KorAP: Find »[drukola/base=banat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...60 >

1,477 matches

Corola-blog/BlogPost/357181_a_358510

Articolele Autorului ASOCIAȚIA ASTRA ROMÂNĂ PENTRU BANAT- PORȚILE DE FIER ȘI ROMÂNII DE PRETUDINDENI • MITROPOLIA BANATULUI • PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIȘOARA • UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA • UNIVERSITATEA POLITEHNICA TRAIAN VUIA TIMIȘOARA • ASOCIAȚIA ISTORICILOR BĂNĂȚENI • INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ • LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, FILIALA BANAT CONGRESUL INTERNAȚIONAL Identitatea culturală a tuturor românilor IMPERIUL ROMÂNO-BULGAR - CONSECINȚELE POLITICE ediția a XX-a Timișoara 28- 31 octombrie 2011 FELIX ROMULIANA (Gamzigrad, Serbia de Nord-Est P R O G R A M U L L U C R A

CONGRESUL INTERNAŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Congresul_international.html [Corola-blog/BlogPost/357181_a_358510]
Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291

jurisdicția canonică asupra Basarabiei, în urma unui fals istoric, pactul Hitler-Stalin. Mai mult, ocupația politică a însemnat și ocupația canonică, chiar și fără un tratat, fie el legal sau mai puțin legal. Oare așa cum Patriarhia Română și-a menținut jurisdicția în Banatul Sârbesc, în fosta Jugoslavie, în Ungaria, în Basarabia de ce nu a putut sa o facă? Pentru că Biserica Ortodoxă Română nici nu a fost întebată, nu i s-a cerut permisiunea, orice i-a aparținut de drept fiindu-i confiscat cu

CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528

Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015 Toate Articolele Autorului „Despre societatea de astăzi care ne împinge spre o utopie impusă” - un dialog duhovnicesc, viu și deosebit de sincer cu Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Selejan - Noul Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului ... În cele ce urmează vă invităm să luați aminte, cu multă seriozitate și responsabilitate, la întâlnirea de suflet cu Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Ioan Selejan - fostul “Ioan al munților” sau “Ioan din Carpați” iar în prezent - Noul Arhiepiscop al Timișoarei

„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1424336994.html [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
așa după cum și eu nu am venit singur spre Timișoara, ci însoțit de mai mulți credincioși, preoți și monahi din Eparhia Covasnei și Harghitei se întâlneau în același duh de bucurie și unitate românească cu cei de aici, din părțile Banatului. Am simțit lucrarea lui Dumnezeu și orice aș mai spune despre acest moment, cred că ar fi de prisos. - Ce ați făcut mai întâi după ce ați fost întronizat ca Mitropolit al Banatului? - Am simțit datoria morală să aduc mulțumire Bunului

„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1424336994.html [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
Corola-blog/BlogPost/346828_a_348157

SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > CAIETE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 420 din 24 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de MARIANA STRUNGĂ UN DOCUMENT DE REFERINȚĂ A VIEȚII CULTURALE ROMÂNEȘTI—ANUARUL LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA- FILIALA TIMIȘOARA BANAT Nr:2 coordonatori prof. DOINA DRĂGAN și prep.univ. ANDREIA-ELENA ANUCUȚA. Glisând între optimism și gravitate, duioșie și austeritate, punând nobilă pasiune în tot ceeace face,Doina Drăgan dispune de acea rară și înaltă calitate de a surprinde esențialul în tot

CAIETE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Caiete_al_florin_tene_1330089352.html [Corola-blog/BlogPost/346828_a_348157]
Corola-blog/BlogPost/342938_a_344267

14-16 APRILIE 2016 Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului ASOCIAȚIA ROMÂNĂ DE ISTORIE A PRESEI în colaborare cu ACADEMIA ROMÂNĂ - FILIALA TIMIȘOARA INSTITUTUL DE STUDII BANATICE „TITU MAIORESCU” SOCIETATEA ENCICLOPEDICĂ A BANATULUI INSTITUTUL DE CULTURĂ AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA (SERBIA) Parteneri: Consiliul Județean Timiș Mitropolia Banatului Televiziunea Română - Studioul Timișoara Muzeul Satului Bănățean Organizează CONGRESUL INTERNAȚIONAL DE ISTORIE A PRESEI ediția a IX-a, cu tema: TRADIȚII ALE PRESEI ȘTIINȚIFICE Timișoara, 14-16 aprilie

CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE ISTORIE A PRESEI 14-16 APRILIE 2016 de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1455185123.html [Corola-blog/BlogPost/342938_a_344267]
Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113

DARLEA Cenaclul literar al Asociație Culturale, Constantin Brâncuși Lansare de carte: autoare Ana-Cristina Popescu, 30 mai 2015 1. „Rătăciri“ (roman) - Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014. 2. „Paradigme“ (teatru) - Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014. 3. „Antologia Micuții scriitori din Banatul Montan“ - Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2015. I. Romanul . „Rătăciri“ apărut la Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014, autoare Ana-Cristina Popescu. Volumul „Rătăciri“ inserează douăzeci de capitole de la pagina 3 la pagina 148 în care prozatoarea (romanciera) derulează viața Edwinei

TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1435748901.html [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
astăzi cartier al orașului Oțelu Roșu; 2. alte localități, cadrul geografic al acestora și locuitorii: Caransebeș, Oțelu Roșu, Cheglevici, Beba Veche, Cherestur, Variaș (Dănciulești) - Varia - corb (în limba maghiară), fiind asociat (simbolic) cu moartea, cu războiul. 3. scurt istoric al Banatului: stăpânit o vreme de turci, de Imperiul Austriac, de Austro-Ungaria. 4. descrierea unei gospodării din Ohaba Bistra 5. obiceiuri de sărbătorile Crăciunului, focul din Ajunul Crăciunului, pițărăii, Colindele. 6. obiceiuri de înmormântare (p. 125 - 126) Dacă ar fi să clasificăm

TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1435748901.html [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
omenești. „Păstreayă cu scumpătate învățătura și nu o lăsa, păstreaz-o, căci ea este frumusețea cea aleasă, avere ascunsă și tăinuită“ spunea Mihail Sadoveanu. Cartea este ușa deschisă spre înțelepciune...“ (pag. 111 până la 114) ANTUZA-VALENTINA DARLEA III. „ANTOLOGIA - Micuții scriitori din Banatul montan,“ apărut la Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2015, autoare Ana-Cristina Popescu. Profesor de limba și literatura română, doamna Ana-Cristina Popescu, își onorează cu cinste profesia aleasă, deoparte pentru limba maternă - cea română - și totodată deoparte pentru elevii doamnei sale

TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1435748901.html [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
de a-și exprima gândurile și sentimentele, alții deja trecuți prin focul primelor încercări literare ... cu speranța că munca lor va străluci și va birui timpul.“ Faptul că s-a ajuns la al 3 - lea volum „ANTOLOGIA - Micuții scriitori din Banatul montan,“ spune totul, speranța nu e în van, rodește. În volumul de față, în primele zece ce pagini își pun semnătura jurnaliști, profesori, care au dorit să-și spună cuvântul apreciativ la Antologie, prefața este semnată de scriitorul și jurnalistul

TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1435748901.html [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366

Române și faptele lor”, de Constantin Toni Dârțu,volumele 4, 32 și 56. • „Dicționarul General al Literaturii Române”, vol. TZ, editat de Academia Română sub îngrijirea Acad. Eugen Simion, 2009. • DICȚIONARUL Scriitorilor Români de Azi, din România, Basarabia, Bucovina de nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, de Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, Iași, 2011. • O altfel de istorie a literaturii române contemporane, vol.I, Autori Ștefan Doru Dăncuș, George Coandă, Vali Nițu, etc. 2013. • Alte dicționare editate de diferite personalități din

O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449259495.html [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126

curent / O zi și-o noapte în taclale.../ El a lăsat, prin testament,/ Acest talent... stăpânei sale. Un lucru ciudat la prima vedere este acela că, în prezent, epigrama este prezentă aproape exclusiv în spațiile de limbă română - România, Republica Moldova, Banatul sârbesc, Bucovina... Explicația este că românul posedă, în măsură mai mare decât alte popoare, darul de a face haz de necaz. Optimismul, dorința de a petrece, ironia și, mai ales, autoironia sunt atribute existente la români în cel mai înalt

PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410855598.html [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530

Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Zile cu soare și căldură sufletească, la începutul iernii anului 2014: un doinitor cu har din harul ancestral, nesecabil, al folclorului românesc, Lazăr Novak, din Banatul sârbesc își lansează în România cântecele sale. Hotarul, sub acest semn, e pragul trecut din Banatul sârbesc în România de către doina pe care doar nemuritoarea voce a lui Achim Nica o intona și o cânta cândva „ca pe o rugăciune

LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
cu soare și căldură sufletească, la începutul iernii anului 2014: un doinitor cu har din harul ancestral, nesecabil, al folclorului românesc, Lazăr Novak, din Banatul sârbesc își lansează în România cântecele sale. Hotarul, sub acest semn, e pragul trecut din Banatul sârbesc în România de către doina pe care doar nemuritoarea voce a lui Achim Nica o intona și o cânta cândva „ca pe o rugăciune”, cum spune maestrul Benone Sinulescu! Nu orice delimitare statală e o frontieră între oameni! Cu atât

LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
stilul bănățean, fiind de fapt o panoramare melodică a toată România folclorică, pentru că în cântecele sale, cântărețul re-creează existența practică și idealul, materialul divizibil, infinitul spiritual, omul și natura, viața și neființa românilor din toate zonele etnofolclorice românești, lărgite până în Banatul sârbesc. De aceea, la Iablanca și în toate satele cu populație de origine românească din jur, cântecul românesc este în casa lui. Spre cunoașterea mai îndeaproape a artistului Lazăr Novak, ginerele său Ionel Ivașcu i-a făcut o descriere după

LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
Lazăr, Marta. Pe lângă joacă și libertate, însă, ei trebuia să și îngrijească animalele, să facă lucrări în câmp și la vie. Joaca, lucrul, cântul, învățatul, acestea sunt cele ce au legănat junețea copiilor lui Gheorghe și ai Domnicăi Novak din Banatul sârbesc! La școală, ei erau lăudați de învățători. Școala aceea era cu predare în limba română și învățau la ea și copii din satele învecinate, pur românești, Sălcița și Mesiciți. La serbările școlare, Lazăr era un solist uimitor pentru toți

LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
doine interpretate de el au plecat de la Novi-Sad în eter, pe calea undelor, după care, în decursul a cinci, șase ani, alte cincizeci de doine au fost transmise la radio. Lazăr Novak s-a făcut cunoscut și admirat în tot Banatul sârbesc. Apoi, din 1980, glasul său a început să-și fructifice căldura alinătoare, frumusețea melodică, emoția mesajului, la nunți și alte petreceri, acompaniat și reverberat de orchestra condusă de Nicolae Ciura și Vasa Trocea. În Banatul sârbesc, nunțile țin trei

LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
și admirat în tot Banatul sârbesc. Apoi, din 1980, glasul său a început să-și fructifice căldura alinătoare, frumusețea melodică, emoția mesajului, la nunți și alte petreceri, acompaniat și reverberat de orchestra condusă de Nicolae Ciura și Vasa Trocea. În Banatul sârbesc, nunțile țin trei, patru, cinci zile. În această cadență, Lazăr Novak a ținut piept istovirilor, timp de treizeci de ani. Au venit și s-au schimbat în muzica Serbiei de la frontiera cu România, cântăreți din ce în ce mai tineri, dar Lazăr Novak

LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
Banatul”, la care erau invitați la sărbătorile de iarnă, românii de acasă, alături de cei din străinătate. În astfel de ocazii a fost invitat și artistul Lazăr Novak să cânte la New York, în Detroit, în Suedia, în Canada... În timp ce acasă, în Banatul sârbesc era omniprezent la spectacole, alături deseori și de artiști din Banatul românesc, printre care: Nicoleta și Andreea Voica, Petrică Moise, Ramona și Petrică Niță, Liliana Laichici, Luminița Jucu-Pascu. Zorica Savu... În anul 1994 a înregistrat o casetă cu șaisprezece

LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
alături de cei din străinătate. În astfel de ocazii a fost invitat și artistul Lazăr Novak să cânte la New York, în Detroit, în Suedia, în Canada... În timp ce acasă, în Banatul sârbesc era omniprezent la spectacole, alături deseori și de artiști din Banatul românesc, printre care: Nicoleta și Andreea Voica, Petrică Moise, Ramona și Petrică Niță, Liliana Laichici, Luminița Jucu-Pascu. Zorica Savu... În anul 1994 a înregistrat o casetă cu șaisprezece piese, pentru ca în 2004 să scoată un CD cu romanțe și cântece

LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
se poate întâmpla aceasta. Maestrul Benone Sinulescu nu e val, e țărm! A întrevăzut în doinele cântate de Lazăr Novak, glasul duhului folclorului românesc bănățean, în primul rând, dar nu numai. A simțit și apreciat glasul catifelat al doinitorului din Banatul sârbesc, năzuitor de acum încolo, a-l ajunge în înălțimea valorii pe doinitorul cel până azi nepereche, Achim Nica, a simțit vibrația armonică, dantelăria glasului artistului și a apeciat deopotrivă că omul Lazăr Novak este de o simplitate și o

LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545

a poveștii, ci voi încerca să spicuiesc amintiri despre Moldova Nouă și oamenii care au trăit și muncit aici. Moldova Nouă a fost declarată oraș în 1954, fiind reședință de raion încă din 1950, în cadrul regiunii Banat. Zăcămintele din zona Banatului de sud-vest erau cunoscute, însă nu erau delimitate, necunoscându-se adevărata bogăție din adâncuri. Aceste zăcăminte erau cunoscute încă din antichitate. Prospecțiunile din zonă îmi erau cunoscute din anii școlii profesionale. Diverse șantiere de prospecțiuni funcționau pe aceste teritorii. Pe lângă

PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Primii_colegi_primii_prieteni_mihai_leonte_1339214791.html [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
Corola-website/Law/199324_a_200653

Județului Olt ---------- Pct. 172 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015. 173. Inspectoratul pentru Situații de Urgență «BANAT» al Județului Timiș ---------- Pct. 173 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015. 174. Inspectoratul pentru Situații de

EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/199324_a_200653]
de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015 și are conținutul anexei 11 din același act normativ. Anexa 173 Inspectoratul pentru Situații de Urgență "BANAT" al Județului Timiș Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "BANAT" al Județului Timiș din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată

EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/199324_a_200653]
august 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015 și are conținutul anexei 11 din același act normativ. Anexa 173 Inspectoratul pentru Situații de Urgență "BANAT" al Județului Timiș Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "BANAT" al Județului Timiș din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul și ghearele roșii, aripile deschise

EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/199324_a_200653]