1,114 matches
-
Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.“ Mihai Sadoveanu în”Baltagul “ se subliniază faptul că Victoria înainte de a pleca să-l caute pe Nichifor se roagă la icoana Sfânta Ana. Și Arghezii scrie un volum de articole, în 1929, intitulat”Icoane de lemn “. Titlu ce sugerează frumusețea și sfințenia tabletelor din
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
motivate de schimbările sale inte¬ri¬oa¬re, de conștiința sa, care îi spune că are datoria de onoare de a-i face pe fiii săi să le plătească ucigașilor tatălui lor, în acest scop punând în mâna lor nu baltagul, ca Vitoria Lipan, ci sticla cu alcool. În prozele Mariei Ioniță, modul de viață al personajelor, mediul, atmosfera nu sunt nicio¬da¬tă un cadru decorativ, ele sunt legate organic cu acțiunea. Cioc¬ni¬rea dramatică a soartei unui om
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
conturând cititorului un ansamblu de scene veridice, și toate acestea pentru salvarea propriului copil care avea o boală ce nu se putea trata în România, însă salvarea găsind-o în Germania.Este povestea unei oltence zbătătoare, amintindu-mi, tangențial, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont “, Ioana Heidel,( olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru “a-i toarce firul vieții “), caută cu
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
aparte, în sensul că a ales cu mare success „calea poeziei însoțite de muzică sau a muzicii însoțite de poezie”. De-a lungul timpului, Sergiu Cioiu a cântat și a recitat versuri de George Bacovia, Ion Minulescu, Adrian Păunescu, Cezar Baltag, George Călinescu, Miron Radu Paraschivescu, Marin Sorescu, Romulus Vulpescu, Nina Cassian. „Cântecele pe care le-am înregistrat la Radio au fost însă pe versurile acestui unic compozitor, Alexandru Mandy” - spunea Sergiu Cioiu, unul dintre puținii interpreți care au adus un
SERGIU CIOIU; SILVIA DUMITRESCU ȘI OANA SÂRBU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370770_a_372099]
-
că nu fură și-n consecință nu este pedepsit. In loc de glorioasele epopei Homeriene abundând de pedepsirea crâncenă a celor certați cu legea, de care școala nu amintește nimic, noi avem balada Miorița care cântă o crimă. Până și Baltagul de Mihail Sadoveanu cultivă „răzbunarea” mai mult etnică în loc de o cinstită împărțire a dreptății. Jurăturile și înjurăturile specifice unor popoare migratoare asiatice au avut mediu prielnic la noi și au prins chiar la nivelul aleșilor de peste 2 metrii. Unde sunt
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
Blaj), Aurora (Oradea), Aradul literar, Viața de pre¬tutindeni (Arad), Săptămâna muncheneză, Observator Miinchen. Curentul. Perspective. Apoziția (Munchen), Lumea liberă, Micro-Magazin (New York), Căminul românesc (Geneva), Balada (Bonn), Origini (UȘA), „Cuvântul românesc” ziarul românilor din Canada (1977¬-1989), sub pseudonimul Cornelia Baltag, apoi, din 1986, sub numele real, Teresia B. Tătaru, Radio „Europa Liberă”, emisiunea „Tinerama” (1976-1980), sub pseudonimul Mara Mădăleanu. Este membră a Societății de Stiinte Naturale și Geografie din România, a Cenaclului literar „Nord” din Baia Mare, a Cercului cultural-artistic „Apoziția
TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353968_a_355297]
-
mânuirea armelor, stimându-se și, totodată, temându-se de iscusințalor, în timpul atacului: La arbaletă, cel mai bun e englezul, care cu o singurăsăgeatăstrăpunge armura dintr-o parte într-alta și nimerește porumbelul de la o sutăde pași. Cehii pălesc strașnic cu baltagul. Nimeni nu-l întrece pe neamțla spada cu douătăișuri. Cu o singurăloviturăde șpang, elvețianul sfarmăun coif. Dar cavalerii cei mai grozavi sunt cei care vin de pe meleagurile Franței, luptând în același timp și călare și pe jos.[2]Aceste caracteristici
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
deviere inadmisibilă pe traseul nefast al subminării și dereglării semnificative ale înseși principiilor statului de drept. Ceea ce s-a pus în lumină și cu ocazia acestei dezbateri a fost claritatea de opinii a președintei Asociației Magistraților din România, judecătoarea Gabriela Baltag, echilibrul conferit de puterea adevărului și libertatea asumată a adevărului, întru largă și concretă apărare a independenței justiției, printr-un discurs totalmente cinstit și cu valențele curajului impresionant, cu forța de a inocula identificarea cauzei comune a magistraților. Fermitatea doamnei
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
posibilă cauză! Aceasta în baza faptului că la masa rotundă de la Palatul Parlamentului s-au incitat dezbateri substanțiale între reprezentanții puterii judecătorești, procurori și avocați. Au participat la întâlnirea de la Palatul Parlamentului alături de președinta Asociației Magistraților din România, judecător Gabriela Baltag, vicepreședintele Uniunii Juriștilor din România, prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, judecător Andreea Ciucă de la Curtea de Apel Târgu Mureș, judecător Florin Encescu, vicepreședintele Tribunalului Gorj, procuror Elena Hach de la Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, doamnele judecător de la
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
este un stâlp al civilizației. Pentru a-și îndeplini rolul este necesară să existe o separație reală a puterilor în stat”, a opinat prof. dr. Ovidiu Predescu, vicepreședinte al Uniunii Juriștilor din România, Directorul publicațiilor „Dreptul”, moderator, alături de judecător Gabriela Baltag, al evenimentului, care, declarând deschisă sesiunea de comunicări științifice a făcut mențiunea că toate comunicările susținute vor face parte dintr-un dosar tematic ce se va publica în nr. 8 al revistei „Dreptul”. La rândul său, judecător dr. Rodica Aida
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
și nu există egalitate în fața legii, nici nu se face statul de drept”. Într-o spicuire, se poate spune pe drept cuvânt neselectivă, de vreme ce fiecare silabă și-a avut importanța sa în totalul luărilor de cuvânt, expozeurile doamnei judecător Gabriela Baltag cuprind semnificații constituite într-un evident semnal de alarmă. Ele atenționează cu îngrijorare asupra faptului că acțiunile recente ale procurorilor, prin care se implementează în mentalul colectiv ideea că Justiția se înfăptuiește prin parchete, iar „spectacolul cătușelor” ține de evidența
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
ține de evidența succesului: „Sentimentul social în prezent este acela că oricine poate fi într-o buna zi o țintă”. Referitor la opiniile acesteia, senior redactorul publicației Lumea Justiției, Răzvan Savaliuc inserează următoarele: „... în opinia președintei A.M.R., judecătoarea Gabriela Baltag, acțiunile procurorilor fac parte dintr-o campanie de manipulare care nu are nicio legătură cu ideea de dreptate și poate fi interpretată ca o scuză pentru lipsa de acțiune din anii anteriori, când au fost săvârșite faptele de care procurorii
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
legătură cu ideea de dreptate și poate fi interpretată ca o scuză pentru lipsa de acțiune din anii anteriori, când au fost săvârșite faptele de care procurorii îi acuză în prezent pe mai marii politicii și ai lumii afacerilor”; „Judecatoarea Baltag și-a exprimat convingerea că cetățenii trebuie să înțeleagă că justiția nu poate fi confundată cu actele de represiune, că pierderea prezumției de nevinovăție nu reprezintă o normalitate, cum nu este normal nici ca aceeași persoană să desfășoare succesiv funcția
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
poate fi confundată cu actele de represiune, că pierderea prezumției de nevinovăție nu reprezintă o normalitate, cum nu este normal nici ca aceeași persoană să desfășoare succesiv funcția de procuror și de judecător în aceeași cauză. În acest sens, Gabriela Baltag a afirmat că legislația românească permite «cu multă îngăduință» ca procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să devină direct judecători ai instanței supreme. Referindu-se la activitatea procurorilor, șefa A.M.R. a subliniat că se impune în
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
dispună de același timp pentru a studia un dosar, iar avocatul „va încerca, cu aceeași perseverență de care dă dovadă și în prezent, să poată lua cunoștință, să identifice măcar acuzațiile ce se aduc clientului său”. Din expunerea judecătoarei Gabriela Baltag, „Standarde de conduită în relațiile judecător-avocat, procuror-avocat și judecător-procuror” este important de reținut următoarele: „Deși pare aproape un ideal o justiție perfectă, ea nu poate fi concepută fără o respectare a valorilor, a principiilor fundamentale, nu poate fi imaginată în afara
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
a scris unele cărți, cum găsește titlul potrivit pentru fiecare, ș.a. În altă parte evocă figurile ilustre pe care le-a cunoscut în lumea literară: Victor Eftimiu, un monument în viață, Fănuș Neagu, Ioan Alexandru, Emil Botta, Francisc Păcurariu, Cezar Baltag, Gabriela Melinescu, Grigore Hagiu, Nichita Stănescu, Sânziana Pop, Virgil Teodorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Mălina Cajal, Eugen Frunză, oameni cu care scriitoarea și-a intersectat de multe ori pașii. Dar și pe cei pe care i-a cunoscut mai bine, cum
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Firul Ariadnei”, în 1958, Miron Radu Paraschivescu „Laude și alte poeme”, Marin Preda „Îndrăzneala” și D.R. Popescu „Fuga” iar în 1959 îi apare primul roman „Zilele săptămânii”... În1960 sunt publicate cărțile noii generații de poeți și prozatori: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Nicolae Velea, Ștefan Bănulescu, Ion Gheorghe, Ion Horea, iar Fănuș Neagu publică „Somnul de la amiază”. În 1963 apar cărțile: „Laudă lucrurilor” de G. Călinescu, „Capul Bunei Speranțe” de Augustin Buzura, (romanele acestuia sunt necitibile în ziua de azi
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
mare bucurie. Într-o seară, s-a deschis ușa clasei și pedagoga mă căuta plină de îngrijorare. Eram singură în sala de clasă, colegele erau la masă. Nu mă îndurasem să las cartea din mână. Ajunsesem la punctul culminant din „Baltagul" lui M. Sadoveanu și absorbită total, am uitat pe ce lume sunt. În timpul adolescenței, lectura devenise pentru mine aerul, apa și hrana mea sufletească, încât prietenele mele mă ironizau că prea trăiam desprinsă de realitățile înconjurătoare. La facultate, la cursurile
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
scene de luptă, descrise atât de realist într-o rară bogăție de amănunte, le revăd mintal, ca și când le-aș fi văzut în realitate. Așa mi se întâmplă doar auzind titluri, ca: „Venea o moară pe Siret”, ”Zodia cancerului”, „Hanu Ancuței”, „Baltagul”, „Frații Jderi”, „Strada Lăpușneanu”... Într-una din zilele în care eram cazat la hotelul „Rareș”din Botoșani, în puținele ore de răgaz, am vizitat Parcul Mihai Eminescu din Botoșani. M-am odihnit aici și am trecut în revistă statuile cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
Prezintă criticul literar Aureliu Goci. Standul Editurii eLITERATURA București: Ioana Șoos: „Dincolo de cer” (roman) Prezintă Vasile Poenaru. Standul Editurii „Scrisul Românesc” Craiova: Gabriela Rusu-Păsărin: volumul „Ispitele identificării și creația. Ipostaze ale actului critic” Prezintă Ion Andreiță. Ion Predescu: volumul „Cezar Baltag, conceptul și privirea”. Prezintă Doru Moțoc. Standul Editurii Singur Târgoviște: Mihai Antonescu: „Marianty” (roman) Prezintă autorul. Gh. Puiu Răducan: „Oameni și viața mea” Prezintă Nicolae Melinescu. Standul Editurii „Antim Ivireanul” Rm. Vâlcea Ioan Barbu: „Vulturul albastru”. Ediția acestui roman în
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
un personaj realist, de o vigoare surprinzătoare, care-și da seama că singura cale de a izbuti în viață este puterea banului. Înrudită cu un alt personaj literar de excepție din literature română, Vitoria Lipan-eroina lui Mihail Sadoveanu din românul Baltagul, Mara este o personalitate puternică, dârza și tenace, urmarindu-si îndeaproape scopul. Considerată de unii avara, o văd pe Mara mai mult ca o persoană foarte calculată, conștientă de faptul că statul social este dictat de situația și stabilitatea finaciara
SARACA FATA BOGATA ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360745_a_362074]
-
de mitic și exotism, un simbol al iubirii adevărate, pure, totale, dispuse să sacrifice totul chiar și viața pentru bărbatul iubit. Maitrey transcende spațiul și timpul și devine o eroina comparabilă eroinelor tragice universale. Deși este că Nechifor Lipan din Baltagul lui Sadoveanu un personaj absent, Madeleine din Ciuleandra nu este mai puțin o eroina centrală, la fel de bine conturată în enigmatica și înfloritoarea ei feminitate că personajele masculine ale acestui român- soțul ei, Puiu Faranga și doctorul Ursu, iubitul ei din
SARACA FATA BOGATA ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360745_a_362074]
-
nu este în acord cu interesele lor. Cercetările arată că adolescenții, în special băieții, citesc ceea ce li se pare interesant, dar resping ceea ce este plicitisitor.(Diana Ravitch, 2003). De exemplu sunt elevi, în special băieți, care nu vor să citească „Baltagul”, dar sunt încântați să citească o carte tehnică sau SF sau o biografie a unui sportiv sau o carte cu benzi desenate. Cititul este o pasiune, iar cultivarea ei nu se va face niciodata prin coerciție sau impunere. Daca ne
Spuneţi STOP presiunii temelor de vacanţă. Cum să le oferim copiilor noştri experienţe de învăţare care conectează mintea cu corpul şi cu inima () [Corola-blog/BlogPost/338235_a_339564]
-
care facem școală azi. Dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi, să le dau doar niște pseudo-cunoștințe pe care le-ar afla și singuri foarte ușor. Nu pot primi discursul că este desuet să mai citești „Moromeții”, ori „Baltagul”. Dacă am judeca operele după vechime, ar trebui să ne debarasăm rapid și de „Romeo și Julieta”, „Anna Karenina” ori „Faust”. Nu concep ca la română, în doisprezece ani de școală, să avem ca obiective principale dezvoltarea vorbirii și comunicarea
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi () [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
bucăți Umărul lui Avram Iancu să se sfarme de cetăți Plânsul lui Vladimirescu să răsune din fântâni Ca un preambul la imnul ”Desteptați-vă români” Fierul scos din pieptul țării ne-a fost arma și necazul Și coroană pentru Doja, și baltag pentru Viteazul Munții noștri aur poartă, am putea să fim bogați Însă nu ne sunt salvare, ci motiv să fim prădați Biciuiți de monștrii vremii și răpuși de neputință Am trecut peste milenii cu speranță si credință Și-am nădăjduit
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]