1,143 matches
-
februarie 2013 Toate Articolele Autorului În loc de prefață.. De ce am scris acest român !! Cu mulți ani în urmă navigând pe internet am găsit un site cu numele IEȘENII.. infintat de un grup de ieșeni. Întrucât de Iași, pe mine,oltean de baștină mă legau amintiri plăcute din adolescență, am intrat în legătură virtuală cu ei.. Ulterior acest grup s-a constituit într-o Asociație nonprofit numită UNIVERSUL PRIETENIEI, cu scopul caritabil alraspandirii prieteniei și culturii. În timp legătură mea virtuală s-a
CUVANT INAINTE LA UN ROMAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351872_a_353201]
-
cu totul particular pe care numai un nebun ca mine are curajul să-l dea în vileag. „Geniul Carpaților” văzând că nevestele sovietice pe care și le aduceau cei ce făceau studii în URSS erau „spioance” în favoarea țării lor de baștină - un fel de „coloana a 5-a” destul de puternică având în vedere marele lor număr, a dat un „ukaz” ca tovarășii ce din diferite motive se găsesc pe teritoriul URSS să nu aibă nici un contact cu femei sovietice. Acest ordin
AH... TÎ, GHERACLE ! de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351888_a_353217]
-
împotriva voinții noastre ne duce pe toți, chiar dacă dăm din picioare, ne ascundem sub pat, sau ne proptim cu mâinile și picioarele în pervazul ușii. Vichentie, Tuzik și cu mine cutreeram toate râpile și coclaurile din preajma Vărzăreștiului, satul meu de baștină și Vichentie mă învăța numele la toate bălăriile și buruienele și la ce sunt ele bune, dar din păcate el îmi spunea în rusește și eu le-am uitat de mult. O dată, țin minte că acum, era vară, mama avea
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
MARIN PREDA ȘI AI SĂI” vede lumină tiparului într-o a treia ediție și este prezentată de acad. Eugen Simion și de autor la Bookfest-2014-București. Marian Ciobanu, fostul meu elev, acum profesor de limbă română în comuna Siliștea-Gumești, sătul de baștină al lui Marin Preda a cules o serie de date de la eroii rămanului „Moromeții”, de la învățătorii și prietenii scriitorului, de la scoala unde autorul a invatat primele 7 clase primare și le-a transpus într-o monografie interesantă despre copilăria și
MARIN PREDA ŞI AI SĂI DE MARIAN CIOBANU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350587_a_351916]
-
Mesia și nici bine primit la Nazaret de către concetățeni. „Nu e acesta fiul teslarului?” se mirau ei. De aceea, Învățătorul nu a făcut nici o minune acolo. Marin Preda și-a făcut, întreaga viață datoria de a scrie despre locul de baștină și despre oamenii lui, exact așa cum erau ei, refuzând să-i cosmetizeze. E greu să te recunoști în ochii altuia. Marin Preda a refuzat să fie idilic, el a zugrăvit lucrurile după măsura conștiinței sale, indiferent de impactul pe care
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
am aflat că făcea parte din vechea aristocrație rusă, refugiata în Basarabia după Revoluția din octombrie 1917... În 1940, împreună cu familia a fost deportata în Siberia că dușman al poporului și abia după moartea lui Stalin a putut reveni la baștina, în Basarabia. Doamne, si ce limbă frumoasă românească mai vorbea prima mea învățătoare, rusoaica la origine, românca prin convingere. A mai fost apoi, profesorul meu de istorie, Mircea Dohotaru, un mare intelectual, răsărit din scrum, la sfârșitul anilor 60. Autor
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
spusele prorocilor, împăraților și oamenilor sfinți din vremea aceea. La fel cum, în cei trei ani de viață publică a lui Isus, iudeii nu l-au recunoscut pe Mesia în fiul teslarului și al Mariei, ba chiar, în localitatea de baștină, Nazaret, mulțimea era gata să-l lapideze, motiv pentru care, Domnul Isus nu a făcut acolo nici o minune și a plecat mai departe. În poezia “Rugăciune”, autorul adresează creștinilor îndemnul: “În fiecare zi, să faci un bine ... Căci vremea-ți
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
Editura Anamarol București, 2015 208 pagini Un om care s-a universalizat prin dragoste de oameni, așa se cuvine să încep această prezentare, descriind, printr-o propoziție simplă, esența scriitorului George Roca, omul care în 1980 părăsea granițele țării de baștină cu un pumn din pământul străbunilor în palmele sufletului, pentru a se stabili în Sydney, Australia. Născut la 14 iulie 1946, la Huedin, județul Cluj Napoca, George Roca surprinde printr-o bogată biografie de viață și profesională (de la actor la reprezentant
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
după trei zile, aproape de ajunul Crăciunului... -Eu sunt unchiul Haralampy (eu mi-am scuipat repede în sân), iar ea e mătușa voastră Parmenica, a făcut prezentările un ins care, aș fi jurat că nu trecuse vreodată prin județul nostru de baștină, sau că ar avea altceva în comun cu noi, în timp ce nevastă-sa avea un cap semănând binișor cu un craniu de Cro-Magnon alcoolic. Nu știu de ce alcoolic, dar așa mi s-a părut ... În momentele următoare, printre picioarele lor, și-
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
asta amintindu-ne de sectanții Amish din SUA. Religia și îndemnul biblic creștin „creșteți și înmulțiți-vă” este centrul vieții social-politice pe S'uthlam. Și această planetă a fost colonizată de o sectă - Biserica Evoluției Vieții - prigonită pe planeta de baștină, Tara. Deși tehnocrații care guvernează S'uthlam au găsit până acum soluții de hrănire a unei planete suprapopulate, ei nu pot diminua religia - un fel de regină-matcă obligatoriu de hrănit și apărat. Deoarece S'uthlam riscă să nu mai aibă
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
să rămână în sfera autenticității, veridicității celor povestite de personajul principal. Subiectele gravitează în jurul aceleiași teme majore: emigrația, adaptarea la cerințele, cultura și obiceiurile patriei de adopție, dorința de reîntoarcere, neputința, de cele mai multe ori, de a-și revedea țara de baștină. Condiția de emigrant a fost din totdeauna una dintre cele mai ingrate. Cel în cauză este nevoit să treacă prin nenumărate furci caudine... Această carte este una eminamente pozitivă. Ea îndeamnă la iertare, iubire, înțelegere, îngăduință, virtuți creștine practicate, chiar dacă
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
am trăit din diferență până la anii de pensie, asta așa pe scurt și cota noastră de moral a urcat din nou la linia de plutire. Și am nimerit mai bine decât dacă m-aș fi întors în satul meu de baștină. Acum după ce au trecut niște ani buni de atunci, privesc lucrurile mult mai detașat și cu alți ochi. La fel ca spectatorul aflat pe țărmul unei mări dezlănțuite și care încearcă să afle ce vrea ea să ne transmită nouă
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
în fiecare an în pelerinaj la bisericile de lemn și Monumentul de la Moisei. Până la Maramureș, trec printre strănepoții năsăudenilor din regimentului grăniceresc ce l-or speriat de moarte pe Napoleon în Italia, la podul de la Arcole. Trec prin locurile de baștină a lui George Coșbuc și Liviu Rebreanu, care, la primirea în Academia Română a ținut un laudatio țăranului român. Noblețe. Cerule Mare, ce neam am fost și cât am decăzut în trei generații, dacă anul acesta la Timișoara i s-a
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
Trebuie spus că prima mea intersectare culturală cu cântul FLORICĂI CRISTOFOREANU s-a produs pe la vârsta de 8-9 ani, în școala primară, în urma unei vizite cu colegii de clasă și învățătoarea, dna Rusu Lucreția, la Muzeul din orașul meu de baștină, Râmnicul Sărat. Ei bine, acolo, în atmosfera ce mi se părea destul de solemnă atunci, existența unui disc învechit de vinil, din ființa căruia răzbătea cu greutate în liniștea sălii sunetul hârâit al unei partituri muzicale clasice, mi-a marcat pentru
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
și de periculos tocmai pentru că, întâiași dată în istoria demitizată corect, nu numai îmbuibații s-ar muta la Monte Carlo, pentru distracțiile și supermașinile de acolo, ci și amărâții, slugile lor, care înainte nu și-ar fi lăsat satul de baștină, uite că au acum nostalgia Occidentului cu salarii decente pentru munci necalificate și cu servicii sociale corecte, inclusiv muzee vii, tv didactic, colecții de cărți bune și mediateci. Prin urmare, în sfera axiologică, vedem și încremenim că tocmai capitalul român
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
avem de unde să citim și de la cine să învățăm! Toate personajele lui Octavian Curpaș sunt exemple de tenacitate și perseverență, într-o luptă continuă pentru adaptarea la lumi străine tradițiilor și datinilor strămoșești. Ei rezonează deopotrivă cu țara lor de baștină și cu țările care i-au adoptat. Despărțiri, revederi, scrisori și evenimente care se succed cu repeziciune, dau un ritm alert, care te tine cufundat între paginile cărții. Transformările din viața acestor oameni sunt asemeni unor torente, o luptă interminabilă
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
Monografia orașului Boldești-Scăieni sau Meleagul viselor împlinite”. Revenind la scrierea Elenei Buică, se poate spune că numai dorul imens resimțit asupra locurilor copilăriei, adolescenței sau momentelor unice trăite acolo, au putut-o îndemna să prezinte în culori pastelate locurile de baștină. Pe parcursul lucrării sale, astfel de descrieri abundă, poate tocmai din dorința de a reconstitui cât mai fidel geografia locurilor acelor vremuri. Iată ce spune autoarea, despre bogățiile Țigăneștiului: „Fabuloasa bogăție din timpul verii parcă dezleagă băierile inimii, când privești lanuri
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
ordin religios, ci lumesc. Se pregătesc bucate tradiționale, se taie berbecuțul, se beau vinuri basarabene, se face hora, se organizează jocuri sportive. A ținut să menționeze că atât Domnia Sa, cât și ceilalți mesageri ai românilor de peste Prut: Clubul Tinerilor Pelegrini „Baștina” coordonat de profesorul de istorie Ion Țurcanu, Corul „Lacrimoza” al Liceului de Artă „Mihail Berezovschi” din Chișinău au venit la Ciocănești cu felicitări și urări de bine, că mulțumesc gazdelor pentru invitație și că își doresc ca astfel de întâlniri
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
București e simplu, aici puțin mai complicat! Musai să vedem Tibrul, care ne scăpase din motive paranormale data trecută. La Castelul Sant' Angelo am dat peste o mumie egipteană păzită, strașnic, de un pistolar texan, obișnuiți, de la casele lor de baștină, cu temperaturile romane de iulie. Mausoleul circular din tuf bazaltic, hărăzit inițial împăratului Hadrian&Co, trece, la puțin timp, sub jurisdicție papală. Aici își găsesc odihna (!) pe lângă cel pomenit cu soția, Sabina, împărații Antoninus Pius cu a sa Faustina, Lucius
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
oltenești nu a găsit și pe Mehedințeanu. Astfel, acesta este de părere că numele inițial era Glogoveanu și că cel de Mehedințeanu era un fel de cognomen , de bravură (p. 155). Glogovenii au fost boieri mari -aveau o moșie de baștină, la Glogova în Mehedinți-ultimul posesor al acestui nume fiind colonelui Alexandru Glogoveanu(m. în 1919 la Craiova) unchiul lui Ion Glogoveanu, contemporan cu autorul și care a pus acestuia la dispoziție o serie de documente (C.V.O.p. 156 ). Glogovenii
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
această țară îi apare și primul volum de versuri „Căsuța cu vise”. Are în lucru mai multe cărți. În această Antologie publică proza „Lăutarii de țărână”, care mi-a mers la suflet... pentru că sunt născut nu departe de locul de baștină al domnului Marin Trașcă (printr-o coincidență purtând același nume cu străbunicul meu. Lucrez de mai mulți ani la un roman care se cheamă chiar așa: „Mărin al lu' Trașcă”!!! Domnul să-l binecuvânteze, căci și străbunicul a fost un
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
ultimul tur (de ex. localități cu primari PLDM care l-a votat pe Dodon: Crihana Veche cu 54.2%; Larga Nouă - 57.27%; Roșu - 50.53%; Tartaul de Salcie - 49% din jud. Cahul ș.a.). Dar și s. Alexandru Ioan Cuza (baștina dnei Ana Guțu) cu primar BEPPEM l-a votat pe Dodon cu 49.5%. În postura șoferului troleului s-au aflat mai mulți de pe centru-dreapta. Dacă nu eu atunic nimeni: E cam târziu însă nu e pierdut totul. Sper ca
MOŞ GERILĂ A REVENIT ÎN BASARABIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368855_a_370184]
-
Motivația principală a fiecărui migrant, cât ar fi el de primar, sau chiar primitiv, nefiind aceia că el caută o viață sigură, înstărită, mai echilibrată din punctul de vedere al mai multor intemperii naturale, societale sau flagelar-materiale a comunității de baștină, ci faptul de a constata prin emigrațiune existența vieții de după moarte... - Asta nedumerire au zis dânșii (migranții - actorii - transportatorii..) că au..! Astfel această simplă emigrație ajunge să fie transfigurată, ca orice altă trecere sfântă, spre un pământ “promis”, sau cel
JUCATĂ LA TEATRUL EVREIESC, PE DATA DE 14 MAI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370799_a_372128]
-
multor generații de oameni, care își propun să atingă marginea hotarelor. Cine însă să le fi dat lor, mă rog, Stăpânului Spațiu aceste puteri de gând, această minunată mașină care să-i ajute să-și cunoască mai bine „locul de baștină” al propriei planete pe care o locuiesc dar mai ales care să cunoască ungherele ascunse ale atâtor Universuri? P.S. Povestea pare a se sfârși înainte de a o termina.Simt că sunt aproape să fiu scutierul credincios, sluga prea plecată a
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
în scrierile mele încă nepublicate este prezentă imaginea Românului. Sigur că nu sunt profet, dar afirm totuși că el va apare și în viitoarele mele lucrări, oricât de mult m-am îndepărtat în timp și spațiu de țara mea de baștină, România, și deși - nu trebuie trecut sub tăcere - mă atrage prea puțin să mă înapoiez acolo. Îmi dau seama că noi suntem zilnic produsul trecutului nostru și nu fac parte dintre aceia, care se leapădă de trecut ca de o
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]