656 matches
-
lut plină cu o substanță lichidă de culoarea trandafirului bătut. Prinsei cana de toartă și o ridicai la nivelul pieptului, așteptând liniștit ca și ceilalți doi tovarăși ai mei să facă la fel. Unchiul Marin îl privi în ochi pe baciul Ioan și zâmbi, spunând: Apoi, dacă mânzul ista ne îmbie, frate Ioane, noi să ne petrecem cu el, după care tăcu, așteptând să zică și bătrânul ceva. Prinse apoi cana, dar nu de toartă, cum mă așteptam, ci așa cum prinzi
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
din îndemnul bătrânului, Dar, dragii mei..., când m-am decis să scriu un studiu despre semnificația cuvintelor folosite de autorii anonimi în creațiile noastre populare, citind nenumărate poezii din folclorul zonei și, abia atunci, am înțeles sensul lor adevărat. Când baciul ne-a spus dar, dragii mei, cuvântul ”dar” nu era folosit cu sensul gramatical de conjuncție adversativă, ci cu sensul că acea băutură era un ”dar” al lui către noi, pe care însăși divinitatea îl înlesnise ca dăruitor către cei
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
însăși divinitatea îl înlesnise ca dăruitor către cei ce urcaseră cu iubire să-l vadă acolo, sus, în vârful munților Cibin. Vorba proverbului vechi românesc: ”dar din dar se face Rai”, acesta era adevăratul sens al cuvântului ”dar” pe care baciul Ioan a dorit să-l exprime când ne-a îmbiat să gustăm din băutura aceea. 3. Cutezanța îndemnului și rostul însemnului, ca fapt al apropierii omului de om Se poate ca omul urcat spre înalturi, și aici mă refer la
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
de natura divină, să capete îndeletniciri neștiute, neprevăzute și priceperi apropiate creării obiectelor din imagini imaginate, un fapt trăibil numai de ei. Cunoașterea a fost cea care a dăruit omului libertatea sinelui însă sinele lumesc a căzut în prăpastia distrugerii. Baciul Ioan s-a perfecționat ca om al muntelui și s-a adâncit în înțelepciune, creând lumea viitorului prin poveștile sale și obiectului musical care îl contopea cu natura, cu fiecare foșnet și tril ce se auzea din pădurea tăinuită a
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
sale și obiectului musical care îl contopea cu natura, cu fiecare foșnet și tril ce se auzea din pădurea tăinuită a munților. În timp ce stăteam și sorbeam din cănile cu vin, bătrânul povestea și confecționa fluierul. Un instrument vechi pe care baciul îl îndrăgise foarte mult. Îl vedea atât de firav și de aceea îl plăcea, ca pe un fiu al lui: No, fecioare, eu fac fluiere și cânt cu ele. Le fac din alun, dară se pot face și din răchită
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
cel mai bine. No, ia... îl prind și-l scobesc cu uneltele astea. Sunt meșteri mari cei din Hodacul Mureșului. Au mare îndemânare, de la moșii lor, și știu să facă fluiere. - Frate Ioane, apucă să îi zică unchiul meu, bătrânului baci: spune-i nepotului povestea aceea cu negura, din noaptea Lunii curate și dă rod în același timp și instrumentului de care te-ai apucat, că e nerăbdător să te audă. Bătrânul nu se opri din scobit. Tăia la unul din
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
se negreau, ca cel lăsat în vârtej. Eu am văzut multe și am obosit. Am văzut pe fereastra aceasta a casei, în ziua aceea, nepătrunsul care juca imaginii urâte și înfricoșătoare. Eram chemat afară și eram singur în casă. Feciorul baciului meu a fost găsit după o săptămână, în luminișul ce duce la izvorul spre Săliște. E strâmb la față cu ochii bulbucați. O fost groază, o fost mult prea rău și cei bătrâni știu. No, acum îi bine, iar eu
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
vocea lui îmi sună și acum în minte. Fluierul îl mai am și acum, după aproape treizeci de ani de la vizita în munții Cibinului, pe care îl privesc cu nostalgie și cu multă plăcere și, de fiecare dată, pomenesc numele baciului Ioan cu mare evlavie. Iau în mâinile mele fluierul, așa cum l-am luat atunci, demult, în seara aceea de vară, când mâna prietenoasă a bătrânului sihastru s-a îndreptat către mine, dăruindu-mi-l. Note: 1. sine, pron. -el însuși
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
ținutului, înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România, de cântece religioase, pricesne și colinde românești autentice. Este laureat la șaisprezece concursuri și festivaluri de folclor din România. Căsătorit, din 1989 cu Eugenia Mariana (Baci), economist, funcționar la Administrația Financiară Bistrița Năsăud, artistul Alexandru Pugna beneficiază în propriul cămin familial de liniștea, armonia, căldura și iubirea propice prestațiilor sale, de referință pentru profilul său artistic dar și desfășurării summumului de activități în plan social comunitar
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > BACIUL MIRON Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 2185 din 24 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din romanul ANA, FIICA MUNTILOR MOTTO: „Nu poți vindeca trupul, fără să vindeci sufletul” Socrate 2. Baciul Miron Părăsind postul de miliție din sat
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > BACIUL MIRON Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 2185 din 24 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din romanul ANA, FIICA MUNTILOR MOTTO: „Nu poți vindeca trupul, fără să vindeci sufletul” Socrate 2. Baciul Miron Părăsind postul de miliție din sat, doctorul Istrate își continuă drumul întrerupt de incidentul cu nașterea gemenelor. Cine se gândea că la vârsta lui de sexagenar poate aduce pe lume un nou născut? Unde mai pui, chiar doi! Mergând
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
Miroane, Nicolae. - La ora asta, măi omule! - Lasă că-ți zic eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă stăpânul înapoi și pe doctor vorbind, au mai lătrat de câteva ori fără chef și s-au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline cu mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Nu putea ști ce
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
lasă văicăreala și hai să ne apucăm de treabă, că ne apucă miezul nopții și atunci înseamnă că m-am mai și grăbit degeaba. - Te-ai grăbit pe dracu, Neculai, d-aia te-a apucat noaptea pe drum, mai spuse baciul râzând în hohote. Eram să cred că te-oi fi oprit pe la vreo munteancă mai darnică cu doctorii, că voi mai dați pe alături de, doar vedeți atâtea prin spitalele voastre, când o doctoriță mai acătării, când câte o mieluță de
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
și să ne facă poftele? Departe de noi asemenea apucături. Or mai fi și cazuri când se mai hârjonesc câte unii cu mâncărici, dar nu toți fac așa, Miroane, că doar spitalul nu-i bordel. În timp ce doctorul mai examină mâna baciului o dată și își umezi pânza de tifon plină de praf de ipsos sanitar, special pentru asemenea operații, își continuă povestea cu nașterea celor două gemene din Teșila. Când termină de imobilizat entorsa baciului, termină și povestea femeii cu patru fete
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
-i bordel. În timp ce doctorul mai examină mâna baciului o dată și își umezi pânza de tifon plină de praf de ipsos sanitar, special pentru asemenea operații, își continuă povestea cu nașterea celor două gemene din Teșila. Când termină de imobilizat entorsa baciului, termină și povestea femeii cu patru fete la douăzeci și cinci de ani. - Măi Neculai, dar ce or fi avut oamenii ăștia în capul lor dacă, în șase ani, au făcut patru copii? Cum mama dorului hrănește gospodarul ăla șase guri dacă
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
o oală cu opăreală pe el. A rupt-o spre casă de parcă îl urmăreau muscalii prin tranșee ca pe voi la Cotul Donului. Începură să râdă amândoi în timp ce se pregăteau de culcare. Nicolae a mai fost și altă dată oaspetele baciului, așa că era învățat cu viața de la stână. Nici acum nu avea de gând să plece până la sfârșitul săptămânii. Îi era drag să mai stea la povești cu prietenul său. Poate unii se întrebau: cum poate fi prieten un medic cu
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
tot păzește. Rana din picior s-a vindecat. Au rămas doar amintirile și această prietenie dintre ei care dăinuie de peste treizeci și doi de ani. [1] Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului. Referință Bibliografică: BACIUL MIRON / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
legatul, în celulă, Cu lanțuri la picioare și la mâini, Să-i fie libertatea îndestulă Rexului țăranilor români! Curând o să îi tragă iar pe roată Trupul obosit de-atâta drum, Oprește, Doamne, chinul lui odată, De Horia avem nevoie-acum, De baciul nostru, ca o pâine frânt Celor aduși cu sila să îi vadă Tăcerile trecute în cuvânt Și lăcrimează liniștea pe-obadă... Referință Bibliografică: Se face frig la Alba în cetate / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 421
SE FACE FRIG LA ALBA ÎN CETATE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346327_a_347656]
-
pot fi reformulate și etimologiile cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
pentru toate darurile pe care el și ai lui le-au avut în noaptea aceea și apoi pe care le-au tot primit, până a închis ochii, dăruindu-și sufletului Mântuitorului. „Doamne, minunată este Sărbătoarea de Crăciun”, mi-a spus baciul Marin când și-a încheiat povestirea. I-am privit ochii negri ai bătrânului, care luminau scânteietori, și l-am auzit spunând, parcă cu o dorință de a pătrunde adânc în inima mea, ca ascultător al acestei întâmplări: Când nu voi
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
fondatorului, doamna Doina. Edera?Se știe- este o plantă agățătoare-Iedera- care se prinde ..și de om, iată, prin jocul popular autenti, dacă vom folosi o metaforă personificatoare. Autorul, este cunoscut în sat nu numai după porecla-Crumpa și se deghizează în Baci Ghiuri a lui Hămfău care a surprins în peste o sută patruzeci de pagini , prin ales text și imagini Jocul și Viața care ..bate scenă!Felicitări bacea mneu!Succese tuturor! Referință Bibliografica: LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA / Florica Ranta
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
artilerie, aruncătoarele înghit flăcări, cad grenadele din toate părțile, peste tot urlă moartea, focurile de armă și de mitralieră cresc în intensitate, nu mai știi din ce parte să te ferești... În sfârșit, iată-mă pe mal, eu cu Vida Baci și cu încă doi ruși; caii se speriaseră și fugeau aiurea. Unul din cei doi ruși la spatele nostru cu arma întinsă striga ca un nebun să mânăm mai repede. În urma noastră pe apele Mureșului, capetele de oameni deasupra cărora
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]