303 matches
-
2011 2:21 PM Page 61 59 Primăvară gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 62 60 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 63 61 Balada gips patinat 95x60x45cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 64 62 Compoziție lemn LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 65 63 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Noul în peisajul patriei - pictură, sculptură, grafică LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 19 17 1977 Constantă, Galeriile de artă Expoziția artiștilor ieșeni - Filiala U.A.P Iași Expune două lucrări: Odihnă și Balada teracota. Iași, Sala Victoria Anuală ‘77, pictură, sculptură, grafică Expune sculpturile: Eroica și Plevna reliefuri, ghips patinat. 1978 Iași, Sala Victoria Expoziție de artă plastică Participa cu proiectul de monument Dacii - ghips patinat (dim.1,20x1m). 1979 Iași, Sala Victoria
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
2011 2:21 PM Page 61 59 Primăvară gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 62 60 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 63 61 Balada gips patinat 95x60x45cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 64 62 Compoziție lemn LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 65 63 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Adevărul despre himere nu se înscriu în această limitare generică. Lirismul unor povestiri ca Steaua cronicarului, Labirintul sau O falie în timp anticipează asimilarea procedeelor prozei SF (și disocierea de ele), mai târziu sever marcată de romanul Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate (1976), semn că scriitorul urmărește „să facă inoperantă distincția dintre genul «special» și literatura «obișnuită»” (Florin Manolescu). Etapă de tranziție sau nu spre un univers mai cuprinzător, Adevărul despre himere atestă cota estetică a creației lui O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
de tensiunea utopie-realitate, structurantă și semnificatoare, indiferent de posibila încadrare generică a ficțiunilor. Tendința scrisului lui O. rămâne aceea de a părăsi teritoriul literaturii tradiționale, cum se vădește în romanul parodic Argonautica (1970), precum și în romanele realiste Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate și Cina cea mai lungă (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca). Din seria povestirilor, Ucronia de la Tapae, de pildă, aparține ambelor domenii și poate fi citită atât ca proză SF, cât și ca proză de evocare istorică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
utopic (2000; Premiul Academiei Române). SCRIERI: Întâlnire cu meduza, București, 1966; Argonautica, București, 1970; Planeta părăsită, Cluj, 1971; Viața într-o floare, Cluj, 1972; Jocul cu vipere, Cluj, 1972; Nopțile memoriei, București, 1973; Adevărul despre himere, București, 1976; Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate, Cluj-Napoca, 1976; Figurine de ceară, introd. Ion Hobana, Cluj-Napoca, 1978; Semnul licornului, București, 1980; Cina cea mai lungă, Cluj-Napoca, 1983; H. G. Wells. Utopia modernă, București, 1983; Anticipația românească, Cluj-Napoca, 1994; ed. 2, București, 2003; Discursul utopic, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
SOARELE ȘI LUNA, baladă populară din ciclul baladelor fantastice. Fondul acestei balade este mitologic, reflectând o mentalitate arhaică, și oferă o explicare poetică naivă a succesiunii continue a celor doi aștri, a imposibilității întâlnirii lor. Din mitologia greacă se cunoaște legenda incestului lui Apollo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
pod de aramă / preste vamă, / pod de fier / până la cer, / pod de-argint / preste pământ, / pod de ceară / preste țară”). Imaginea nunții („Sfântul Soare, nănaș mare, / sfânta Lună, mare nună, / stelele drușcuțele, / luceferii vătăjeii”) este prezentă și în Miorița. Astăzi balada Soarele și Luna se întâlnește mai rar. Ea circulă mai mult fragmentar, observându-se tendința trecerii spre o altă categorie tematică, cea a baladei familiale, prin extinderea tipului Fratele și sora. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
, baladă populară de haiducie. Ca și balada Corbea, a fost creată, probabil, în perioada târzie a feudalismului. Conflictul nu mai este de ordin etic, ca în balada de vitejie Miu Cobiul, ci social, caracteristic baladei haiducești. În cele mai multe variante acțiunea este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
însemne ale luminozității nordice, dar și evidente reminiscențe mioritice. Un lexic suculent îndeamnă retoric spre amintirile copilăriei, spre ieșirea din tristețe și durere, spre imnificarea gliei străbune, cu întreg cortegiul ei de frumuseți baladești și de fapte eroice. Cuvinte ca „baladă”, „legendă”, „stele” și „toamnă” sunt aici simboluri ce conturează obsesiile simțirii. În Însemnele anilor (1973) este evidentă încercarea poetului de a se regăsi pe sine și întreaga-i creație precedentă. Acest volum retrospectiv reușește să surprindă esența gravă din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
întoarcerea „Spre necesarul randament/ Din monotona Muncă”. în fine, munca îl deprinde cu anonimatul („voi fi uitatul muncitor”) din viața socială și economică. Cine a introdus cuvîntul „pantofi” în literatura romînească? în poezie, Iancu Văcărescu, în „Ocheanul”, o așa-zisă „baladă” („Și în mulți cu rupți pantofi/ Ce trec d-artiști, filosofi”) și Gheorghe Asachi, în „Soția de modă”, o satiră („...Deci, vere, ține ce-ai dorit cu înfocare,/ Sufere pe tiran casnic, ce-ai cătat, acuma ai,/ Și precum provorba
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
două mărci ale oralității din fragment. 6.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul imperativ. 7.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. 8.Interpretează semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea fragmentului în specia baladă cultă. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 44 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Mâinile mele sunt îndrăgostite, vai, gura mea iubește
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
lirism și narativitate. Modernitatea formei constă în faptul că, deși este o creație epică - o baladă cultă -, include elemente de artă poetică (în prolog) și de legendă etiologică (în epilog). Aparținând celei dea doua etape a creației barbiene (etapa baladicorientală), balada surprinde un ritual de inițiere prin Logos și prin Eros. Tema iubirii imposibile se asociază cu tema cunoașterii și cu cea a creației. Discursul poetic își evidențiază modernitatea prin combinarea lirismului obiectiv (lirică a rolurilor în prima secvență) cu cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
șovăire ne dezlegăm și mândri, Precum atunci când fost-am alături și pereche.” Una din pulsațiile poeziei lui Labiș e reprezentată de nesupunere, nesubordonare. Ea face din lirica sa o mândră expresie a libertății, o replică dată spiritului de supunere oarbă. Balada Meșterul ar fi o liniștită reluare a motivului mitic de nu s-ar simți în ea această pulsație. Replica nesupunerii se dă numai în cazuri de nevoie. Un eveniment provoacă în artistul Prometeu ambiția de a arăta ce poate, fapt
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Dolj), folclorist. Este fiul Mariei (n. Dobrotescu) și al lui Ion Amzulescu, țărani. Face studii secundare la Craiova (1930-1938) și studii universitare la Facultatea de Litere din București (1938-1942), devenind doctor în filologie al Universității din București (1968) cu teza Balada populară din Muscel. Mai întâi profesor secundar în București (1948-1951), funcționează apoi, până la pensionare, în calitate de cercetător, în Institutul de Etnografie și Folclor din București, unde este o vreme și secretar științific (1958-1970) sau șef al sectorului de literatură populară și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
filozofie dialectică, supunerea împreună cu poporul la datinele ce simbolizează impenetrabilitatea misterului. Este o gândire sănătoasă pe care poetul are tactul de a n-o desfășura discursiv și de a o înscena în ritualul celor două evenimente, adoptând și-ntr-o baladă și-ntr-alta atmosfera fabuloasă, ca și la Eminescu, ca spre a sugera universalitatea fenomenelor. Ținuta grupurilor totuși, vorbirea lor, e țărănească. În legănarea mulțimilor, în trecerea mecanică de la o atitudine la alta, de la deznădejdea cu bocete la plânsul înfundat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
MEȘTERUL MANOLE, baladă populară. Este cunoscută și sub numele Cântecul lui Manole, Mănăstirea Argeșului, Legenda Mănăstirii Argeșului și Zidirea Mănăstirii Argeșului. Face parte din ciclul baladelor legendare și datează, aproximativ, din ultimele decenii ale secolului al XVII-lea. La originea acestui cântec epic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
în folclorul Moldovei de Nord, București, 1984. Culegeri: Folclor din Moldova de Sus, în Folclor din Moldova, II, București, 1969, 445-781; Folclor din județul Botoșani, Botoșani, 1969. Repere bibliografice: Mihai Coman, Balada românească, SLAST, 1984, 25; Nicolae Constantinescu, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, REF, 1985, 1; Lucia Berdan, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, ALIL, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Achim Stoian, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, AAF, 1987, 494-495; Datcu, Dicț. etnolog., I, 176-177
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
în Folclor din Moldova, II, București, 1969, 445-781; Folclor din județul Botoșani, Botoșani, 1969. Repere bibliografice: Mihai Coman, Balada românească, SLAST, 1984, 25; Nicolae Constantinescu, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, REF, 1985, 1; Lucia Berdan, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, ALIL, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Achim Stoian, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, AAF, 1987, 494-495; Datcu, Dicț. etnolog., I, 176-177. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
Repere bibliografice: Mihai Coman, Balada românească, SLAST, 1984, 25; Nicolae Constantinescu, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, REF, 1985, 1; Lucia Berdan, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, ALIL, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Achim Stoian, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, AAF, 1987, 494-495; Datcu, Dicț. etnolog., I, 176-177. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse”. Figura seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord. Discursul moral și patriotic. Peisajul lui Bolintineanu, gustul „vălmășagului”. Elementele fantasticului. Balada Domnul de rouă. Masa: locul și timpul meditației. Stînca și spațiul singurătății. Erosul lui Bolintineanu. Regimul farmecului vergural, „Rumeneala”, cartea de vizită a inocenței. Loialitatea ochiului. Amorul magic. Figura «raptuluiă Femeia la vîrsta canonică. Figura mistificației și a sacrificiului. Teroarea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Împletește cu expresia cea mai Înaltă a internaționalismului proletar (Ă). În poezia noastră actuală trăiesc faptele oamenilor muncii. În cinstea lui Barta care a ajuns În plină vară să dea cărbune În contul lui ianuarie, a scris A. E. Baconsky Balada despre Barta Iosif și ortacii săi: «La Lupeni Întrecerea sporește Normele se clatină și cad Barta-n frunte drumul și-l croiește Ca o apă care taie vad». Dar tematica poeziei noastre a devenit tot mai bogată (Ă). A fost și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oglindesc o serie de succese. (Ă). Astfel, tânărul poet Vasile Nicorovici, În ciuda unor versuri Încă generale, subliniază În poezia Pășim tovărășește conținutul nou al dragostei, care devine mai plină, mai adâncă, prin muncă comună, prin țelul comun. Vintilă Ornaru În Baladă bunicului meu reconstituie imaginea bunicului, muncitor ceferist, cu vorba sfătoasă și cu inima dârză și neîmpăcată, căzut eroic În lupta dușmanilor Împotriva poporului. (Ă). Ion Serebreanu vorbește și el În câteva strofe despre copilăria de altădată, despre mizeria Îndurată din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
V-VI Arcaș 1064 1985 2001 V b Aromat de Iași 1064 1980 2001 II-III Astra 1060 1995 V-VI b Băbeasca gri 1067 1975 1999 VI Băbeasca neagră 1068 1999 VI Băbeasca neagră 94 Pt. 1068 1975 1999 VI Balada 1067 1994 V-VI b Blasius 1060 1994 V b Burgund mare 1059,1065,1069 1999 V Busuioaca de Bohotin 1068,1064 1999 IV-V Busuioaca de Bohotin 26 Pt. 1068 2000 IV-V Cabernet Sauvignon 4 Is. 1064,1065
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Pe cine parodiază Caragiale?". Cele mai multe pastișe parodice vizează formalismul poeziilor macedonskiene: Cameleon femeie (sonet colorist), Erato, scapă-mă (Terține acrobatiste-simboliste), Amiază maură (Simbolistă-orientală), Glic, Finis (Sonet simbolist decadent), Din carnetul unui poet simbolist (Fragmente selecte), Declarație simbolistă, Sonet brutal (Simbolist-instrumentalist), Baladă simbolistă macabră, Ab irato (Sonet parnasian). Alte pastișe (Criticilor mei, Da ... Nebun!), iau în derâdere ridicolul de care pare că nu e conștient Macedonski prin afișarea ostentativă a unei orgolioase poze de artist damnat. Lui Șerban Cioculescu multe dintre poeziile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]