796 matches
-
poate confunda cu: șancrul sifilitic (leziune dură, nedureroasă, probe serologice pozitive) pustula malignă (antraxul) în care întâlnim o mică zonă necrotică circulară, cu microvezicule în jur, situate pe un plan ferm, iar examenul bacteriologic al lichidului din vezicule evidențiază prezența bacilului cărbunos. tumori chistice benigne ale pielii și țesutului celular subcutanat, suprainfectate (chist dermoid, chist sebaceu). Complicațiile sunt generale și locale. Survin în cazurile neglijate sau tratate necorespunzător, uneori fiind redutabile: septicemie, abcese la distanță (perirenal, subfrenic, pulmonar), adenoflegmonul secundar, flebite
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
nuclei central, nu este unanim admisă. Ciurea (1971Ă menționa și celulele gigante de tip Sternberg, celule relativ mici, sărace în citoplasma și cu nucleu polilobat. Sunt MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 87 produse de unii componenți ai lui Mycobacterium tuberculosis (acid fosfatidic, bacili omorâțiă și a lui Brucella spp. Noi am identificat constant două tipuri de celule gigante pe care le denumim: celule gigante de tip Langhans și celule gigante de corp străin. Dacă primele sunt bine conturate, secundele au forme foarte diferite
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
acumulări de celule inflamatorii. Noi (1989Ă am restrâns noțiunea la procesele inflamatorii produse prin multiplicarea și transformarea macrofagelor în celule epitelioide și celule gigante, sub influența unor limfokine, complexe imune circulante și/sau a unor produși rezultați din degradarea unor bacili alcoolo-acido-rezistenți (BAARĂ. Pépin M. (1993Ă le consideră inflamații cronice proliferative focalizate, cu aspecte morfopatologice variate după agentul inductor, răspunsul imunitar al gazdei și localizarea tisulara. Deși în structura lor se pot întâlni mai multe tipuri celulare: granulocite neutrofile dar și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta de intrare. Microfagele nu sunt însă capabile să le neutralizeze acțiunea nociva și IOAN PAUL142 mor intoxicate în circa 24 ore punând în libertate bacilii respectivi. Informația genetică este transmisă mezenchimului local, care reacționează prin multiplicarea histiocitelor și transformarea lor în macrofage. Un cuib de macrofage constituie astfel prima fază a granulomului infecțios fază pregranulomatoasă sau macrofagică. În prezența fosfogliceridelor sau a fosfatidelor rezultate din
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
frecvent după șunt porto-cav termino-lateral, șunt selectiv distal splenorenal, tromboză anastomotică; 4. Neoplazii abdominale eritrocite crescute, - proteine >2,5g/dl,examen citologic al lichidului peritoneal - biopsie peritoneală 5. Tuberculoza - lichid tulbureconținut În proteine crescut - celule crescute - frecvent limfocite - examen microbiologic →bacil Koch - evidențiere de granuloame În peritoneu 6. Ascita pancreatică: - frecvent În relație cu un pseudochist - proteine crescuteamilaze crescute 7. Ascita chiloasă: - prin blocajul limfatic: frecvent limfom, tratamente efectuateîn zona cisternei Pequet așa cum este chirurgia anevrismului de aortă abdominală - aspect lăptos
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de Pasteur pentru obținerea vaccinului. 47 Robert Heinrich Hermann Koch (1843-1910), medic și microbiolog german, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1905. Elev al lui Jakob Henle, adept al contagiozității, devine adeptul ideilor acestuia. Descoperă cauza tuberculozei ca fiind bacilul care-i poartă acum numele, precum și agenții holerei și antraxului. Descoperă că agentul antraxului este Bacillus anthracis, perfecționează tehnicile de laborator ale microbiologiei și elaborează cele patru principii ale specificului bolilor infecțioase: 1) un agent microbian trebuie să existe pentru
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
malformații ale corpurilor vertebrale, datorate unei osificări incomplete a corpurilor vertebrale. Cifoza post-traumatică - se caracterizeză prin leziuni ale vertebrelor și în special ale corpului vertebral care dertermină aceeași tasare și instalare a unei cifoze scurte și ascuțite; Cifoza tuberculoasă - localizarea bacilului kock la nivelul corpului vertebral determină o eredare, o adevărată carie a acestuia, urmată de aceeași tasare și cifoză scurtă și ascuțită. Cifozele prin distrofie ososă Aici se includ toate tulburările ce pot surveni la nivelul coloanei vertebrale. În această
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
sinteză/ semisinteză chimică. În această lucrare, termenul de antibiotic este folosit în sens larg. Prima observație legată de efectul antibiotic a fost făcută în secolul XIX de către chimistul francez Louis Pasteur, care a descoperit că unele bacterii saprofite pot neutraliza bacilul antraxului. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 26 Salvarsanul este primul chimioterapic, sintetizat de către medicul și chimistul german Paul Ehrlich, în anul 1909. Este un compus sintetic al arsenului, folosit pentru tratarea sifilisului. Penicilina este primul antibiotic, descoperit întâmplător în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mai cunoscută clasificare a antibioticelor antibacteriene se bazează pe structura chimică (Tabelul 3.8). . PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 41 Tabel 3.8 Clasificarea antibioticelor după structura chimică și spectrul terapeutic Clasa Exemple Indicații Betalactamine Monobactami Aztreonam infecții cu bacili gram negativi aerobi, mai ales cu piocianic Dibactami Penami Peniciline naturale Penicilina G, Penicilina V angină streptococică, erizipel, scarlatină, pneumonie pneumococică, antrax, difterie, gangrena gazoasă, sifilis, listerioză, leptospiroză, actinomicoză Aminopeniciline Ampicilina, Amoxicilina dizenterie, febră tifoidă, listerioză, leptospiroză, boala Lyme; infecții
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
germeni sensibili septicemice sau localizate angiocolecistic, urinar, meningial, respirator, pulmonar, endocardic Izoxalipeniciline Oxacilina, Cloxacilina, Dicloxaciclina, Flucloxaciclina infecții cu stafilococi producători de penicilinază Carboxipeniciline Ticarcilina infecții cu Proteus, Enterobacter și Serratia Ureidopeniciline Azlocilina, Mezlocilina, Piperacilina infecții cu Ps. Aeruginosa și alți bacili gram negativi (Enterobacter, Serratia, Citrobacter, Proteus, Salmonella, E. coli), Bacteroides fragilis și enterococ PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 42 Combinații* cu inhibitori de βlactamaze Ac. Clavulanic, Sulbactam, Tazobactam infecții cu germeni secretori de βlactamaze; Penemi Ritipenem, Sulopenem, Arylpenem, Faropenem
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu germeni GP și GN PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 43 Tribactami Sanfetrinem infecții severe cu bacterii GP și GN, anaerobe și aerobe, inclusiv pseudomonas. Glicopeptide Vancomicina, Teicoplanina infecți cu bacterii GP- streptococi aerobi și anaerobi, inclusiv majoritatea enterococilor, bacilul difteric, bacilul cărbunos, listerii și clostridii. Chinolone (I) Acidul nalidixic (II)Norfloxacina Ofloxacina Ciprofloxacina (III)Moxifloxaci Gatifloxacina Levofloxavina Tosufloxacina (I) infecții urinare cu BGN sensibili (II) infecții cu localizări variate, cu CGP (streptococi, stafilococi), CGN (meningococ, gonococ), BGN (enterobacteriaceae, haemophilus
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
GP și GN PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 43 Tribactami Sanfetrinem infecții severe cu bacterii GP și GN, anaerobe și aerobe, inclusiv pseudomonas. Glicopeptide Vancomicina, Teicoplanina infecți cu bacterii GP- streptococi aerobi și anaerobi, inclusiv majoritatea enterococilor, bacilul difteric, bacilul cărbunos, listerii și clostridii. Chinolone (I) Acidul nalidixic (II)Norfloxacina Ofloxacina Ciprofloxacina (III)Moxifloxaci Gatifloxacina Levofloxavina Tosufloxacina (I) infecții urinare cu BGN sensibili (II) infecții cu localizări variate, cu CGP (streptococi, stafilococi), CGN (meningococ, gonococ), BGN (enterobacteriaceae, haemophilus, pseudomonas, campylobacter
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
rare de manifestare ale unor angine bacteriene cu asocieri de germeni, pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este angina Henoch, caracterizată de ulcerații extinse în suprafață și în profunzime (chiar cu perforații), determinată de asocieri de bacili gram negativi anaerobi. 5.2.4.5 Anginele veziculoase sau aftoase Leziunile caracteristice apar ca vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care evoluează către ulcerații superficiale, nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu, relativ dureroase, uneori complicate cu stomatită. Etiologia este frecvent virală
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
toxinei difterice, care își pierde efectul toxigen, păstrându-și capacitatea imunogenică. Starea de imunitate este evidențiată de prezența în sânge a anticorpilor antitoxină difterică. Titrul minim protector este de 0.03UA/ml. 5.4.3 Etiopatogenie Corynebacterium diphteriae este un bacil gram pozitiv aerob, imobil, nesporulat. Pe frotiurile colorate Gram, aspectul morfologic este de bețișoare cu capete îngroșate, în care se evidențiază granulații metacromatice, dispuse în formă de litere chinezești. Tulpinile izolate la om pot avea fenotip toxigen (tox+) sau netoxigen
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite). 5.4.5 Diagnostic Diagnosticul difteriei este susținut de următoarele criterii: Epidemiologic: neimunizat, contact cu bolnav de difterie Clinic: pseudomembrane și stare de toxemie Laborator: Nespecific: leucocitoză, neutrofilie, VSH crescut Bacteriologic: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul bacteriologic rapid se bazează pe evidențierea bacililor gram pozitivi cu morfologie caracteristică pe frotiuri colorate din exudatul recoltat de la baza leziunilor pseudomembranoase (faringiene, laringiene, nazale, cutanate) Confirmarea bacteriologică se realizează prin culturi pe medii speciale (mediu neselectiv geloza
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
4.5 Diagnostic Diagnosticul difteriei este susținut de următoarele criterii: Epidemiologic: neimunizat, contact cu bolnav de difterie Clinic: pseudomembrane și stare de toxemie Laborator: Nespecific: leucocitoză, neutrofilie, VSH crescut Bacteriologic: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul bacteriologic rapid se bazează pe evidențierea bacililor gram pozitivi cu morfologie caracteristică pe frotiuri colorate din exudatul recoltat de la baza leziunilor pseudomembranoase (faringiene, laringiene, nazale, cutanate) Confirmarea bacteriologică se realizează prin culturi pe medii speciale (mediu neselectiv geloza sânge, mediu de îmbogățire cu telurit OCST, medii selective
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pe frotiuri colorate din exudatul recoltat de la baza leziunilor pseudomembranoase (faringiene, laringiene, nazale, cutanate) Confirmarea bacteriologică se realizează prin culturi pe medii speciale (mediu neselectiv geloza sânge, mediu de îmbogățire cu telurit OCST, medii selective Loffler, Tinsdale). Capacitatea toxigenă a bacililor difterici identificați prin cultură se face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pneumonia primară gripală (edematoasă), otita medie acută, sinuzita acută. Spre deosebire de pneumonia gripală primară, determinată de acțiunea directă a virusului gripal, pneumonia bacteriană secundară este cauzată de suprainfecții cu Stafilococ auriu, H. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 102 Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul gripei se pot exacerba bolile cronice pulmonare: BPOC, astm, mucoviscidoză. Complicațiile extra-respiratorii sunt: Cardiace: miocardita, pericardita Neurologice: meningita, encefalita, poliradiculonevrita, nevritele periferice, sindromul Reye
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. para-influenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 108 parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară tumorile parotidiene adenitele, adenoflegmoanele tumefierea parotidei la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
2 Etiologie Sepsisul sever poate reprezenta răspunsul organismului față de toate clasele de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive Neutropeniile medicamentoase Coci gram pozitivi Cateterisme vasculare Dispozitivele mecanice Arsurile Injectarea substanțelor medicamentoase Fungi Neutropenici Terapie cu antimicrobiene cu spectru larg Sepsisul poate fi declanșat de o infecție
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Exogene, cu microbi proveniți de la alt bolnav, personal medical, vizitatori sau din mediul spitalicesc. Clasificarea infecțiilor nosocomiale după sediul infecției Urinare (40%) Pulmonare (20%) La nivelul sediului anatomic operat (15%) Infecții de cateter (5%). Clasificarea infecțiilor nosocomiale după agentul etiologic Bacili gram negativi (60%): E. coli (25%), Pseudomonas sp (15%) Coci gram pozitivi (30%): 10.4 Infecții nosocomiale chirurgicale (INC) Etiologia INC depinde de tipul intervenției chirurgicale: în chirurgia “curată”: Stafilococul auriu (40%), Stafilococul coagulazonegativ (10-30%) Infecțiile nosocomiale 183 în chirurgia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
B 19 Papovaviridae papilomavirus Hepadnaviridae VHB Neclasificabile VHD 197 Anexa 4: CLASIFICAREA BACTERIILOR COLORAȚIE GRAM P O Z I T I V Coci aerobi Stafilococi: aureus, epidermidis, saprophyticus Streptococi: pyogenes, pneumoniae, grup B (agalactiae), grup D (enterococi) anaerobi Peptococcus, peptostreptococcus Bacili aerobi Corynebacterium difteriae (mitis, interm, gravis) B. Anthracis, Listeria monocytogenes Erysipelothrix rhusiopathie anaerobi Clostridii (tetani, boyulinum, perfringens) N E G A T I V Coci aerobi Neisseria (meningitidis, gonorrhoe) Branhamella catharallis anaerobi Veillonella Bacili aerobi Enterobacteriacae: E. Coli, Shigella, Salmonella
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
grup D (enterococi) anaerobi Peptococcus, peptostreptococcus Bacili aerobi Corynebacterium difteriae (mitis, interm, gravis) B. Anthracis, Listeria monocytogenes Erysipelothrix rhusiopathie anaerobi Clostridii (tetani, boyulinum, perfringens) N E G A T I V Coci aerobi Neisseria (meningitidis, gonorrhoe) Branhamella catharallis anaerobi Veillonella Bacili aerobi Enterobacteriacae: E. Coli, Shigella, Salmonella, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Serratia, Yersinia, Campylobacter jejuni, coli Vibrionii cholerae, parahaemolyticus Francisella tularensis, Pasteurella multocida Pseudomonas aeruginosa Brucella Haemophillus infl., parainfluenzae, ducrey Legionella pneumophilla Bordetella pertussis, parapertussis Acinetobacter anaerobi Bacteroides, Fusobacterium Spirochete Treponema palidum
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
hominis, genitalium) Rickettia(prowazekii,rickettii,tsutugamushi, akari) Coxiella burnetii 199 ABREVIERI Ac Anticorp Ag Antigen AG Aminoglicozid AIDS Acquired Immnune Deficiency Syndrome AINS AntiInflamatorii Ne-Steroidiene ALAT Alanin-Amino-Transferaza AMPc Adenozin-Monofosfat Ciclic ASAT AspartatAmino-Transferaza BCG Bacillus Calmette Guerin, vaccin împotriva tuberculozei BGN Bacili Gram Negativi BGP Bacili Gram Pozitivi bid „bis in die”, administrarea de două ori pe zi CGP Coci Gram Pozitivi CMV Citomegalovirus DTP Diftero-TetanoPertusis (vaccin) ELISA Enzyme-Linked ImmunoSorbent Assay Fab Fragment de legare a antigenului („antigen binding fragment”) Fc Fragment
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]