115,833 matches
-
dnii Eugen Simion, președinele Academiei, unde și eu sînt membru, Emil Hurezeanu și alții. Aș încerca să vă sensibilizez pentru a obține de la Domnia Voastră sprijinul necesar continuării/împlinirii operei despre care v-am vorbit..." Același DSR este problema - îi trebuiau bani pentru volumul III. Goana pentru publicarea dicționarului continuă și după '89. Mulți mari intelectuali îi datorează cîte ceva lui Mircea Zaciu. Dovadă este chiar această carte unde sînt reunite zeci de nume importante din cultura română. Întoarcerea învinsului. Întâlniri cu
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
cărui producție durează patru ani este, să o recunoaștem, un fapt de excepție. În zilele noastre în care "graba strică treaba". În zilele noastre în care motto-ul pare a fi "cu cît mai multe filme, cu atît mai mulți bani". În sfîrșit, în zilele noastre în care calitatea a ajuns sinonimă cu încasările. În această ordine de idei blamabilă nu este dorința de cîștig în sine, ci replicarea, clonarea obsesivă a uneia și aceleiași rețete pînă la abolirea oricărei urme
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
recîștigarea ex-soției cu pricina. (Nu spuneam noi mai devreme ce băieți buni sînt bandiții, niște sentimentali pe care nu îi înțelege nimeni, nimeni). Iar aici intervin problemele serioase: fiind el implicat sufletește mai poate coordona profesionist acțiunea? Ce dorește el - banii sau numai recuperarea soției? Una peste alta, aceasta-i treaba lui, treaba noastră este să votăm (vorba unui slogan de campanie electorală). Votul nostru este de 10 la 1 pentru Moulin Rouge. În vreme ce Faceți jocurile!, în ciuda distribuției, în pofida încercării disperate
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
de soare (Musa, Sara și... barurile ei, Bucurii și chinuri "egiptene", În Siria: Solomon Klein). Este drama luptelor inegale dintre oameni "la voia întîmplării" și alții cu viclenia sîngelui rece, de o parte și de alta, piatra de încercare fiind banul. În Apus de soare, spațiile se amestecă (O seară teatrală la Damasc, Cine e autorul lui Hamlet?, Călugări de la Sfîntul Munte, Moartea lui Mihail, Chemarea Apusului). Interesant este că tocmai aici, Panait Istrati nu este peisagist. Între orizontul privirii și
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
cărora nu mor nici eu? De ce nu s-a trezit bărbăția în el atunci când umbla cu mâna întinsă la cerșit? De ce se revoltă acum, când F.M.I. ne-a atenționat că s-a terminat cu pomenile și că nu mai dă bani pentru pensionari? N-o fi având dl. Iliescu nici o vină în dezechilibrarea pieței muncii? O fi uitat că dezastrul provine, în proporție covârșitoare, din decizia de a-i salva prin pensionare pe securiștii și activiștii fugăriți ca hoții de cai
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
dl C.T.P. revine în numărul 614 al ALA cu un editorial în care povestește ce a înțeles d-sa din prima Întîlnire a �României literare", care i-a răpit din timpul d-sale prețios (�întotdeauna la un cotidian timpul costă bani") fără să-i folosească la mare lucru. Regretăm nespus și promitem să nu-l mai deranjăm pe dl C.T.P. cu invitații culturale. Nu de alta, dar ca să nu mai fie silit să dea ochi, vorba d-sale, cu �viermușii care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
Senatorul român la o adică Într-un editorial din EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu scrie despre dorința tinerilor de a emigra. Unii ar părăsi definitiv România, alții visează să muncească o vreme în Occident, pentru a se întoarce acasă cu ceva bani. De ce nu vor cei între 18 și 30 de ani să își încerce puterile în România, ci preferă să facă acest lucru în Vest? se întreabă Nistorescu. Potrivit editorialistului, s-a întins prejudecata că în România nu se poate face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
poziție importantă. Și că exact cu aceleași calități, luptînd neîncetat, într-o perioadă mult mai scurtă, pot avea o firmă profitabilă și în România. Nimeni nu-i învață cum să-și facă un plan de viitor, cum se cîștigă un ban (fără tunuri sau șpagă). Nici statul nu s-a grăbit să le ofere facilități sau condiții stimulative, nici discursul public nu este încurajator. Să nu mai vorbim despre capacitatea primăriilor din orașele mici sau din comune de a căuta soluții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
au vrut să audă nici de conflictul de interese pe care îl provoacă această dublă calitate și nici de recomandările europene. Altfel, parlamentarul român luptă oțărît împotriva corupției și nu scapă nici un prilej de a integra România în Uniunea Europeană, pe bani publici, în vizite de agrement sau de documentare.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
sens de ascensiune carieristică. "Eul" auctorial străbate o adolescență romantică, o tinerețe studioasă, cu euforii sportive și revelații erotice, dar și cu un diarium al evenimentelor politice; intervine apoi, cu vârsta, așa-numita "criză ontică", idealurile se răcesc, nevoia de bani și de putere trec pe locul întâi. De la firma de tricotaje unde ajunsese datorită unui binefăcător (confecționând marfă inclusiv pentru... trupele de ocupație), carieristul trece la crearea propriei firme, luându-i evident binefăcătorului cele mai bune lucrătoare. Au loc "afaceri
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
aprilie este un mic monstru, rezultat dintr-un viol: al politicului asupra teatrului. Să nu ne amăgim cu ideea generozității pecuniare a guvernanților! Cele cîteva miliarde vin de la buget, așadar și din buzunarul nostru. (Asociațiile de breaslă au dat totdeauna bani proveniți din sponsorizări declarate.) E vorba de un gest curat politic (curat murdar, ar zice titularul neîntrebat al premiilor), de o anexare pe față a teatrului la carul de triumf al puterii. Aceste premii nu sînt naționale, ci oficiale. Acesta
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
milioane, adică e o dată și mai bine de jumătate din salariul pe o lună al nefericitului care a călcat pe bec, el ce-o să facă? Va ajunge să se roage de polițistul care l-a prins să-i ia toți banii din buzunar, numai să nu-l amendeze. Se vede că dl Năstase n-a mai avut de mult de-a face cu polițiștii de la circulație decît, poate, pentru a i se spune "Să trăiți!". Mulți sînt niște pîndari care dacă
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
al partidului condus azi de dl Năstase. Dar poate că eu mă înșel; poate că guvernul gîndește profund, iar eu n-am organ pentru aceste profunzimi. Mai întîi ne aliniem la amenzile din Europa, după care vedem noi cu ce bani le plătim. Poate că guvernul vrea să dea pinteni inițiativei particulare cu asemenea amenzi de coșmar. Ori visează să mai aducă niște bani la bugetul patriei, fără a-i deranja pe evazioniștii care îi dau cu tifla dlui Năstase și
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
pentru aceste profunzimi. Mai întîi ne aliniem la amenzile din Europa, după care vedem noi cu ce bani le plătim. Poate că guvernul vrea să dea pinteni inițiativei particulare cu asemenea amenzi de coșmar. Ori visează să mai aducă niște bani la bugetul patriei, fără a-i deranja pe evazioniștii care îi dau cu tifla dlui Năstase și pe băieții mai curați, mai uscați de la Interne, după ce au fost verificați tot de niște băieți de Interne cu ce bani și-au
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
aducă niște bani la bugetul patriei, fără a-i deranja pe evazioniștii care îi dau cu tifla dlui Năstase și pe băieții mai curați, mai uscați de la Interne, după ce au fost verificați tot de niște băieți de Interne cu ce bani și-au ridicat vile de zeci sau sute de mii de dolari într-o țară în care sărăcia sare la beregata tuturor bugetarilor cinstiți.
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
dizolvare va fi taxat deîndată drept o "lucrare a Diavolului" și un complot al ne-creștinilor împotriva smeritei turme a credincioșilor. Evident că astfel de eventualități mă lasă rece. Născut român ortodox, din familie de români ortodocși, nu dau doi bani pe scornelile misticoide ale unei pături de profitori care-au găsit într-o țară disperată terenul ideal al îmbuibării. Dacă "sfinții" și "preasfinții" (ca să nu mai vorbesc de "preafericiții") de azi n-ar fi umilii funcționari cu grade securiste de
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
casele își poartă, încă cu demnitate, stilul, amprenta arhitectului - care le scoate din anonimat și banalitate - se încăpățînează să nu lase să se risipească o lume, o atmosferă, parfumul de altădată. Și suferă cînd intră pe mîna unor neisprăviți cu bani, care le posedă în modul cel mai abrupt și grosolan, ca într-un viol. Am încercat să îi cunosc pe cîțiva dintre arhitecții care au gîndit cîndva un București armonios, purtător al unor embleme importante ale acestui tip de limbaj
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
ceas de ceas și în proporție de masă. Sute de milioane de dolari, mii de miliarde de lei - cam de acest ordin sunt sumele sustrase adeseori de câte o singură firmă particulară sau, uneori, de câte o singură persoană din banii publici! Puține cărți de literatură sunt atât de captivante ca acest curs de economie aplicată publicat de Ilie Șerbănescu. Curs de economie aplicată sau comedie a erorilor sau profeție sumbră sau avertisment ultim - nu știu cum i s-ar putea spune. Poate
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
Cristina Poenaru De unde să aflu dacă filmul lui Nae Caranfil are sau nu parte de publicul pe care și-l dorește autorul? Vînzătoarea de bilete de la cinematograful "Scala" (unde a avut loc premiera) mă asigură că și-au scos și banii, au fost și felicitați... "în concluzie", conchide aceasta, după ce îmi înșiruie, cu lux de amănunte, secvențele la care se aplaudă în sală, "dacă filmul e bun, vine lumea. Nu știu cum se face asta", admite femeia, "dar lumea vine la filme bune
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
al tenebrelor? Astăzi, după șase decenii de la strigătul de alarmă al scriitorului, lumea își dă seama că se poate - dar ce fel de viață e aceasta? O viață permanent amenințată - nu numai de automatizare, de "idealul tradiției instantanee", de "lumea banilor si a randamentului imediat", de "cortina de aur, la fel de grea ca și cortina de fier", ci chiar amenințată la propriu. Prea larga deschidere a dus la răbufnirea tragică din toamna trecută. Cocteau știa deja: "New York-ul detestă secretul." Este un
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
cel care, în fond, aduce salvarea: "Trebuie să admiteți că inutilul ușurează sufletul. Luxul este o nobilă virtute, pe care nu trebuie să o confundăm cu confortul. Voi aveți confortul, dar vă lipsește luxul. Și să nu-mi spuneți că banul joacă vreun rol în privința asta. Luxul la care eu mă gândesc nu are nimic de-a-face cu banul. El nu se cumpără. El este răsplata celor ce nu se tem de inconfort. El ne angajează față de noi înșine. Este hrana sufletului
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
virtute, pe care nu trebuie să o confundăm cu confortul. Voi aveți confortul, dar vă lipsește luxul. Și să nu-mi spuneți că banul joacă vreun rol în privința asta. Luxul la care eu mă gândesc nu are nimic de-a-face cu banul. El nu se cumpără. El este răsplata celor ce nu se tem de inconfort. El ne angajează față de noi înșine. Este hrana sufletului". îndemnurile lui Cocteau către "americanii din noi", cei năuciți de fapte, de noutate, de un perpetuu pragmatism
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
cu alte cuvinte, și lumea artiștilor, aceea a creatorilor de bunuri simbolice. În condițiile în care comunismul a suspendat, practic, orice mediu de afaceri, el a oferit, în compensație, nenumărate argumente de ordin teoretic și doctrinar cu ajutorul cărora oamenii cu bani, oamenii dinamici și întreprinzători, cu alte cuvinte capitaliștii, erau făcuți responsabili de toate relele posibile, erau huliți și discreditați pînă la satanizare. Pe de altă parte, artiștii au fost rupți cu totul de spațiul economic și de cea mai elementară
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
suspiciune, cu dispreț și chiar cu intoleranță. Din punctul de vedere al artistului, proaspătul om de afaceri nu era decît un ignorant cinic și lipsit de sensibilitate, numai bun pentru încurajarea kitschului și a imposturii, după cum, pentru tînărul om cu bani, artistul nu era decît un asistat nostalgic și un tarat social, plin de pretenții arogante, dar incapabil să ofere ceea ce noile așteptări începuseră deja să configureze. Această stare tacită de dispreț și de beligeranță s-a perpetuat o bună bucată
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
exacerbare etnicistă: "Holocaustul culturii române începe cu denunțuri seci, cu liste negre, alcătuite de scriitori de linia a doua, de linia a treia sau chiar mai de jos, care vin din descendența revistei "Cuvîntul liber" scoasă cu ideile și pe banii "Ajutorului roșu" și ai Moscovei bolșevice, ca și din descendența unor efemere publicații suprarealiste". Datele istorice alcătuiesc doar un pretext pentru atitudinea naționalistă ce nu șovăie a se dezlănțui. În continuare apare incriminat, din acest punct de vedere, I. Ludo
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]