5,096 matches
-
de fiecare zi, cu elementele istoriei, cu forța de expresie a unei vocabule regionale, într-o rafinată montură lirică; sufletul se emoționează în fața lor, mâna care le atinge tremură, ochiul care le vede le pătrunde intimitatea. Dacă, de pildă, în baladele lui Ioanichie Olteanu consemnăm o ușoară undă de ironie, Dominic Stanca îngroașă această undă până la un naturalism care nu evită grotescul, redimensionarea realului în mod aproape expresionist. Aici, în acest expresionism trebuie căutată contribuția originală, de o strictă modernitate, a
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
dat seama foarte curând că doamna Forbes nu era așa strictă cu ea însăși cum era cu noi, și asta a fost prima fisură a autorității sale. La început rămânea pe plajă sub umbrela multicoloră, îmbrăcată ca de război, citind balade de Schiller, pe când Oreste ne învăța să ne cufundăm, și apoi ne preda ore teoretice de maniere elegante în societate, ceasuri în șir, până la pauza de prânz. Într-o zi îi ceru lui Oreste s-o ducă în bărcuța cu
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
din lumea de dincolo". Aceasta e povestea și e ușor de intuit că o asemenea întîmplare senzațională în sine dă naștere la o mulțime de interpretări. Interesant e cum sînt inserate aceste interpretări în narațiunea de bază, alături de considerații auctoriale, balade și descîntece. Montajul e simplu, simplist chiar, cu toate lipiturile la vedere. Nimic din trecerile insesizabile de la Mircea Eliade, nici o preocupare pentru tehnicile literaturii de gen. Vasile Andru își prezintă povestea sec, într-un stil copilăresc, brutal în directețea lui
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
Metastasio e i poeti Văcăresti, respectiv Per la fortuna della tragedia alfieriana in Romania) fuseseră tipărite în prestigiosul Giornale Storico della letteratura Italiana. Pentru a compensa spiritul doct-demonstrativ al capitolelor istoriografice, prefața strecoară o notă cochet-sentimentală. Parafrazînd finalul canțonelor și baladelor medievale, prin care poetul își trimitea ca mesajer în lume propriul text, Ramiro Ortiz își îndemna la drum, într-un pelerinaj de juruință,... cartea de iubire, nu doar de erudiție, pentru a le vorbi italienilor despre acest popor frate pe
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Acest extraordinar simț al valorii, pe care puțini critici îl au, deși mulți îl clamează, i-a permis lui Cornel Regman să guste literatura autentică indiferent de epocă sau poate deferent cu fiecare epocă. Dacă prețuiește "Psalmii" lui Doinaș sau "Baladele" lui Radu Stanca, nu înseamnă că disprețuiește poezia lui Ioan Es Pop (ba, dimpotrivă) sau pe cea a lui Mircea Cărtărescu (Levantul, de pildă, i se pare o capodoperă și declară asta fără rezerve). Faptul că se apleacă asupra operei
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
știe, este în continuare complice cu crimele acelea care nu sînt oarecare? România a trăit cea mai crîncenă dictatură pentru că, după părerea mea, e ceva în acest popor care poate îndura, iată, inclusiv crima. Și apoi, să nu uităm că balada noastră ridicată la rang național, Miorița, își face model din ciobănașul care se lasă omorît. Iată imaginea pe care ne convine să ne-o asumăm, seninătatea în fața morții. Eu nu cred că aici e vorba de răbdare care, în definitiv
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
de anecdote. În plin romantism autohton, Bolintineanu scrie despre controversatul erou de notorietate, iar Hasdeu îi consacră un studiu cu implicații istorice, etnografice și psihologice, "Filosofia portretului lui Țepeș". Petre Ispirescu speculează fondul popular, iar Radu Gyr îi dedică o Baladă. Merită semnalat de asemenea romanul epistolar "Plîngerea lui Dracula" conceput de Corneliu Leu ca o sumă de scrisori trimise lui Ștefan cel Mare de către Vlad Țepeș din închisoarea Visegrad. Teribilul cutremur din 1977 a coincis cu premiera absolută a piesei
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
de propagandă. Autorul se ocupă și de dimensiunea stilistică a textelor, considerînd că trăsătura lor cea mai importantă este accesibilitatea; aceasta era obținută fie prin recursul la tipare stilistice consacrate (eminescian, coșbucian), fie prin împrumutarea unor formule populare (acela al baladei, de pildă), prin narcoza rimei (în cazul poeziei), sau prin adoptarea modelului moralist, în proză. Avem de-a face, așadar, cu "produse"a căror "structură internă este rudimentară, dar solidă", care mizează în primul rînd pe previzibilul literaturii de consum
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
la cap de atâta masturbare crede c-o duce ca-n rai ca-n paradis sexului meu i s-a/ dat preaviz de exmatriculare sexul meu are prepuțul deschis prin el intră și ies femeile cu/ sâni cu fund" etc. (balada sexului meu) Asemenea texte, revelatoare pentru psihanalist și doar scabroase pentru cititorul de poezie, nu pot constitui cartea de vizită a unui poet. Din fericire, în volumul Tractir, cu care Alexandru Matei debutează, găsim și poeme cu valoare literară. în
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
arta populară e reprezentativă pentru formula sufletească a unui popor, ci personalitățile lui creatoare. Să mai amintesc de Lucian Blaga cu al său Spațiu mioritic care admitea, ca filosofie a culturii, ca valabilă pentru sufletul românesc resemnarea fatalistă din celebra baladă populară. Și contribuțiile au tot continuat, alăturîndu-se și noua generație, prin M. Eliade, Cioran, mai ales M. Vulcănescu (cu studiul fundamental Sentimentul românesc al existenței), Const. Noica. Întrebarea e dacă se poate vorbi de determinarea unei astfel de formule sufletești
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
despre sursa poeziilor. Nu-i putem cere mai mult, căci săvârșește mai degrabă un ceremonial de pietate pentru a întreține cultul ardelenesc al lui Coșbuc. E o curiozitate legitimă să vedem cum arăta juvenilul Coșbuc înainte de a deveni poetul din Balade și idile. Antologia lui C. Catalano e în măsură să ne dea o imagine edificatoare a elevului poet. Sunt mai multe categorii de texte poetice, mărturisind disponibilitatea de versificator a foarte tânărului autor. O primă categorie ar fi compozițiile pe
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
traduceri sau prelucrări. Poemul Îngerul morții pare să aibă ceva din atmosfera eminesciană din Strigoii. Lupii țiganului adoptă genul anecdotic, într-o narațiune cu puțin umor, dar fără spirit. Spectacolul verbal nu are încă ritm, culoare și ingeniozitate. Două lungi balade populare (Draga mamei și Blăstăm de mamă) au funcția unui racord la sursele folclorice. Timide sunt notațiile din poezia naturii: Sus la munți, În poiană... etc. Ceva mai săltăreț e versul în Tablou de seară, alterat de inserția câte unui
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
opera lui Coșbuc, reconstituind, în esență, drumurile creației" (p. LVII). După cum se va dovedi, ediția Coșbuc, începută într-o notă de oarecare modestie, va depăși posibilitățile editorului. Ritmul ei de apariție a fost foarte lent: în 1966, volumul I cuprinde Balade și idile, inclusiv secțiunea de Cântece I-XLV, cu note și variante extinse (p. 199-385); în 1972, volumul II include Fire de tort, Ziarul unui pierde-vară, Cântece de vitejie, cu note și variante la p. 345-483; în 1977, volumul III
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
sau străini. În unele situații autorul pare să parodieze maniere lirice sau viziuni poetice celebre. În fața unor versuri precum "unde-s paharele pline și discuțiile de pe terase?/ și unde-s întîlnirile cu sînii femeilor frumoase?" gîndul zboară aproape automat către baladele lui Villon. Alteori, trimiterile sînt mult mai subtile și ele vizează o anumită formă de sensibilitate. Un poem superb, Laudă, publicat în volumul Un potop de simpatii (1978) este un impresionant omagiu adus poeților ratați, iluziilor risipite sau redirecționate spre
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
decât vagi tangențe abia în 1934 și 1935: "Despre substratul mioritic al sufletului românesc - afirma Blaga - se poate vorbi ca în regiunea germană despre faustesc... Ce e mioriticul? O anume atitudine metafizică în fața morții, care își găsește expresia tocmai în balada Mioriței. Moartea este privită ca mireasă a lumii, moartea este o nuntă... În Miorița, numai cadrul este baladesc, dar acest cadru închide o poemă cosmică, în centrul căreia stă moartea. Moartea e cântată melancolic-extatic, e acceptată, cu încredere și dăruire
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
solidaritatea sufletului cu spațiul" și "funcția cosmică a destinului uman" în Miorița ar fi ideile sale - numai ale sale. Am arătat că prima e clar de sorginte spengleriană, iar a doua mi se pare de domeniul locurilor comune. La interpretarea baladei Toma Alimoș, există o vagă apropiere între ideea lui Dan Botta despre "religioasa cuminecare cu lumea" și ideea lui Blaga că "natura întreagă e transformată în biserică", dar nuanțele sunt, totuși, sensibil diferite. Relația dintre Unduire și Moarte la Eminescu
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
înseamnă, în context, morala în maxime și ilustrații a abecedarelor, pe care Ion Manolescu, Paul Cernat, Angelo Mitchievici le "scutură" fără pic de nostalgie, ca pe niște "fotograme ale unei copilării mistificate." Tratatele de metodică pline de clișee, basmele și baladele convenabil modificate, mizînd pe o logică nu tocmai impecabilă sînt citate ca mostre de "paraliteratură politică". Alte exemple "la minut" le servesc filmele polițiste made in Romania, tributare aceluiași maniheism "cu tentă". Și, în sfîrșit, ultimul capitol e consacrat "slavei
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
și copleșitor, sonetul său capătă valori de mare însemnătate, venind parcă din alte veacuri să se închine prezentului. Însetat de libertate și aspirații depline, poetul pășește pe potecile biruinței. Soarbe vremelnicia din pocalul adevărului căutând să o definitiveze printr-o baladă a frământărilor. În calea sa curg râuri de suspine, iar pașii îi sunt călăuziți de doinele frumuseții răvășitoare. În ochii săi blânzi s-au furișat doruri și suferințe care caută să evadeze spre lumile dreptății, spre puritate și împlinire. Măreția
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
Acasă > Poezie > Cântec > SOMNUL DE VEGHE AL FETIȚEI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului îmi place de tine i-a zis poate vrei împreună timpul să-l împărțim în balade eu să cânt bucuria ochiului ce se pierde în împlinirea formelor rătăcind în oglinzi tu imaginația să-mi înfășori în pulberi de gânduri prin care pierdut să-mi caut diminețile în culorile răsăritului tău aprinde cu zâmbetul tău luminile zilei
SOMNUL DE VEGHE AL FETITEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382721_a_384050]
-
moderniștii, această concepție despre poezie se va schimba radical. Temele poetului vor fi tot mai puțin obștești și tot mai mult intime. în plus, speciile nelirice, dar atît de utile în descrierea, evocarea ori portretizarea istorică, precum poemul epic, legenda, balada și chiar pastelul obiectiv, pierd teren în secolul XX. în fine, versul liber, nerecitabil precum cel prozodic regulat, dă lovitura de grație compunerilor pe astfel de teme menite festivităților oficiale ori școlare. Alecsandri, în schimb, este un poet ocazional prin
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
le spun că americanii sînt foarte interesați de ce a generat acest poem și că are importanță în spațiul cultural american. Consider că pe motivul Mioriței se pot scrie mii de volume. Un traducător ca Latham a fost foarte interesat de baladă, așa cum un mare fotograf, Salzman, a venit la noi doar ca să fotografieze ciobanii din Făgăraș. Oamenii de aici, care își caută originile, ajung vrînd-nevrînd în Europa. În drumul spre America, de la părintele Avraam s-a ajuns și la Dunăre. Ancorarea
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
000 de lei; Costinești (vile) - 434 500 de lei; Jupiter („Cometa“) - 505 000 de lei; („Capitol“) - 534 600 de lei; („Meteor“) - 561 000 de lei; Saturn („Narcis“, „Cleopatra“, „Confort“) - 462 000 de lei; („Atena“, „Cerna“, „Prahova“) - 550 000 lei; („Hora“, „Balada“) - 660 000 lei. Salariații societăților comerciale beneficiază de reduceri potrivit prevederilor din contractul colectiv de muncă. Informații suplimentare se pot obține la sediul agenției, strada 7 Aprilie nr. 4, tel. 190 214, de luni și până vineri orele 8,30-15
Agenda2003-21-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281038_a_282367]
-
său de miercuri, 15 decembrie: 13,35 Casa Elliott, film serial (r), episodul 6; 14,30 Eminescu, călătorie virtuală în absolut - documentar, 15,20 Comori universale (r), Templul din Edfu, 15,30 Desene animate. Sinbad marinarul, episodul 38; 16,00 Baladă în gerar - documentar, 19,30 Eminescu gazetar-dezbatere, 20,30 Vreme trece, vreme vine, spectacol de poezie și muzică, 22,15 Eminescu-muzica poeziei; joi, 16 ianuarie 13,35 O cetate veche, un teatru nou-documentar. Postul PRIMA TV ne-a comunicat că
Agenda2003-2-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280567_a_281896]
-
pot înscrie la sediul Centrului de Creație și Artă Timiș (str. E. Ungureanu nr. 1, tel. 0256-435 158, fax 0256-435 566) și vor prezenta în concurs două piese autentice din zona etnografică pe care o reprezintă, din care una (doină, baladă) fără acompaniament muzical. Organizatorii oferă premii substanțiale, în funcție de locurile obținute în concurs. Detalii se pot obține la tel. 0256-320 936 și 0256-320 306 (directorul Casei de Cultură Făget, Ion Olteanu) și telefon 0256-435 158 (dna Codruța Măgurean). S. POPOVICI din
Agenda2003-4-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280614_a_281943]
-
Mi bemol major de J. Haydn, iar Noemi Vidu va cânta Sonata nr. 7 de Beethoven, apoi, la patru mâini vor ridica spre sufletele melomanilor Dansul Anitrei de E. Grieg și Granada lui A. Lara. După pauză vor urma Două Balade de J. Brahms și Vallé D’Obermann de F. Liszt, recitalul încheindu-se cu celebra Rhapsody in blue de G. Gershwin, interpretată tot la patru mâini. Biletele de intrare au prețul de 30 000 de lei. S. P. Expoziție personală
Agenda2003-9-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280744_a_282073]