371 matches
-
chelnerul de la bufetul sibian "Bufnița" îl confunda cu Noica ("Ce să-i spun? "Stai, domnule, să vezi, că eu sunt M. Ivănescu, cel mai mare poet român în viață, dar mai mult mort decât viu".), iar campionul absolut al maratonului bahic, Pâcă, de la bufetul "Singapore" îi reproșează "Dumneata ești un tip care te învârtești pe lângă ziduri, așa, te prelingi...", Mircea Ivănescu a fost mereu, indubitabil, conștient de valoarea operei sale, cu tot refuzul instinctiv de a se integra în "spiritul" alterat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și nu Nichita Stănescu a creat necuvintele și poezia necuvintelor, afirmă la un moment dat criticul, primul descoperind inconsistența semantică a oricărui enunț "poetic", cel de al doilea complăcându-se de prea multe ori în logoree, în vorbărie, în limbuție bahică. În concluzie, în poezia românească ar ființa câteva universuri lirice absolute: universul mioritic, universul eminescian, universul bacovian, bineînțeles, cu interferențe. Ce se întâmplă cu ceilalți "mari"? Arghezi ar fi printre primii și cel mai important, până azi, "bacovian", Blaga se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
loc le schimbă, ce mare deserviciu ne facem cu paranteza geamuri, în care stăm! ce paranteză groasă, și nu ea, cît Coada-i groasă, /Coada-i groasă, / Coada-i groasă, /De Cotnar! vezi subsol, Păstorel Teodoreanu, "Hronicul măscăriciului Vălătuc", roman bahic etc., stație "Petrom" la șosea, coboară călătorii ostentativ de mulți ce sînt și mai ales de actul prezenței lor, orașul Tîrgu Frumos speculat și de ploaie, eterna miză pe viitor, în vîrtej se adună nădejdea ochilor noștri, trei copii, eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dezalcoolizare, faceți găuri unde știți! mustața stă pleoștită, chelia crește! dacă sîntem domnișoară mai animăm pustiul cu băieți, urc spre etajul vagonului pînă la penultima treaptă și mă întorc în vîrful picioarelor, dar tot pustiu locul, bîjbîie gesturi de confuzie bahică pe sticlă, de afară miros de hoit prin definiție și, primenirea aerului, dispare și mirosul, luna nouă, abisul ei, știi că abia te-ai cățărat înapoi după atît abis-Hecate! ce uimește la un oraș și-i dovedește inutilitatea: faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de fapte simbolice te face să gândești intens: asta o să se petreacă cu siguranță și cu cei doi soți tineri. Se așteaptă noaptea pentru a se verifica virginitatea miresei; a doua zi - atunci când rezultatul e favorabil - se continuă cu banchete bahice. Fecale De multe zile sufăr de constipație. Aia mi-a dat niște ierburi care mi-au provocat o adevărată explozie de materie fecală. Totul în jurul meu a fost împroșcat cu murdărie. Era un miros groaznic; același, poate, cu cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Am fost însoțit pe muntele sacru Kogaionon, într-un imens amfiteatru, dinaintea unei grote ascunse, în care accesul era interzis tuturor: acolo, înăuntru, se afla locuința marelui preot Decheneus, cel care a stârpit vița de vie și-a interzis orgiile bahice pe timpul regelui Burebista, asasinat din această cauză în același an cu marele Cezar. În acest amfiteatru de pe coasta muntelui urcă periodic toți preoții - chiar și novicii - ca să se roage; fiecare dintre ei caută locul cel mai potrivit cu propria lui meditație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
influența asimilării dintre Dionisos și Osiris, cultul lui Bachus a evoluat către consacrarea vieții de după viață. De la vinul de aici, simbolismul se îndrepta către viața de dincolo. Spre deosebire de creștinismul de la începuturi, Bacanalele nu erau îndreptate împotriva ideologiei dominante. Dar reuniunile bahice, al căror caracter secret nu putea decât să neliniștească statul, provocau dezordine și, în special, fervoarea adoratorilor lui Bachus, al căror număr nu înceta să crească, se îndrepta către un zeu al vieții eterne mai degrabă oriental decât roman. Cultul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
la romaine" (cena) ținea atât de "cheful" rabelaisian, cât și de "chermeza" flamandă. Petrecerile exagerate se vor instituționaliza în timpul lui Nero, Caracalla și mai ales Tiberiu (supranumit "Biberon" de către tovarășii săi), care, sub imperiul băuturii, mergea până la a recompensa isprăvile bahice prin atribuirea de funcții publice importante. În timp ce banchetul se alcoolizează și se sexualizează, beția se individualizează. Licoarea lui Dionisos are acum drept funcție esențială celebrarea și consolarea, așa cum observăm la Horațiu: nu numai că vinul este înzestrat cu toate virtuțile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
scurtimea existenței". Poetul latin poate fi considerat drept cântărețul zeului vinului. Mai bine de o treime din scrierile sale (37 de ode, 3 epode, 7 epistole în versuri, 5 satire) este consacrată lui Bacchus, faptelor și alaiurilor sale. În poezia bahică a lui Horațiu a luat naștere amatorul de vin bun căruia îi place să sărbătorească evenimentul scoțând din pivniță o amforă și care cere vinului să-i alunge singurătatea: Îmi place vinul de Massica, cel care îmi aduce uitarea", scria
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
apoi la Toulon, ordinul Meduzei, care își va răspândi lojele în toată regiunea Provence în secolul al XVIII-lea, avea regulamente al căror titlu era: "Agreabile divertismente ale mesei sau regulamentul societății Fraților și Surorilor Meduzei, sau ale altor societăți bahice." Precum toate confreriile întemeiate atunci, regulamentele de ordine ale Meduzei aveau în principal scopul de a permite într-ajutorarea tuturor membrilor (așa cum încă fac "copiii văduvei" din diferite loje masonice) în perioadele care se dovedeau a fi deosebit de grele și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
paramasonic. Citim astfel că "Frații și Surorile nu trebuie să se servească de cuvintele pahar, a bea, vin, domn și doamnă, ci de următoarele: Lampă, a bea avid107, ulei, Fratele meu și Sora mea"... Încetul cu încetul însă, răspândirea confreriilor bahice în general și mai ales a ordinului Meduzei a început să facă umbră Bisericii. Justiția episcopală a condamnat aceste festinuri însoțite de băutură. Confreriile bahice au fost în cele din urmă măturate de furtuna revoluționară. De la Revoluția franceză, banchetul face
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a bea avid107, ulei, Fratele meu și Sora mea"... Încetul cu încetul însă, răspândirea confreriilor bahice în general și mai ales a ordinului Meduzei a început să facă umbră Bisericii. Justiția episcopală a condamnat aceste festinuri însoțite de băutură. Confreriile bahice au fost în cele din urmă măturate de furtuna revoluționară. De la Revoluția franceză, banchetul face parte din tradiția republicană. Istoria contemporană păstrează amintirea banchetului care, în cadrul Expoziției universale din 1900, a marcat a 108-a aniversare a proclamării Republicii și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în Nevestele vesele din WindsorThe Merry Wives of Windsor). În opera lui Shakespeare, vinul joacă ba un rol benefic, de stimulent, ba unul malefic, uneori la un pas de crimă. Totuși, lăsând la o parte cele câteva excepții strălucitoare și bahice, trebuie să admitem că în general opera literară își găsește inspirația mai degrabă în pulsiunile specifice unui autor care va putea, în funcție de mediul lui, să descrie o podgorie sau plăcerea de a bea. De-a lungul secolelor, mari artiști au
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a bea. De-a lungul secolelor, mari artiști au consacrat câteva pagini din scrierile lor viei, vinului sau viticultorilor; însă acești scriitori sunt relativ puțini la număr. Să părăsim vinul și penița pentru artele plastice și alte forme de reprezentări bahice care, spre deosebire de literatură, ocupă un loc foarte important în creația artistică de inspirație vitivinicolă. Aceste multiple și diverse metamorfoze artistice explică faptul că doar sensibilitatea ne poate purta printr-un soi de muzeu imaginar. Vizita intelectuală ne ghidează în primă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
profit. Singurii salariați ai acestui imens spectacol sunt artiștii profesioniști (poetul, compozitorul, regizorul, soliștii etc.). Este vorba deci despre o manifestație într-adevăr deosebită, unică și fără egal, ale cărei scopuri și filozofie nu au nimic în comun cu asociațiile bahice răspândite în celelalte podgorii. De-a lungul secolului al XX-lea, Sărbătoarea Viticultorilor din Vevey a fost celebrată în 1905 (pe 4, 5, 7, 8, 10 și 11 august), 1927 (pe 1, 2, 4, 5, 8 și 9 august), 1955
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din Ostia, de mozaicurile bizantine, de mențiunile biblice ale "sângelui strugurelui" (sanguis uvae) și rolul său în cadrul simbolisticii creștine, de opera ordinelor monastice din Evul Mediu, de autorii greco-latini (de la versurile lui Homer la scrierile lui Tacit, trecând prin poezia bahică a lui Horațiu) sau de odele chinezului Li T'ai-Po (sau Li Po), de poemele anatolianului Mowlana Rumi sau cele ale persanilor Omar Khayyâm, Omar ibn Al-Farid și Muhammad Sham al-Din Hâfiz (sau Hafez), fără a mai vorbi de marii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
acest brand există: este frâna dublu asistată, iar chestia cu frunza turistică de la Șanhai, este spre deliciul presei; măcar de-ar fi fost o frunză de viță (de vie!), de la Cotnari, de exemplu, sau din oricare alt loc cu porniri bahice, că, până la urmă, știința ampelografiei zice că până și Eva din PDL trebuie să-și prindă frunza de viță cu un ac ... de păr! Din toată tărășenia, în contul nostru se reține că iar și iar ne-am făcut de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ștefan Voievod”, a avut parte de cea mai mare atenție din parte poeților, închinându i catrene și „înclinându-se” în fața acestei licori dumnezeiești și domnești. Prin dezlega rea limb ii, vinul dă aripi spiritului, iar omul, în stare euforică, nu bahică, devine tolerant cu sine și cu alții (scria și acad. Valeriu D. Cotea). Vinul de Cotnari, cunoscut sub numele de Grasă de Cotnari, este licoarea căreia, din cauza controverselor, i s-au dedicat cele mai multe pagini începând cu cronicarii, istoricii, oamenii de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de Cotnari, ridicându-l în slavă, pentru calitățile lui misterioase dătătoare de fericire și de desprinderea cinstitorului de cele lumești, înălțându-l mult deasupra pământului, nu întotdeauna cu îmbrățișări părintești, apoi cum contemporanii noștri să nu închine ode unei licori bahice, cu rezonanțe spiritua le venite din moși-strămoși, cum să nu facă dintr-un nume o făclie de colindat prin trecutul vremurilor, de unde venim cu toții, din tată în fiu? Cum să nu se înflăcăreze în fața unui vin contemporan de la Cotnari, ai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ales politică, în spe cial dup ă 1920. Opere: Balada lunii, Poezii, Antologie și introducere de Dumitru Micu. Autor de feerii dramatice (Făt Frumos, Păcală). Traducător de numeroase texte și de librete d e operă. Redăm un fragment din « Versuri bahice »: în vinișorul ăsta ce are abia un an, Ce am pus ? Nimica toată, ca orice podgorean : Un praf de vorbă lungă și o mână de minciuni, Sămânță de gâlceavă și cheag de-mpăcăciuni. Cotnarul e puternic, cucernic și tăcut Ce ți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
plastic, cum puțini am a vut, ave m și (poate) vom mai avea. La sorocul întâlnirii cu cetățenii din Cotnari, primarul a așternut masă mare, firesc stropită cu Grasă de Cotnari. Se ridică primul pahar. Hatmanu, în prelungi tă pauză bahică (valabilă și astăzi), lasă paharul jos: „Știți, eu nu beau vin”: Și a pierdut alegerile. Cum să spui la Cotnari, că nu bei Cotnar!? N-a mai contat nici prestigiul pictorului Hatmanu, nici susținerea rubedeniilor răspândite prin satele din jurul Cotnarilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
câți ani ar avea Te bate-un gând de zile mari: Ștefan tot „Cotnari” ar bea La Ștefan, de pronunți „MOLDOVA”, Păstorel, fărʹ de pereche, La Păstorel când zici „COTNARI”. Nu l-ar duce la ureche! VINUL DE COTNARI APRECIERE BAHICĂ Cotnariu-i bun, enorm îmi place, Bun e vinul de Cotnari Iar calității lui mă-nchin, Ce se bea la zile mari. Dar nu Știu, zău, cum de se face, E o vorbă de pe-aici: Că permanent e prea puțin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cislei și a cupelor nenumărate, împovărate cu Cotnariul ca de împărtășanie, vin ce spălă păcatele, obida, ranchiuna și alte asemenea boale, necuprinse vreodată în împărăția acestei lico ri și st răine orișicui se lăsa furat și purtat pe acest tărâm bahic. Iar din chemarea spre confidențe ale unora dintre bărbați (ca la orice chef, și acum, la un moment dat, vorbeau toți și nu as culta ni meni)... EMILIAN MARCU (n. 28 septembrie 1950) Poet, prozator, și publicist, Emilian Marcu rămâne
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dezinhibator al cramei și fluidul dionisiac al vieții?” “Prietine, oamenii nu s au schimbat în esența lor. Ve șnica prefacere este a vieții, nu a omului. Ca să vorbesc precum un critic, reabilitarea etică și estetică a teme i erotic o-bahice, pe care am făcut-o eu, prin recuperarea dimensiunii mitice și a implicațiilor profund umane care îi sunt prop rii, est e exemplară în temeritatea ei. Aicea trebuie vorbit de râ s, care are drept rost să nege tristețea și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Asta înseamnă că pământu-i totul. El își dă scutul vinului, așa cum mama își trece sângele fătului. În sfârșit, în „Masa umbrelor”, Ionel Teodoreanu (fratele lui Păstorel) mărturisește: „Nu știu cum se face, dar fratele meu Păstorel, încer cat se vede în trena bahică a podgoriilor și poate prin alte trene, adiacente, nu avea încă timp pentru viitorii lui prieteni și admiratori. Paj al vechiului Cotnar Și al domnițelor recente, Menestrel de complimente, Păstorind peste pahar Păstorul umbla hoinar... Dar Al.O.Teodoreanu nu a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]