillat. Proza e reprezentată prin C. Negruzzi (Sfaturi bătrânești), I. Slavici (Scormon), I. Creangă (și cu un fragment din Amintiri din copilărie), I. L. Caragiale (Cănuță om sucit), P. Ispirescu, B. Delavrancea (Hagi Tudose), I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Emil Gârleanu, M. Sadoveanu ș.a. Sunt publicate articole despre P. Maior
AMICUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
și în studiile monografice și în propunerile de sinteză novatoare (teoretică și practică). Primul său exercițiu folcloristic, izvorât din cercetarea pasionată de arhivă și de teren, s-a concentrat în studiul Ion ăl Mare (1963). Cercetările lui A. privind cântecul bătrânesc se divid în două etape. Celei dintâi, cuprinsă între anii 1950 și 1964, îi corespund primele cercetări de teren, studiul amintit, culegerea Vechi cântece de viteji (1956) și Balade populare românești (I-III, 1964; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
repertoriului și stilurilor, asupra evoluției gustului și a procesului de creație, ca și asupra circulației variantelor în oralitatea vie, au dus la constituirea unei remarcabile surse de informație; valoarea ei va crește pe măsura trecerii anilor, odată cu accentuarea dispariției cântecelor bătrânești din tradiția folclorică nemijlocită. În același interval, A. a elaborat și o metodologie a culegerii și transcrierii, adecvată relevării specificului genului și stilului cântecelor epice versificate. În cea de a doua etapă a activității sale (1965-1985), aceea a maturității științifice
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
cântecelor epice versificate. În cea de a doua etapă a activității sale (1965-1985), aceea a maturității științifice și a sintezei, A. procedează la transcrierea susținută, metodică a celor mai valoroase texte poetice. O parte dintre acestea au alcătuit florilegiul Cântece bătrânești (1974), care cuprinde 107 variante reprezentând 71 tipuri de cântece fantastice, vitejești și despre Curtea feudală. Volumul reține atenția deopotrivă prin orientările moderne propuse de studiul introductiv și prin noul sistem de transcriere și editare a baladelor. Adept al punctului
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
noul sistem de transcriere și editare a baladelor. Adept al punctului de vedere sincretic, A. ia în considerare ambii factori (poetic și muzical), care sunt inseparabili și se înrâuresc reciproc. Lucrarea aduce o contribuție majoră la cunoașterea legilor oralității cântecului bătrânesc, a „procesului firesc de alcătuire și desfășurare a baladei”. Printr-un sistem ingenios, A. evidențiază o serie de caracteristici intime ale cântecului bătrânesc, care se manifestă în timpul executării acestuia de către performer. Este propusă astfel o nouă înțelegere a mișcării cântecului
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
care sunt inseparabili și se înrâuresc reciproc. Lucrarea aduce o contribuție majoră la cunoașterea legilor oralității cântecului bătrânesc, a „procesului firesc de alcătuire și desfășurare a baladei”. Printr-un sistem ingenios, A. evidențiază o serie de caracteristici intime ale cântecului bătrânesc, care se manifestă în timpul executării acestuia de către performer. Este propusă astfel o nouă înțelegere a mișcării cântecului bătrânesc, a alcătuirii sale, a manierelor stilistice ale unor interpreți de talent (prezentați în capitolul Biografii și repertorii de informatori principali). Cartea stă
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
a „procesului firesc de alcătuire și desfășurare a baladei”. Printr-un sistem ingenios, A. evidențiază o serie de caracteristici intime ale cântecului bătrânesc, care se manifestă în timpul executării acestuia de către performer. Este propusă astfel o nouă înțelegere a mișcării cântecului bătrânesc, a alcătuirii sale, a manierelor stilistice ale unor interpreți de talent (prezentați în capitolul Biografii și repertorii de informatori principali). Cartea stă sub un bine marcat semn al înnoirii în studierea baladei. Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
celor 352 tipuri de cântece epice cunoscute până atunci li se adaugă acum alte 49 de tipuri și două subtipuri. La același nivel științific se ridică volumul următor, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice (1983). Volumele Cântecul nostru bătrânesc (1986) și Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare (1989) relevă în A. un teoretician deschis unei palete foarte largi de probleme. Al. I. Amzulescu a desfășurat o activitate folclorică completă, executând absolut toate operațiile pe care le pretinde stadiul
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
problemelor pe care le pune studiul cântecului nostru epic ce l-am avut vreodată. ADRIAN FOCHI SCRIERI: Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Miorița și alte
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Miorița și alte studii și note de folclor românesc alese din anii 1975-2000, București, 2001; Despre obârșii... et quibusdam aliis, Craiova, 2003. Culegeri, antologii: Ion ăl Mare, București, 1963; Balade populare românești, I-III, introd. edit
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
românești, I-III, introd. edit., București, 1964; Vechi cântece de viteji, București, 1956 (în colaborare cu Gheorghe Ciobanu); Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964 (în colaborare cu Paula Carp); Toma Alimoș. Balade populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb, „Balade populare românești”, GL, 1965, 12; Al. Dobre
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb, „Balade populare românești”, GL, 1965, 12; Al. Dobre, „Balade populare românești”, REF, 1967, 2; Șerban Cioculescu, „Cântece bătrânești”, RL, 1976, 23; Streinu, Pagini, V, 420-422; N. Constantinescu, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte”, „Ethnologica”, 1982, 160-162; Adrian Fochi, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic”, AAF, 1983, 353-356; Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
Universității din București” (1977). Colaborează la „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Limba și literatura română pentru elevi”, „Limbă și literatură” ș.a. Alcătuiește în colaborare cu Octav Păun culegerile Folclor din Dâmbovița (1981), Legende populare românești (1983) și Basme, cântece bătrânești și doine (1989). În volumul Portretul literar (1985), care pornește de la teza de doctorat și a fost distins cu Premiul „G. Călinescu” al criticii, A. abordează o temă tratată doar sporadic de cercetătorii români dinaintea sa. Pornind de la definirea portretului
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]