569 matches
-
sus T4: ducerea brațelor jos 2. P.I.: stând bastonul de capete apucat cu brațele înainte T1: ducerea brațuluidrept sus, bastonul vertical T2-4: revenire T3: ducerea brațuluistâng sus, bastonul vertical 3 P.I.: stând, bastonul de capete apucat cu brațele înainte T1: balansarea piciorului drept și atingerea bastonului T2-4: revenire T3: balansarea piciorului stâng și atingerea bastonului 4. P.I.: stând, bastonul de capete apucat cu brațele înainte T1: fandare laterală cu piciorul stâng și ducerea brațelor înainte T2-4: revenire T3: fandare laterală cu
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
de capete apucat cu brațele înainte T1: ducerea brațuluidrept sus, bastonul vertical T2-4: revenire T3: ducerea brațuluistâng sus, bastonul vertical 3 P.I.: stând, bastonul de capete apucat cu brațele înainte T1: balansarea piciorului drept și atingerea bastonului T2-4: revenire T3: balansarea piciorului stâng și atingerea bastonului 4. P.I.: stând, bastonul de capete apucat cu brațele înainte T1: fandare laterală cu piciorul stâng și ducerea brațelor înainte T2-4: revenire T3: fandare laterală cu 4X8 4X8 4X8 4X8 Câte 4 în trepte, din
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
T3: revenira cu mâinile la ceafă; T4: revenirea cu mâinile pe șold. 3. P.I. Culcat în decubit ventral cu mâinile la ceafă: T1: extensia trunchiului cu inspirație; T2: revenire; 4. P.I. Atârnat la scară fixă cu capul în extensie; T1: balansarea membrelor inferioare apropiate lateral stânga; T2: balansaea membrelor inferioare apropiate lateral dreapta. 5. P.I. Așezat pe un taburet cu mâinile la ceafă; T1 - T2 : ducerea coatelor înapoi cu rezistența manuală a partenerului. EXERCIȚII PENTRU LORDOZĂ 1. Mers cu bastonul în
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
doi conectori secundari prelungiți ce conferă o elasticitate foarte bună. Când este solicitată una din șei dinții restanți respectivi nu suportă în totalitate forța deoarece aceasta nu se transmite în totalitate datorită conexiunii prelungite, șocul fiind absorbit de bucla de balansare, șeaua înfundându-se pe câmpul protetic, sprijinul muco-osos va primi presiunea ce va fi distribuită și pe dinții restanți. În sistemul rigid numai dinții restanți vor primi și transmite forța de presiune. -croșetul cu conector în formă de S (fig
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
satului în migrație. Această scădere a avut loc, în primul rând, prin reducerea plecărilor din sat spre oraș, dar și a sensului de migrare din rural în rural. Scăderea însă nu este foarte drastică întru cât a avut loc o balansare prin creșterea migrației de la oraș spre sat, fapt care a permis menținerea unei implicări încă mari a satului în migrația internă.* EMBED MSGraph.Chart.8 \s Surse: Prelucrări ISAR după Populație și societate, 2/1998, l6, Schimbări de domiciliu, INS
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
state revizioniste ce urmăresc să schimbe statu-quo-ul, pentru a aduce sistemul într-o configurație de distribuție a puterii care să le avantajeze. II. Balanța de putere este o formă de acțiune internațională, în sensul în care vorbim mai degrabă de balansare decât de balanță. Aceasta este cauzată în principal de faptul că balanța de putere are un pronunțat caracter schimbător. Nici o balanță de putere nu este permanentă, întrucât în sistemul internațional, situațiile particulare ale statelor evoluează, ca de altfel și capacitățile
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
pozițiile adoptate de celelalte mari puteri ale sistemului în raport cu statul revizionist, de simpatiile sau antipatiile politice personale etc. În funcție de aceste caracteristici, în situația unei balanțe de putere, statele pot alege dintre trei strategii majore de acțiune în sistemul internațional: a. Balansarea (balancing) se referă în principal la două tipuri specifice de acțiune: Alianța sau coaliția situația în care, în eventualitatea unui conflict internațional, în condițiile unei balanțe înclinate a puterii în favoarea unui totuși restaurată la statutul de mare putere în 1818
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
ei în Concertul Europei) sau al polilor de putere dintr-un subsistem de puteri minore (în contextul revoluției bolșevice maghiare din 1919, trupele românești avansează adânc în teritoriul Ungariei cu toate acestea, după încheierea conflictului, statalitatea Ungariei a fost restaurată). Balansarea în sensul îndeplinirii rolului de echilibrator este, de obicei, o acțiune pasivă și anterioară conflictului, în încercarea de a menține balanța (echilibrul) puterii. Din acest punct de vedere este foarte importantă nu numai capacitatea efectivă a unui stat de a
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
bază două tipuri de motivație: Supraviețuirea propriu-zisă a statului respectiv; de exemplu, cele mai multe state din Europa Centrală și de Sud Est în timpul celui de-al doilea război mondial au dus o politică de aliniere (combinată pe alocuri cu cea de balansare), cu scopul evident de a supraviețui în calea cuceririlor militare germane sau rusești. Obținerea de beneficii rezultate de pe urma conflictului în acest caz, poate fi vorba despre așa-numitele state-șacal, care urmăresc o politică de aliniere la un pol puternic al
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
însă într-o foarte mare măsură una nenaturală, întrucât conduce la destabilizarea sistemului și la distrugerea statu-quo-ului prin susținerea părții deja percepute ca fiind mai puternică. Mai degrabă puterile majore au o tendință indusă de sistem către o politică de balansare. c. Pasarea responsabilității (buckpassing) se referă la situația în care una dintre puterile majore ale sistemului preferă să-i permită temporar unui alt stat să îndeplinească o serie de atribuții deținute până atunci de ea. Este cazul Marii Britanii, de pildă
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
utilizabile, permițând o adaptare relativă, sunt parțial educabile și recuperabile din punct de vedere profesional și social, în condiții protejate/de asistență sau în condiții obișnuite. Deficiența mintală profundă se caracterizează din punct de vedere psihopedagogic prin: structură psihomotrică rudimentară (balansări uniforme, grimase, contorsiuni, impulsuri motrice subite); imposibilitatea de a comunica prin limbaj cu cei din jur, cunoștințele nu depășesc prima copilărie, funcțiile intelectuale nu sunt dezvoltate, relaționarea este redusă la primul sistem de semnalizare (senzații și percepții slab diferențiate); viața
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că A îl apreciază pe B). Teoria congruenței s-a concentrat asupra discrepanțelor între informațiile deținute de subiect și componenta afectiv-evaluativă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o persoană față de care am o atitudine negativă a spus ceva bun despre o altă persoană pe care o apreciez mult (atitudine pozitivă), e foarte posibil ca atitudinea mea față de una sau alta din aceste persoane să se schimbe. Teoria balansării spune că, în cele mai multe cazuri, atitudinea mea se va schimba față de ambele persoane: prima va câștiga ceva în ochii mei întrucât apreciază pe cineva pe care eu îl apreciez, a doua persoană va pierde din prețuirea mea deoarece a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
având o contribuție însemnată la educarea ritmului, a esteticii corporale și motrice. Această gamă de mijloace cuprinde elemente de tehnică corporală (pași specifici, mișcări conduse, valuri, sărituri, piruete etc.) și diferite tipuri de acționare a obiectelor portative (lansări, rulări, ricoșări, balansări, spirale, șerpuiri, desprinderi și reapucări etc.). Exerciții la aparatele speciale de gimnastică Exercițiile la aparate cuprind poziții, mișcări de forță și mișcări de balans, cu o tehnică bine determinată și structură complexă. Scopul acestor exerciții este formarea unor deprinderi și
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
din culcat (c); îndoire din așezat, atârnat etc. Întindere (fig. 19): întindere din stând (d, e,); întindere din culcat / alte poziții (f). Ridicare pe vârfuri (fig. 19 g) . Rotare: mișcare executată cu unul sau cu ambele picioare (fig. 19 h). Balansare: mișcare de pendulare în formă de arc de cerc (fig. 33 a, b). Răsucire: mișcare executată în jurul axei longitudinale a segmentului, din articulația coxofemurală. Prescurtări terminologice Pentru a ușura scrierea termenilor de specialitate și pentru ca ei să fie înțeleși în
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
eventualele sancțiuni hotărâte împotriva sa în momentul în care ar deveni agresor nu și-ar atinge scopul. Această primă precondiție pentru eficiența securității colective ține de structurarea sistemului internațional, fapt care îi apropie pe adepții săi de realiști, fiindcă și balansarea se poate face în același context. Urmărirea distribuției puterii și capabilităților în sistem este însă doar un element al gândirii liberale, care, spre deosebire de cea realistă, insistă și asupra alegerilor făcute de indivizi/elite conducătoare din felurite state. O a doua
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
chiar și atunci când nu funcționează, în cel mai rău caz al său (în care toate statele membre, altele decât cele direct amenințate, își reneagă angajamentul de a rezista agresiunii), securitatea colectivă este oarecum echivalentă cu cea mai bună situație a balansării în condițiile anarhiei. Chiar dacă statele neamenințate optează să rămână în afara acțiunii colective, restul coaliției ar consta din aceleași state direct amenințate ca și alianța care s-ar forma prin balansare în anarhie. Deficiențele practice ale mecanismului propus de Națiunile Unite
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
colectivă este oarecum echivalentă cu cea mai bună situație a balansării în condițiile anarhiei. Chiar dacă statele neamenințate optează să rămână în afara acțiunii colective, restul coaliției ar consta din aceleași state direct amenințate ca și alianța care s-ar forma prin balansare în anarhie. Deficiențele practice ale mecanismului propus de Națiunile Unite sunt recunoscute chiar de Carta Organizației. Capitolul VIII al acestui document afirmă dreptul statelor suverane de a participa la acorduri regionale de securitate altfel spus, la alianțe. Consiliul de Securitate
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
marginile acesteia; deplasarea corpului pe bancă prin tracțiuni simultane cu ambele brațe; se înregistrează distanța parcursă. Săritura în lungime de pe loc: din poziția stând înapoia unei linii, tălpile depărtate la nivelul umerilor, avântare prin îndoirea și extensia picioarelor simultan cu balansarea brațelor; impulsie energică, săritură în lungime și aterizare pe ambele picioare; se măsoară lungimea săriturii de la linie până la călcâie. Structura complexă de forță: poziția inițială stând; trecere în sprijin ghemuit, aruncarea picioarelor înapoi în sprijin culcat, revenire în sprijin ghemuit
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
de state revizioniste ce urmăresc să schimbe statu-quo-ul, pentru a aduce sistemul într-o configurație de distribuție a puterii care să le avantajeze. Balanța de putere este o formă de acțiune internațională, în sensul în care vorbim mai degrabă de „balansare” decât de balanță. Aceasta este cauzată în principal de faptul că balanța de putere are un pronunțat caracter schimbător. Nici o balanță de putere nu este permanentă, întrucât în sistemul internațional, situațiile particulare ale statelor evoluează, ca de altfel și capacitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
revizionist), pozițiile adoptate de celelalte Mari Puteri ale sistemului în raport cu statul revizionist, de simpatiile sau antipatiile politice personale etc. În funcție de aceste caracteristici, în situația unei balanțe de putere, statele pot alege dintre trei strategii majore de acțiune în sistemul internațional: Balansarea (balancing) - se referă în principal la două tipuri specifice de acțiune: Alianța sau coaliția - situația în care, în eventualitatea unui conflict internațional, în condițiile unei balanțe înclinate a puterii în favoarea unui stat (grup de state) revizionist(e), un stat poate
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
e) - pentru a balansa statul (statele) revizionist(e). În cadrul formării de alianțe intervine însă un calcul rațional extrem de complex, legat de balanța costuri-beneficii, precum și de situația și capacitățile prezente și estimate ale aliatului raportat la riscul de a fi aliat. Balansarea în sensul îndeplinirii rolului de balansier este, de obicei, o acțiune pasivă și anterioară conflictului, în încercarea de a menține balanța (echilibrul) puterii. Din acest punct de vedere este foarte importantă nu numai capacitatea efectivă a unui stat de a
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la bază două tipuri de motivație: Supraviețuirea propriu-zisă a statului respectiv; de exemplu, cele mai multe state din Europa Centrală și de Sud-Est în timpul celui de-al doilea război mondial au dus o politică de aliniere (combinată pe alocuri cu cea de balansare), cu scopul evident de a supraviețui în calea cuceririlor militare germane sau rusești. Obținerea de beneficii rezultate de pe urma conflictului - în acest caz, poate fi vorba de așa-numitele state-șacal, care urmăresc o politică de aliniere la un pol puternic al
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
însă într-o foarte mare măsură una nenaturală, întrucât conduce la destabilizarea sistemului și la distrugerea statu-quo-ului prin susținerea părții deja percepute ca fiind mai puternica. Mai degrabă puterile majore au o tendință indusă de sistem către o politică de balansare. c) Pasarea responsabilității (buck-passing) - se referă la situația în care una dintre puterile majore ale sistemului preferă să-i permită temporar unui alt stat să îndeplinească o serie de atribuții deținute până atunci de ea. Este cazul Marii Britanii, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să-și promită ajutorul celorlalți aliați ai lor, pe care, în absența respectivului tratat de asociere, nu ar avea nici un interes să le apere. În schimb, pentru Walt, patternurile de alianță ale statelor urmează două mari modele: balanța de putere (balansare), care presupune intrarea în conflict de partea părții celei mai slabe cu scopul de înclina balanța de forțe până la echilibrare; și alinierea - intrarea în conflict de partea părții pe care o percepi ca fiind cea mai puternică sau cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]