943 matches
-
la prima vedere, le transcrie fără nici un fel de implicare emoțională. Totuși, de la un punct încolo, banalitatea astfel consemnată deschide poeziei calea către o proiecție metafizică, iar elegiacul redimensionează - baroc și abstract - concretețea lucrurilor umile. După opinia lui Eugen Negrici, bacoviană ar fi aici mai cu seamă „stârnirea poeziei printr-o formulă cu alură de dicton, sau printr-un crâmpei de conversație, dintre cele care ne suspendă, nu știm de ce, în memorie, terorizându-ne”337. În plus, se întrevede la Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fac bine gloria sapă vechile galerii pentru fiii ei mai mărunți cineva îmi băgase programul acesta de victimă și nu voia nicidecum să-nțeleagă că scena se mai petrecuse o dată" (Un fel de răspuns). La un moment dat, lepădîndu-și masca bacoviană (o ipostază, totuși, imaginativ-productivă), Nicolae Sava se mărturisește fără ocol, prin transparența unei rugi în care verbul nu mai contează în sine, devenind sens ultimativ-transcendent: "Doamne nu te întreb cu ce ți-am greșit de mi-ai dat numai mie
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
o emulație în descendență barbiană, aceasta aparține în principal ultimelor două promoții care au asimilat, în sfîrșit, fie și la modul instinctiv, lecția textuală a marelui poet". Iar autorul Necuvintelor s-ar situa în siajul lui... Bacovia: " Urmînd aceste tradiții bacoviene, instituite în prima jumătate a secolului, Nichita Stănescu continuă procesul de interogare poetică prin operații decise de captare a eului, integrate tentativei experimentaliste". Cu următorul adaos, de-o prețiozitate abstractizantă care nu e cîtuși de puțin de natură a explicita
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
de interogare poetică prin operații decise de captare a eului, integrate tentativei experimentaliste". Cu următorul adaos, de-o prețiozitate abstractizantă care nu e cîtuși de puțin de natură a explicita eteroclita conexiune: "metoda lui Nichita Stănescu, în consens cu aceea bacoviană, situează actul poetic în interstițiile spațiului "prelingvistic", instaurînd viziunea tragică a traversării semnificantului de către o instanță vorbitoare, ce se afirmă nu în discursul încheiat, ci în pulsiunea preverbală". Dacă poezia contează numai ca "fapt scriptural", ca "realitate textuală", sentimental fiind
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
fost, la Caragiale carnavalul se prelungește în cotidian și devine lege existențială. Interioritatea este cu desăvârșire străină acestor "eroi" și de aceea spațiul închis caragialean este cu totul altceva decât spațiul închis al literaturii absurdului sau cu acela de tip bacovian" (p. 78). Faimosul poem Plumb al lui G. Bacovia este tălmăcit subtil prin "grila" mitului lui Narcis și Echo: "Cele două strofe, de maximă concentrare, fac portretul arhetipal al lui Narcis. Acesta, descoperindu-și chipul în oglinda apei, îndrăgostit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
impresionistă bine diriguită" (p. 77) unde se vorbește de principalele direcții tematice: exorcismul iubirii, moartea, absolutul etc. Alex. Ștefănescu stăruie mai mult asupra poetului incomod, decât asupra operei acestuia, observațiile fiind exacte, atât tematic cât și stilistic, unde, în descindere bacoviană, Cezar Ivănescu "se dovedește a fi poetul înzestrat cu cea mai mare capacitate de a transforma monotonia în mijloc de persuasiune" (p. 79). Petru Creția îl numește "poeta magnus" și-i recunoaște, vorbind de Sutrele muțeniei (1994), reprezentativitatea canonică. Constantin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în care autorul a dorit să se privească, cartea poate fi utilă profesorului de limba și literatura română, dar și cărturarului în sens mai larg, interesat de mișcarea de idei a vremii. "Tribuna învățământului", nr. 636, 1-7 aprilie 2002 COMPLEXUL BACOVIAN 5, IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 2002; COMPLEXUL BACOVIA, BUCUREȘTI-CHIȘINĂU, EDITURA LITERA INTERNAȚIONAL, 2003, ED. A II-A, COLECȚIA "BIBLIOTECA ȘCOLARULUI" Constantin CĂLIN Calea ontologică A apărut Complexul Bacovia (pe copertă și pe pagina de titlu: Complexul bacovian), de Theodor Codreanu (Ed.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1-7 aprilie 2002 COMPLEXUL BACOVIAN 5, IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 2002; COMPLEXUL BACOVIA, BUCUREȘTI-CHIȘINĂU, EDITURA LITERA INTERNAȚIONAL, 2003, ED. A II-A, COLECȚIA "BIBLIOTECA ȘCOLARULUI" Constantin CĂLIN Calea ontologică A apărut Complexul Bacovia (pe copertă și pe pagina de titlu: Complexul bacovian), de Theodor Codreanu (Ed. Junimea, 2003). O carte fabuloasă, ambițioasă, devoratoare de alte cărți. Fostă teză de doctorat, susținută în urma cu doi ani. Un volum masiv, de peste 500 de pagini, alături de care aproape tot ce s-a publicat până acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
despre Bacovia derivă din cele pe care Theodor Codreanu le-a scris despre Eminescu. În același timp, reia, amplifică și actualizează idei pe care el le-a formulat în niște articole mai vechi, ca Strigăt și tăcere (1977) și Narcisul bacovian (1981), ambele apărute în "Ateneu", și în studiul introductiv la antologia G. Bacovia / Plumb (Ed. Institutul European, 1997), unde schița intenția de a merge cu hermeneutica mai departe decât a făcut-o Ion Caraion, autorul incitantului eseu Bacovia sfârșitul continuu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bacovia / Plumb (Ed. Institutul European, 1997), unde schița intenția de a merge cu hermeneutica mai departe decât a făcut-o Ion Caraion, autorul incitantului eseu Bacovia sfârșitul continuu, și de a ajunge cu interpretarea "până la principiul genetic abisal al lumii bacoviene". Vrea astfel spune și acum să se apropie de "rădăcinile ontologice ale creației", să desprindă "punctul născător de noi universuri, în speță artistice, din perspectiva unei poetici a oglinzii". Calea pe care a ales-o nu-i nici ușor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
loc, ca "lipsa absolută de soluție a lumii creștine care s-a lepădat de Dumnezeu". Între alte aspecte, e subliniată legătura dintre acest fenomen și "noua generație" interbelică, "liberă" (Eliade, Cioran ș.a.), ai cărei componenți, în ciuda concepțiilor lor, simt, adesea, "bacovian". Cele rezultate mai sus, în cartea lui Theodor Codreanu se desfășoară pe vaste panouri. Complexul Bacovia e un scenariu de idei complet referitor la viața și opera poetului. Summa și summus. Autorul e sistematic și tenace. Se pricepe să depășească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1978) că e "un exercițiu ingenios", spectacular. Mai multe lucruri mă îndeamnă să spun la fel și despre Complexul Bacovia, adăugând că e și un exercițiu savant, cu un plan mai ferm și cu aparat istorico-literar. Cartea conturează un imperialism bacovian, cu priorități și superiorități certe. Nu puține dintre afirmații îmi par exagerări. Mărturisesc însă că entuziasmul meu față de autorul Plumbului nu s-a ridicat niciodată până la a vorbi, cum face Theodor Codreanu, despre "unicitatea lui Bacovia în istoria poeziei mondiale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
exegeții tradiționaliști, cât și adepții metodologiilor moderne reușesc să se pună de acord și să descopere aspecte uneori surprinzătoare prin noutate și diversitate. În Bacovia după Bacovia (1998), Daniel Dimitriu era de părere că diversele modalități de receptare a operei bacoviene "stau sub semnul haosului". Criticul număra nu mai puțin de șaisprezece determinante, câte i-au fost atașate poetului: de la aceea de "clasic" la aceea de... "postmodernist". Să recunoaștem că este o performanță, rezultat al dificultăților de comentare a unor texte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
precum se cunoaște, are dimensiuni pe care le putem caracteriza drept mai puțin decât reduse. Însă cel dintâi corpolent tom din Dosarul Bacovia, alcătuit, câțiva ani în urmă, de Constantin Călin, pare a fi întrecut doar de recentul volum Complexul bacovian (Iași, Editura Junimea, 2002, 564 p.) datorat lui Theodor Codreanu. Mai mult încă: aceste exegeze aparțin criticii de tip universitar, visceral ostilă boemei de tip bacovian. S-ar zice că masivele tomuri academice trădează, la rându-le, un neștirbit complex
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în urmă, de Constantin Călin, pare a fi întrecut doar de recentul volum Complexul bacovian (Iași, Editura Junimea, 2002, 564 p.) datorat lui Theodor Codreanu. Mai mult încă: aceste exegeze aparțin criticii de tip universitar, visceral ostilă boemei de tip bacovian. S-ar zice că masivele tomuri academice trădează, la rându-le, un neștirbit complex, cel al inaderenței ascunse îndărătul discursului prelungit. În realitate, în ambele cazuri, este vorba de o tentativă de înscriere a operei bacoviene într-o sferă mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ostilă boemei de tip bacovian. S-ar zice că masivele tomuri academice trădează, la rându-le, un neștirbit complex, cel al inaderenței ascunse îndărătul discursului prelungit. În realitate, în ambele cazuri, este vorba de o tentativă de înscriere a operei bacoviene într-o sferă mai amplă, fie culturală, fie filosofică, pentru a afla, pe această cale, noi argumente. Este doar o simplă impresie, deoarece, în fapt, critica universitară, aceea care își merită acest nume, se află, în ceea ce îl privește pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dedicat unei istorii a receptării lui Bacovia în critica noastră, pentru a se putea recurge, ulterior, la enunțarea diferențelor specifice. Este de apreciat echilibrul observațiilor, simțul nuanțelor și, mai ales, simțul istoriei. Theodor Codreanu urmărește strâns felurile în care versul bacovian a fost primit în diferite epoci, raportând receptarea la apartenența ideologică a criticilor. De asemenea, nu poate fi trecută cu vederea corectitudinea excursului biografic, realizat în ideea surprinderii unui traseu spiritual, exegetul fiind de părere că "Bacovia a avut cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a creatorului) de istorie, care a fost scriitorul în discuție, opinie care a fost avansată și de Daniel Dimitriu. Se așază astfel baza a ceea ce Theodor Codreanu va numi "complexul Bacovia", apărut ca urmare a unui narcisism fundamental. În exegeza bacoviană, propunerea este nouă mai ales prin caracterul ei tranșant și dovedește capacitatea lui Bacovia de a provoca mereu alte perspective critice. Căutând să aflăm însă mai îndeaproape cum este definit "complexul Bacovia", citim următoarele: ""complexul Bacovia" este tocmai drama singurătății
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
produs, până acum, decât constatări banale, care au dus la un impas. O revigorare a monografiei de acest tip i se datorează lui Constantin Călin. Însă Theodor Codreanu recurge la un punct de vedere complet diferit, cercetând mai mult inconștientul bacovian și căutând să afle un personaj complicat, subteran, cu trăsături nu departe de a fi patologice. Se afirmă că ar fi existând chiar "elemente demne de interes pentru psihanaliză". Asemenea elemente sunt adunate sub umbrela unui complex psihanalitic, ceea ce demonstrează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în care conceptele generale sunt puse la contribuție cu mai mare eficiență și în același respect față de cuvântul unui poet. Evidențiez în mod deosebit subcapitolul despre "tăcere și strigăt" sau acela despre prozodie. Obiecție am însă față de prezența în scrisul bacovian a lui "misterium tremendum", exemplele invocate nefiind concludente. Aceleași rezerve le am și față de puseurile de protocronism (Virginia Woolf, Heidegger, Einstein și toți ceilalți). "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 2003 Aureliu GOCI Un eveniment de excepție în critica și istoria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
invocate nefiind concludente. Aceleași rezerve le am și față de puseurile de protocronism (Virginia Woolf, Heidegger, Einstein și toți ceilalți). "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 2003 Aureliu GOCI Un eveniment de excepție în critica și istoria literară Descrierea fenomenologică a operei bacoviene O monografie exhaustivă, o sinteză amplă care unește și omogenizează toate interpretările și toate informațiile cunoscute și necunoscute, o analiza pertinentă în care se avansează și multe interpretări personale este această tulburătoare carte, Complexul bacovian, scrisă de domnul Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
literară Descrierea fenomenologică a operei bacoviene O monografie exhaustivă, o sinteză amplă care unește și omogenizează toate interpretările și toate informațiile cunoscute și necunoscute, o analiza pertinentă în care se avansează și multe interpretări personale este această tulburătoare carte, Complexul bacovian, scrisă de domnul Theodor Codreanu și apărută la Editura Junimea din Iași, în 2002, o lucrare prodigioasă, doctorală, un monument de admirație și pietate, cum nu mai are nici un alt poet român în afara lui Eminescu. Domnul Theodor Codreanu a pus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în cel mai bun caz. Numele Cenușăresei din Bacău s-a ascuns sub pseudonimul Bacovia!" (pag. 12). Dl. Theodor Codreanu acreditează cuvântul "complex" și cu o conotație religioasă, ceea ce devine un nucleu de interpretări inedite, cu totul originale, ale poeziei bacoviene. Capitolul IV al cărții, Negativul stilistic, debutează cu secțiunea tematică Poezie și Absolut, cu o "intuiție esențială asupra întregului fenomen poetic românesc: "Complexul Bacovia" e una dintre cele mai insolite manifestări ale crizei spiritului european modern. El s-a ivit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ai artei moderne. Și, se pare, tocmai prin asta e mai modern decât toți. Marea lui "invenție" în poezia românească (și europeană) e negativul stilistic. Efect a ceea ce am numit "complexul Bacovia"" (ibid., pag. 253). Lamentația universală reprezentată de poezia bacoviană are atâtea resurse declarate și atâtea modele recunoscute încât ar părea că nu mai rămâne nimic specific sub umbrela noțiunii de "bacovian". Totul pare cunoscut, "folosit" și chiar originalitatea subțire provine dintr-o substanță poetică reciclată, care produce un copleșitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
e negativul stilistic. Efect a ceea ce am numit "complexul Bacovia"" (ibid., pag. 253). Lamentația universală reprezentată de poezia bacoviană are atâtea resurse declarate și atâtea modele recunoscute încât ar părea că nu mai rămâne nimic specific sub umbrela noțiunii de "bacovian". Totul pare cunoscut, "folosit" și chiar originalitatea subțire provine dintr-o substanță poetică reciclată, care produce un copleșitor sentiment de "déja vu". Și totuși, Bacovia rămâne unul dintre poeții noștri fundamentali. Dacă poezia sa reprezintă evoluția spre "decadență" (fără nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]