310 matches
-
Opriș, Valeriu Bârgau, Florin Costinescu, Ion Oarcăsu, Anghel Dumbraveanu, Lucian Chișu, Gavril Moldovan, Marin Sorescu, Radu G.Țeposu, Olimpiu Nușfelean, Alexandru Horia, Diana Soare, Sanda Faur, Andrei Milca, Menuț Maximinian, Elvira Ivașcu, Șerban Cionoff, Florin Costinescu, Elenă M.Câmpna, Mioara Bahna, Cornel Cotuțiu, Menut Maximinian, Alexandru Oprescu ș.a. A publicat în presa scrisă din România, a avut rubrici în revistele "Luceafărul" și "Cinema". A fost realizator independent pentru Canalul de televiziune etnic 32 din Chicago Illinois (SUA) (1992-1994). Jurnalist independent, din
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]
-
Vânturile specifice sunt Austrul și fenomenele de Foehn. Cu excepția fluviului Dunărea, care îl limitează la vest și râul Motru care îl mărginește la est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu izvoarele în munții învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă în Dunăre și Coșuștea, afluent dreapt al Motrului. Prezintă și văi seci. În ceea ce privește lacurile, dintre cele naturale există lacuri carstice temporare (Zatonul), iar dintre lacurile antropice se remarcă Porțile de Fier I de pe Dunăre, lac de acumulare
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
cenușii și solurile brun-roșcate ce fac parte din categoria celor argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri de fertilitate mijlocie, necesitând îngrășăminte și lucrări agrotehnice speciale) În cuprinsul acestei unități geografice de relief există cele mai numeroase rezervații naturale din România. Rezervații paleontologice: Bahna - punct fosilier Rezervații speologice: Peștera lui Epuran Rezervații de peisaj și floră: "Podul natural" și "Pădurea de liliac" de la Ponoarele este bine populat în depresiunile Severin și Bahna, cu densități ce ating 100-150loc/km în rest valorile sunt relativ reduse
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
de relief există cele mai numeroase rezervații naturale din România. Rezervații paleontologice: Bahna - punct fosilier Rezervații speologice: Peștera lui Epuran Rezervații de peisaj și floră: "Podul natural" și "Pădurea de liliac" de la Ponoarele este bine populat în depresiunile Severin și Bahna, cu densități ce ating 100-150loc/km în rest valorile sunt relativ reduse (25-50 loc/km . Satele sunt de regulă mici și mijlocii din categoria celor de tip risipit. Ca funcții predomină cele agropastorale. Orașele din acest podiș sunt: Baia de Aramă, din
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
porcine. Se practică de asemenea pomicultura cu plantații de pruni, meri, cireși și viticultură în Depresiunea Severinului. Podișul Mehedinți nu dispune de resurse minerale de subsol, ci doar de unele roci utile între care calcarele, exploatate la Baia de Aramă și la Bahna. Industria prelucrătoare este concentrată în cele două orașe Baia de Aramă (textilă și alimentară) și mai ales Drobeta-Turnu Severin (șantier naval, industrie chimică, industria lemnului, mobilă, industrie ușoară, alimentară) Sunt prezente cele feroviare, rutiere și navale. Magistrala feroviară electrificată, București-Drobeta-Turnu Severin-Timișoara trece
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
8, Săhleanu urma să se prezinte la tribunal pentru a fi de față la procesele ce-i fuseseră intentate, dar în timp ce acesta a ieșit din locuința sa, a fost atacat în scara blocului de către doi indivizi (Ioan Tofan și Claudiu Bahnă) care l-au ucis cu trei lovituri de cuțit, oricare dintre lovituri putându-i provoca moartea. Victima a fost dusă imediat la Spitalul de Urgență din Iași, dar nu a putut fi salvată. Asasinii au fost arestați două zile mai
Virgil Săhleanu () [Corola-website/Science/310357_a_311686]
-
Bârlad și Iași) în cadrul firmei de pază Protect, au fost acuzați de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și complicitate la infracțiunea de omor calificat, fiind condamnați la câte 5 ani de închisoare. Cei doi asasini, Ioan Tofan și Claudiu Irinel Bahnă, au fost acuzați de omor calificat și condamnați la câte 23 de ani de închisoare A doua zi după pronunțarea sentinței definitive, cehul Priplata a făcut o cerere de amânare a executării pedepsei, dar la 9 iunie 2005 Tribunalul Satu Mare
Virgil Săhleanu () [Corola-website/Science/310357_a_311686]
-
carosabilă din balast L = 150 m, l = 4 m, h = 0,15 m; de la DC 38 la │ │ │ │ │Bejenar Mihai. Distrusă parte carosabilă din balast L = 1700 m, l = 5 m, h = 0,15 m; de la DC 38B │ │ │ │ │la Pitic Dumitru (Bahna). Distrusă parte carosabilă din balast L = 600 m, l = 4 m, │ │ │ │ │h = 0,15 m; de la DJ 209D la Homiuc Dumitru. Distrusă parte carosabilă din balast │ │ │ │ │L = 450 m, l = 4 m, h = 0,15 m; de la Sauciuc Ilie la
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Bicaz, Tulgheș, și cu drumul plutelor, pe Bistrița. Toate arterele din NV și SV se îndreptau spre bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei. Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
nemuritori, "Lupul", simbol al sufletului în traiectoria-i teluric-celestă, este surprins de poet în superb-expresioniste tonalități baladești: "Mușcând paznicul, din cușca lui, spre munte, / lupul ca o flacără-a țâșnit... / Tremură pădurile pe frunte / cu inelul brumelor sfințit. // Lunecă din bahnele cețoase / miros vânăt de sălbăteciuni. Vântul sur, pe labe somnoroase, / se târăște ca o fiară prin solduni. Lupul fuge. Zări îi cad în blană. / Crengile: arcane, șbilțuri, bice. Brazii clatină albastra lor capcană, / din puhoaie îl stropesc alice. Îndărăt, se
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
și transportată în satul Vânători din comuna Gorbănești (județul Botoșani) , unde a fost remontată și folosită în continuare drept biserică de mir. În poiana pădurii a rămas doar piciorul mesei altarului. După căderea regimului comunist, ieromonahii Pimen Chirilă și Teodosie Bahnă din obștea Mănăstirii Sihăstria Voronei au început să strângă materiale de construcție pentru o biserică de zid, dorind să reînvie în poiana din pădure vechia vatră monahală. Cu banii obținuți de la credincioși au construit primele chilii și o fântână. În
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
o fântână. În anul 1994, din inițiativa lui Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și cu aprobarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, a fost reînființat Schitul Oneaga, cu obște de călugări, avându-l ca egumen pe ieromonahul Teodosie Bahnă. Deoarece Mănăstirea Vorona avea atunci obște de maici, schitul a fost pus în ascultare canonică față de Mănăstirea Sihăstria Voronei. În anul 1995 s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică, care a fost sfințită la 1 octombrie 1999
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
Bahna (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 475 metri, în partea de vest a raionului Vijnița, în apropiere de
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 475 metri, în partea de vest a raionului Vijnița, în apropiere de orașul Vijnița. Localitatea Bahna a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bahna a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bahna a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Bahna a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bahna a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică a funcționat aici o Casă ucraineană de lectură . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Bahna face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 7 (4+3), adică 0,75% din populația localității . În prezent, satul are 1
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 7 (4+3), adică 0,75% din populația localității . În prezent, satul are 1.009 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bahna era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
Mircea Iorgulescu, Ovidiu Genaru; Marcel Pop Corniș, Dragoș Vrânceanu, Gh. Ungureanu, Marian Drăghici: Minima poetica, selectează Poemul de dimineață ptr. Primele 10 cărți ale deceniului 1990-2000. Gheorghe Grigurcu, N. Prelipceanu, Ion Murgeanu, Cornel Regman, Dan Silviu Boerescu, Radu Voinescu, Mioara Bahna - Titus Vîjeu: Exerciții de neuitare, R.R. Actualități, emisiunea Memorie de rezervă/ 28 03.2004: „O saga de familie dar și una cu memorabilă valoare națională. (...) O carte scrisă cu precizie de cronicar. Dar și cu sufletul unui scriitor capabil să
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
în Uricarul XXII, pag. 85-92, se menționează că la data de 13 decembrie 1767 hotarul Stăneștilor începea din capul moșiei Sinăuți, alături cu Tureatca, pe la Trei Movile, până la Movila Săpată, iar de aici, în sus, se mărginea cu Mihorenii, în Bahnă, și mai departe se întindea până la hotarul moșiei Privorochia. In alt document datat la 1782 se consemnează că satul Poiana (Poieni) aparținea de Stănești. Tot din acel document reiese și informația că la 1800 "Puienii sunt numiți și Stăneștii" sau
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al orașului Drobeta Turnu-Severin. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Mehedinți în Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării (aproape gura de vărsare a râului Bahna în Dunăre) în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul nord-vestic al satului Gura Văii, lângă drumul național DN6 care leagă municipiul Drobeta Turnu-Severin de orașul Caransebeș. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie
Fața Virului () [Corola-website/Science/328964_a_330293]
-
de apărare. Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Oligocenului, când, apele lagunei Getice s-au retras ușor spre sud și în ele au fost remaniate și sedimentate depozitele eocene. Astfel, în această regiune vom găsi Oligocenul la sud de fâșia eocenă, de-a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori, în valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos dar de la Sboghițești la Bahna Rusului și Nucșoara, pe Râul Doamnei, la partea superioară a orizontului marnos apar gresiile gipsifere.Faciesul disodilic este alcătuit din șisturi marno-argiloase, bituminoase, care au la partea superioară plăci foioase, marnoase, de culoare vineție ce aflorează la Suslănești, pe versantul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Duvalmului la contactul cu Masivul Iezer. Înălțimile cele mai mari din Subcarpații Argeșului sunt situate în zona dealurilor subcarpatice interne unde s-au păstrat la altitudine mai ridicată, ca niște martori de eroziune vârful Chicera (Masa de Piatră) 1227m; Culmea Bahna 1122m, Dealul Tămaș 1104m, Piscul Stânei (Muchea Pleșilor) 1143m; Vârful Mățău 1020m și Groapa Oii 950m. Repartiția principalelor trepte hipsometrice evidențiază preponderența treptei cuprinse între 600m și 800m care deține aproximativ jumătate din suprafața Subcarpaților Argeșului și se dezvoltă mai
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]