KorAP: Find »[drukola/base=balistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...34 >

832 matches

Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398

strategice ale părților și de vulnerabilitatea crescândă a rachetelor balistice intercontinentale terestre 49. În 1974 se elaborează concepția strategică de selecție a țintelor, care relua ideea contraputerii, dar se baza pe un armament nou rachetele intercontinentale balistice Minuteman 3, rachetele balistice de la bordul submarinului Poseidon 3, avioanele B 52 G și H înzestrate cu rachete dirijate cu componentă de luptă nucleară. Ținând seama de schimbările calitative la toate componentele triadei strategice, noua concepție cerea o planificare multivariantă a întrebuințării forțelor de

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
rezultat nu putea fi prevăzut. Astfel, cheltuielile militare dedicate forțelor convenționale urmau să scadă în favoarea dezvoltării de armament strategic. În consecință, s-a procedat la diminuarea flotei de suprafață în favoarea submarinelor nucleare și la reducerea aviației de bombardament în favoarea rachetelor balistice intercontinentale. Prima doctrină nucleară sovietică era dezvoltată de către mareșalul V. D. Sokolovski și făcea referire la reacția masivă și totală a URSS la un eventual atac al SUA asupra sa sau a blocului comunist. Ulterior, conceptul descurajării nucleare suportă unele

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
militar denumit suficiența rezonabilă, conform căruia Moscova își propunea să mențină un potențial nuclear suficient pentru apărare, dar insuficient pentru ofensivă. La 23 martie 1983, președintele Regan lansa Inițiativa de Apărare Strategică, SDI (Strategic Defense Initiative) sau Apărarea contra Rachetelor Balistice (BMD), care făcea distincția între armele nucleare ofensive și cele defensive, prevedea desfășurarea de armament în spațiu, cu scopul de a distruge rachetele balistice intercontinentale lansate de inamic, inițiativă cunoscută sub numele de războiul stelelor. În discursul care oficializează Inițiativa

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
1983, președintele Regan lansa Inițiativa de Apărare Strategică, SDI (Strategic Defense Initiative) sau Apărarea contra Rachetelor Balistice (BMD), care făcea distincția între armele nucleare ofensive și cele defensive, prevedea desfășurarea de armament în spațiu, cu scopul de a distruge rachetele balistice intercontinentale lansate de inamic, inițiativă cunoscută sub numele de războiul stelelor. În discursul care oficializează Inițiativa de Apărare Strategică, președintele Ronald Reagan anunță ambiția sa de a marginaliza armele nucleare, lipsite de putere și perimate 63, printr-o apărare antirachetă

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Reagan anunță ambiția sa de a marginaliza armele nucleare, lipsite de putere și perimate 63, printr-o apărare antirachetă globală, linie Maginot în spațiu, bazată pe sateliți și lasere spațiale, capabilă, în același timp, să intercepteze orice tip de rachetă balistică intercontinentală cu încărcătură nucleară venind dinspre Uniunea Sovietică. Cu alte cuvinte, armele nucleare nu sunt o sursă de securitate, ci de primejdie, de aceea prezența lor e intolerabilă 64. De cealaltă parte, în mai 1987, la reuniunea comitetului Consultativ al

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
o capabilitate rapidă, construită pe sisteme testate, și care va oferi o mai bună apărare împotriva amenințării reprezentate de un atac cu rachete decât sistemul de apărare europeană din 2007. Se susținea că acest program nou de apărare împotriva rachetelor balistice va rezolva cel mai bine amenințarea reprezentată de programul iranian de apărare antirachetă și va furniza un sistem de apărare mai puternic, inteligent și rapid, mai cuprinzător decât cel anterior și care va intensifică protecția tuturor aliaților din cadrul NATO, furnizând

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
a reduce drastic numărul focoaselor nucleare funcționale. Sub coordonarea secretarului Apărării, Donald Rumsfeld și aprobat de către George Bush în luna ianuarie 2002, a fost realizat studiul Analiza situației nucleare, conform căruia, până în anul 2020, va deveni operațională o nouă rachetă balistică intercontinentală, iar, până în 2030, o nouă rachetă balistică cu posibilități de lansare de pe submarin, preconizându-se ca, până în 2040, să fie creat un nou bombardier. Studiul face referiri și la necesitatea modernizării instalațiile de producere a uraniului îmbogățit și a

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
coordonarea secretarului Apărării, Donald Rumsfeld și aprobat de către George Bush în luna ianuarie 2002, a fost realizat studiul Analiza situației nucleare, conform căruia, până în anul 2020, va deveni operațională o nouă rachetă balistică intercontinentală, iar, până în 2030, o nouă rachetă balistică cu posibilități de lansare de pe submarin, preconizându-se ca, până în 2040, să fie creat un nou bombardier. Studiul face referiri și la necesitatea modernizării instalațiile de producere a uraniului îmbogățit și a altor materiale radioactive necesare confecționării armelor termonucleare, precum și

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
fiind cea mai mare provocare atât din punctul de vedere al intenției acestui stat de a obține arme nucleare, cât și în ceea ce privește, în general, caracterul regimului de la Teheran. În ianuarie 2007 sunt făcute publice planurile SUA de desfășurare a rachetelor balistice în Europa, până în 2011, sistemul având drept sarcină protejarea instalațiilor militare ale SUA și NATO din Europa împotriva unor atacuri lansate din Orientul Mijlociu. Un ultim document al administrației Bush, Tendințe globale 2025: lumea în schimbare (raport al National Intelligence Council

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
de a apropia infrastructurile militare ale statelor membre NATO de granițele Federației Ruse, inclusiv prin extinderea blocului. În același paragraf, noua doctrină militară arată faptul că securitatea rusă este amenințată și de crearea și implementarea unor sisteme strategice de apărare balistică care afectează stabilitatea globală și echilibrul de forțe în domeniul nuclear. Documentul nu mai prevede un atac nuclear preventiv în cazul unei amenințări la adresa Rusiei, dar arată că aceasta va putea recurge la arsenalele sale de război, în special la

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
redus numărul de locații la una, însă a ridicat plafonul înzestrării la 100 de interceptori și 100 de instalații de lansare. Sovieticii au hotărât să-și protejeze Capitala, iar americanii și-au plasat interceptorii în jurul bazei de lansare a rachetelor balistice intercontinentale de la Grand Forks (Dakota de Nord). Mai târziu, SALT 2, semnat pe 18 iunie 1979, la Viena, de către Jimmy Carter și Leonid Brejnev, prevedea o limită de 2.250 de proiectile pentru fiecare parte semnatară. Acordul era valabil până în

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
SALT164. Tratatul forțelor nucleare cu bătaie intermediară (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty INF), care a fost semnat pe 8 decembrie 1987, la Washington, marchează un moment important în evoluția Războiului Rece deoarece prevede reducerea unei întregi clase de armament nuclear: rachetele balistice și de croazieră cu bătaie cuprinsă între 500 și 5.500 km. Tratatul este valabil pentru o perioadă nelimitată și permite ambelor părți să efectueze inspecții de verificare la instalații militare ale celeilalte părți, primul tratat care a stipulat nu

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
către URSS. În același an este creat un aranjament internațional neoficial, care vizează vectorii de ducere la țintă a armelor de distrugere în masă, Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete (MTCR), prin care s-a urmărit împiedicarea proliferării rachetelor balistice și a altor sisteme purtătoare fără oameni la bord, care pot transporta cel puțin 500 kg de încărcături nucleare, chimice, biologice pe o distanță de minimum 300 Km. Cele 33 de state membre ale MTCR se reunesc periodic pentru stabilirea

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
în masă, de promovare a stabilității internaționale și de apărare a securități SUA au transformat aceste inițiative într-o importantă parte a politicii americane. Inițiativele finanțate în cadrul programului CTR au avut ca rezultat dezactivarea unor ogive nucleare, distrugerea de rachete balistice intercontinentale, desființarea unor depozite, demontarea de bombardiere cu rază lungă de acțiune și de rachete de croazieră aeropurtate, distrugerea de rachete balistice lansate de submarine și închiderea unor tuneluri destinate testelor nucleare. Programul CTR a permis cooperarea cu Rusia în vederea

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
politicii americane. Inițiativele finanțate în cadrul programului CTR au avut ca rezultat dezactivarea unor ogive nucleare, distrugerea de rachete balistice intercontinentale, desființarea unor depozite, demontarea de bombardiere cu rază lungă de acțiune și de rachete de croazieră aeropurtate, distrugerea de rachete balistice lansate de submarine și închiderea unor tuneluri destinate testelor nucleare. Programul CTR a permis cooperarea cu Rusia în vederea încadrării ei în limitele exigențelor de distrugere a armelor strategice ofensive din cadrul tratatului START și din cadrul altor acorduri de dezarmare, proiectele adiacente

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
tuneluri destinate testelor nucleare. Programul CTR a permis cooperarea cu Rusia în vederea încadrării ei în limitele exigențelor de distrugere a armelor strategice ofensive din cadrul tratatului START și din cadrul altor acorduri de dezarmare, proiectele adiacente acestuia având în vedere eliminarea rachetelor balistice lansate de pe submarine, a submarinelor lansatoare de rachete balistice, a rachetelor balistice intercontinentale și a buncărelor lor, a bombardierelor grele, a motoarelor-rachetă și a carburanților. O altă parte a programului CTR s-a referit la siguranța și securitatea armelor nucleare

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
cu Rusia în vederea încadrării ei în limitele exigențelor de distrugere a armelor strategice ofensive din cadrul tratatului START și din cadrul altor acorduri de dezarmare, proiectele adiacente acestuia având în vedere eliminarea rachetelor balistice lansate de pe submarine, a submarinelor lansatoare de rachete balistice, a rachetelor balistice intercontinentale și a buncărelor lor, a bombardierelor grele, a motoarelor-rachetă și a carburanților. O altă parte a programului CTR s-a referit la siguranța și securitatea armelor nucleare rusești în timpul transportului și stocării lor, permițând Rusiei să

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
încadrării ei în limitele exigențelor de distrugere a armelor strategice ofensive din cadrul tratatului START și din cadrul altor acorduri de dezarmare, proiectele adiacente acestuia având în vedere eliminarea rachetelor balistice lansate de pe submarine, a submarinelor lansatoare de rachete balistice, a rachetelor balistice intercontinentale și a buncărelor lor, a bombardierelor grele, a motoarelor-rachetă și a carburanților. O altă parte a programului CTR s-a referit la siguranța și securitatea armelor nucleare rusești în timpul transportului și stocării lor, permițând Rusiei să-și îmbunătățească securitatea

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
alocând încă 127, 9 milioane de dolari pentru Rusia (lichidarea mai multor tipuri de arme nucleare, pentru modificarea reactoarelor de producere a plutoniului și pentru procurarea de containere cu material fisionabil), 76,7 milioane de dolari pentru Ucraina (distrugerea rachetelor balistice intercontinentale tip SS-19 și SS-24), și 300.000 de dolari pentru Kazahstan (sprijin logistic pentru tehnicile de comunicare). Tot în 1998, vicepreședintele american Al Gore și premierul rus, Serghei Kirienko, au semnat două acorduri preliminare menite să protejeze depozitul de

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
anii '90, secretarii americani ai Apărării, William Cohen și William Perry, vizitau portul arctic rusesc Severodvinsk, pentru a vedea submarinele sovietice dezafectate, în același port, se afla în construcție primul submarin de generație nouă, din clasa Borei, dotat cu rachete balistice, Iuri Dolgoruki 189. În pofida cooperării cu SUA, existau temeri că Moscova, confruntată cu deteriorarea majorității forțelor sale militare convenționale, în anii '90, a acordat prioritate consolidării descurajării nucleare, considerându-și forțele strategice drept cea mai bună modalitate de păstrare a

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
desfășurate forțe nucleare pe teritoriul noilor membri 209. De asemenea, se are în vedere reducerea forțelor strategice puse la dispoziția aliaților NATO (arme care au rază intercontinentală peste 5.500 km în unele contexte, acestea mai pot să includă rachete balistice cu rază medie de acțiune), după ce, în 1991, NATO a hotărât să reducă cu peste 85% numărul de arme alocate forțelor sale substrategice din Europa (termen care viza, după 1989, în documentele NATO, armele nucleare cu rază scurtă și medie

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
bază a Alianței rămânând aceea de apărare colectivă, ceea ce va permite ca NATO să adopte măsuri de disuasiune și de apărare împotriva tuturor amenințărilor de agresiune...vizând orice membru sau Alianța în întregime, amenințări printre care se numără proliferarea rachetelor balistice și pericolul unui potențial atac terorist, inclusiv cu mijloace nucleare. Un element central al strategiei NATO este reprezentat de disuasiune, articulată în jurul unei combinații de capacități nucleare și convenționale. Astfel că, deși, în conformitate cu obiectivele TNP, Alianța este hotărâtă să creeze

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
în general, altul privind o cooperare în domeniul industriei de apărare, în special, în domeniul nuclear. Potrivit liderilor celor două țări, această abordare le va permite să-și unească forțele în combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și rachetelor balistice, pentru a intensifica lupta împotriva terorismului și a atacurilor cibernetice și pentru a asigura, astfel, securitatea maritimă și spațială, ceea ce se va face, însă, numai în strânsă colaborare cu politicile comunitare și cu forțele NATO. Pe de altă parte, în

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Forțele Armate 215. Documentul detaliază mizele militare, economice și strategice, evaluează riscurile unei astfel de investiții și condițiile unui angajament francez în apărarea antibalistică a NATO, susținând necesitatea reafirmării rolului central al disuasiunii în protecția teritoriilor și populațiilor împotriva amenințării balistice (apărarea antirachetă nu poate fi decât complementară disuasiunii și nu un substitut al acesteia). La Lisabona, în conformitate cu intenția lor de a-și consolida capacitățile nucleare și de a le utiliza în cadrul unei acțiuni de descurajare globală, cele două țări europene

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Washington, cât și față de Moscova, ambele fiind considerate potențial adversare. Obținerea armamentului nuclear de către China a generat o mișcare de domino în Asia, India și, ulterior, Pakistanul devenind state nucleare. Răspândirea cunoștințelor referitoare la fabricarea de armament nuclear și rachete balistice a determinat apariția de rețele de proliferare de care au profitat unele state neangajate în aranjamente de securitate și care au dorit să compenseze insuficienta capacitate de descurajare militară convențională de care dispuneau în fața unor adversari mult mai puternici. Situate

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]