365 matches
-
tendințe și orientări care, în alte literaturi, au apărut treptat. Problemele complexe social-politice, produse de perioada interbelică, necesită o cuprindere și dezbatere largă, deschizând drum larg romanului social și de analiză. Pe fondul romanului autohton se grefează aluviuni mai vechi balzaciene, tolstoiene, stendhaliene, zoliste, iar mai recente, proustiene și gidiene, constituindu-se în forme compoziționale de o rară varietate în creațiile marilor romancieri din literatura veacului al XX-lea. Romanul românesc din secolul al XIX-lea n-a excelat prin capodopere
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
mediilor și categoriilor implicate în această frescă istorică, socială și politică a lui 1907, impresionantă prin tragismul unor destine umane, autorul a găsit formula unui personaj liant. Este vorba de Titu Herdelea prezent încă din Ion care evoluează în stil balzacian în Răscoala și care va face carieră. În Jar (1934), o studentă în litere, Liana Rozmarin se îndrăgostește de un aviator, un ins care-i este inferior ca pregătire intelectuală cum crede aceasta, dar și potrivit, opiniei scriitorului. Sedusă și
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
aspirația de a scrie „o carte totodată sentimentală și cinică, brutală și subtilă, descriptivă și dinamică”), Zulnia Balasam, Marie-Rose și Iorgu Sumariotis, patriarhul locului. Incursiunile în biografiile protagoniștilor, ca și descrierile minuțioase de întâmplări și cadre imprimă tetralogiei un caracter balzacian, cu forța dată de documentul uman și social. Coordonate temporale precise marchează firul narativ, străin de rupturi și derapaje. Z. constată lucrurile, nu încearcă să le comenteze în vreun fel, dar tocmai datorită conciziei, sobrietății lor, constatările „neutre” se dovedesc
ZARIFOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290713_a_292042]
-
Barthes s-a depărtat de analiza structurală, sedus fiind de conținut - a postulat cinci „coduri” surprinse în construcția istoriei (hermeneutic, semic, proaieretic sau acțional, referențial sau cultural, simbolic); S/Z constă într-o aplicare a codurilor la analiza unei povestiri balzaciene, Sarrasine (vezi Fowler, 1981 pentru comentarii). Chatman (1969) este un recenzent favorabil al primelor lucrări de Barthes și Todorov, dar și o sursă de sugestii naratologice cînd e vorba de povestirea Evelina; Structuralist Poetics (1975 a) de Culler conține o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Galați, 1998 -, intitulată De ce am eșuat ca prozator?, referitor la acest prim roman al său, Theodor Codreanu afirmă că este "o carte juvenilă, scrisă nu fără un patos al lucidității, de pe vremea studenției, scoasă din sertar silit de împrejurări". Debutul balzacian al romanului, amintind, în același timp, de scrierile marilor prozatori interbelici, Rebreanu, Călinescu sau Camil Petrescu, mai ales, ca și caracterul anticalofil al scrisului, pe care îl subliniază scriitorul însuși, prin mărturisirea preferinței pentru arta care are în vedere, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale spiritualității românești dacă ar fi fost înzestrat cu puterea sintezei dintre Proteu și Narcis, cum s-a întâmplat cu Eminescu sau Caragiale" (p. 112). Liviu Rebreanu este fixat cu dreptate între marii romancieri europeni: "Din alchimia "obiectivității" de formulă balzaciană cu pluralitatea polifonică dostoievskiană s-a născut un nou tip de obiectivitate, pe care am numi-o totală și pe care doar câțiva au știut s-o dobândească în proza europeană modernă, fiecare cu originalitatea sa. Un Th. Mann. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de altă parte, se instituie o instanță intermediară între naratorul omniscient și personaj: "observatorul". Acesta din urmă nu are acces la alte informații decât cele cunoscute de către personaj (nu vede decât exteriorul casei), însă percepția sa atestă excelența programului romanesc balzacian, așa cum este el enunțat în celebrul "cuvânt înainte" din Comedia umană: afișarea potrivirii puternice dintre om și mediul său social, citirea portretului ființei umane din examinarea habitatului său. În descrierea lui Zola, în schimb, naturalizarea este minimală: după o introducere
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
acte dezonorante pentru un intelectual de talia sa. Regretabilă este prestația sa ca jurnalist trimis la procesele intentate lui Ion Antonescu sau, în 1947, lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache. Își găsește prilejul să transforme totul în proză de factură balzaciană, în care siluete luminoase ale epocii, precum bătrânii politicieni anticomuniști devin figuri patibulare, lipsite de alt interes decât cel propriu, care acum plătesc pentru tot răul făcut poporului oropsit. Iuliu Maniu pare a fi cauza tuturor relelor pe care bietul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
revoltați, în afara legii, vehicule care traversează, în mare viteză și cu violența, de sus în jos sau invers, etajele ierarhiei sociale ale Comediei umane. Dinamismul extraordinar generează mitul energiei vitale. Eroii lui Balzac sunt posedați de demonul arivismului. Dacă personajul balzacian se definește că "o sumă de energie", după formulă din Physiologie du mariage, economisita (că în cazul avarilor) sau consumată (că în cazul personajelor active), personajul din jumătatea a doua a secolului pierde această calitate. "Pentru epocile anterioare, se preferă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe care o propune Zola pare să fie diferită de cea a personajelor flaubertiene și maupassantiene. În ea regăsim figurile cuceritorilor, cum sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care au energia, voința și capacitatea de luptă a personajelor balzaciene. Românul zolist își găsește structura fundamentală în schema dinamică a invaziei, a luptei și a cuceririi. Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.Roy-Reverzy [1998, p.81, 97] precizează însă că este vorba mai mult de o aparentă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.Roy-Reverzy [1998, p.81, 97] precizează însă că este vorba mai mult de o aparentă, deoarece ei sunt cu toții învinși, fie de femeie, fie de faliment sau de moarte. În comparație cu personajele balzaciene a caror energie ține de voință, energia personajelor zoliste ține de involuntar, de aici și eșecurile lor73. Se știe că ficțiunea naturalista privilegiază o viziune a lumii pesimista (fondată pe sociologia lui Taine și accentuată de influență lui Schopenhauer)74
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
înalt numitor comun; ei caută individualul. A studia natură în tot ceea ce are ea anormal, excepțional, uneori periferic, dar mai ales in aspectele sale sumbre, sordide (desigur, ne-tipice) e o pasiune a naturaliștilor" [Husar, p.119]. În comparație cu "monomaniile" personajelor balzaciene, românele din jumătate a doua a secolului al XIX-lea sunt mai puțin tipizate și mai complexe. Vom constata în literatura perioadei cercetate o individualizare mult mai nuanțată a personajelor, acestea nu mai sunt personaje-tip76 în sensul strict al termenului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
foburg aristocratic Saint-Germain, a faimoaselor ducese îngâmfate, vicioase și frivole" [Ion, p.288-289]. Făcând concurență stării civile și având ambiția unei reforme a moravurilor sociale, Balzac demască perfidia și decăderea femeii. Balzac a descoperit pluralitatea ființelor moderne 137. Tipul femeii balzaciene este unul complex, conceput multidimensional, din diverse ipostaze, din multitudinea nuanțelor de caracter, din opinia despre ea a celor cu care intră în contact. Pariziana (la Balzac, cu majuscula) este femeia care a produs asupra scriitorului impresia cea mai puternică
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de întrepătrundere socială și culturală iau amploare. Uzanțele lumii bune se schimbă rapid pe parcursul secolului al XIX-lea. Tipologia personajelor își pierde contururile, fiind legată de tema eșecului și a reușitei. Istoria schimbărilor de situație produce, cum se cunoaște, arhetipul balzacian de ascensiune și decădere (Grandeur et misères des courtisanes), simbol al unei societăți deschise ambițiilor, dar fără indulgente față de erori. Validitatea codurilor de politețe se izbește de frontierele sociale. Faptul care marchează perioadă 1715-1870 este definită de Robert Muchembled că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
oprește la un aspect neglijat de majoritatea scriitorilor timpului, cum ar fi răzvrătirea potențială a femeii, capacitățile ei subversive și surprinzătoarea să autonomie. Ambii scriitori-giganți constituie o mitologie fondatoare a literaturii secolului al XIX-lea, dat fiind influență modelelor socio-literare balzaciene și zoliste asupra întregii scriituri românești contemporane. Diferiți factori importanți fac din Pariziana când un model negativ, când unul pozitiv. Caracterele analizate dovedesc o oarecare omogenitate și comuniune a acțiunilor, a conduitei și stilului femeii pariziene, care se regăsesc în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de o pasiune morbida. Fiecare român are o scenă de exces, în care se manifestă pe deplin imaginarul zolist, cum ar fi scenă în care Gervaise în L'Assomoir se deda chefului ce-i aduce pierzania. 75 Termen-cheie al poeticii balzaciene, tipul este definit de romancier în prefață la La Comédie humaine că un personaj care rezumă trăsăturile tuturor celor ce-i seamănă mai mult sau mai putin, el este modelul genului. Importantă tipului constă în faptul că el ține de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
scrisoarea Evei Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic ce nimerește pe scena teatralizata cresc lăstarii dramatismului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic ce nimerește pe scena teatralizata cresc lăstarii dramatismului, supuși, apoi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fundalul pe care se desfășoară drama lui Ștefan Gheorghidiu, concentrat pe două realităti: moștenirea și războiul. Moștenirea a generat conflictul implicând mai multe personaje. La masa de la unchiul Tache, la Înfruntat pe unchiul Nae Gheorghidiu, Într-o scenă de decor balzacian, prin descrierea interiorului casei din strada Dionisie: „casa veche, mare cat o cazarma”. Și Unchiul Tache este un personaj balzacian: ursuz, avar, bătrân. Locuia Într-o singura cameră, care-i servea de sufragerie, birou și dormitor. Tot balzacian este Vasilescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
implicând mai multe personaje. La masa de la unchiul Tache, la Înfruntat pe unchiul Nae Gheorghidiu, Într-o scenă de decor balzacian, prin descrierea interiorului casei din strada Dionisie: „casa veche, mare cat o cazarma”. Și Unchiul Tache este un personaj balzacian: ursuz, avar, bătrân. Locuia Într-o singura cameră, care-i servea de sufragerie, birou și dormitor. Tot balzacian este Vasilescu Lumânăraru, milionarul analfabet. O lume de negustori Îi oferă ca imagine lui Ștefan Gheorghidiu viața ca pe un imens hipodrom
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de decor balzacian, prin descrierea interiorului casei din strada Dionisie: „casa veche, mare cat o cazarma”. Și Unchiul Tache este un personaj balzacian: ursuz, avar, bătrân. Locuia Într-o singura cameră, care-i servea de sufragerie, birou și dormitor. Tot balzacian este Vasilescu Lumânăraru, milionarul analfabet. O lume de negustori Îi oferă ca imagine lui Ștefan Gheorghidiu viața ca pe un imens hipodrom, În care toți joacă și câștigă la Întâmplare. Personaj balzacian este și Nae Gheorghidiu, Îmbogățit prin zestre, ahtiat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-i servea de sufragerie, birou și dormitor. Tot balzacian este Vasilescu Lumânăraru, milionarul analfabet. O lume de negustori Îi oferă ca imagine lui Ștefan Gheorghidiu viața ca pe un imens hipodrom, În care toți joacă și câștigă la Întâmplare. Personaj balzacian este și Nae Gheorghidiu, Îmbogățit prin zestre, ahtiat de avere, un Stănică Rațiu ajuns În stadiul de a fi considerat „unul din cei mai deștepți și mai periculoși oameni din Țara Româneasca”. Împrejurările moștenirii i-o dezvăluie pentru prima data
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe Lumânăraru și-l scoate din concurență, umilindu-l. Asociația lor este una banditească, pusă sub egida „deșteptăciunii” politice a lui Nae Gheorghidiu. Curând devin rechini ai războiului, făcând afaceri necurate cu dușmanul, În defavoarea țării. Cei doi asociați sunt tipuri balzaciene, dar autorul nu le dezvoltă până la capat; le reia Însă În romanul Patul lui Procust. G. CĂLINESCU: ENIGMA OTILIEI Criticul și istoricul literar G. Călinescu e neîndoios unul din cei mai de seamă prozatori români de la jumătatea veacului trecut, justificând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
una adevărată numai Într-o anumită măsură. E drept că trăsăturile și caracteristicile ce țin de conținut cum ar fi individualizarea caracterelor și observația socială, cât și cele care se referă la formă, la tehnica narativă, evidențiază cunoscuta formulă estetică balzaciană, aplicată la scrierea romanului „Enigma Otiliei”, dar trebuie să se țină seama de faptul că prozatorul român aduce mari contribuții la Îmbogățirea tehnicii acestei specii literare, că se distinge printr-o deosebită originalitate. Și apoi e absurd să se considere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
el consideră că această specie literară trebuie să fie o scriere tipic realistă, să demonstreze idei printr-o experiență de viață de excepție. În acest sens, criticul respinge proustianismul din romanele vremii sale (vezi Camil Petrescu), optând pentru formula realistă, balzaciană. Asta nu Însemna că prustianismul nu era o noutate În proza vremii, ori autorul romanului „Ultima noapte de dragoste...” a demonstrat-o cu prisosință, iar opera acestuia a fost apreciată pozitiv de autorul „Enigmei Otiliei” În „Istoria literaturii române de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]