372 matches
-
sociale normative ale individului; * influențele intrapersonale (determinante ale controlului de sine) și abilitățile sociale, ce conduc la autoeficiență. În același timp, alături de aceste elemente generale, există un număr important de interacțiuni atât între grupurile de influență, cât și între niveluri. Bandura (1986) și ulterior și Flay și Petraitis consideră comportamentul ca rezultat al situației, persoanei și mediului. Influențele atitudinale, sociale și intrapersonale intervin într-un mod interdependent și afectează într-o forma interactivă deciziile de a acționa sau nu într-un
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de prieteni va acționa în conformitate cu cerințele grupului doar pentru a fi acceptat de grup ("nu tragi cu noi un fum, nu ești de-al nostru"). Acest aspect joacă un rol semnificativ în perioada adolescenței, când deseori grupul devine superior familiei. Bandura adaugă termenul de "cogniție socială", prin care explică modul în care tinerii procesează informația socială - cu alte cuvinte, importanța acelor modele, care acționează ca niște "învățători" pentru când, cât de mult, unde și cum este consumat un drog (Sussman, S.A.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
international classificatory systems, în M. Lader et al (eds.), The Nature of Alcohol and Drug Related Problems, Oxford University Press, New York. Banciu, D., Rădulescu, S. M. (2002), Evoluții ale delincvenței juvenile în România. Cercetare și prevenire socială, Editura Lumina Lex, București. Bandura, A. (1977), "Self-efficacy: Toward a Unifying Theory of Behavior Change", în Psychological Review, 84, pp. 191-215. Baumrind, D. (1985), "Familial Antecedents of Adolescent Drug Use: A Developmental Perspective", în Etiology of Drug Abuse: Implications for Prevention, Jones C.L., Battjes, R.J.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
81, 87, 161, 163, 164, 172, 173, 180, 181, 182, 193, 206 asistență socială, 101, 122, 130, 150, 151, 153, 154, 155, 156, 157, 163, 166, 167 B Babor, T.F., 26 Bailey, W., 108 Banciu, D., 57, 61, 62, 89 Bandura, A., 62, 64, 65, 67, 74, 80, 142 Baumberg, B., 51 Baumrind, D., 83, 85 Bărbulescu, M., 13 Becona, E., 64, 66, 68, 75, 81 Beirne, P., 92 Bell, R.R., 40 Bercheșan, V., 18 Bernard, B., 114 binge drinking, 26
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
vârstă deciziile greșite privind școala, examenele, viața sexuală, prieteniile etc. au mai multe consecințe negative decât au avut anterior. Există studii care au arătat că adolescența nu este o perioadă de „furtună și stres” și nici perioada problemelor de comportament. Bandura, citat de autorii Enciclopediei internaționale a educației (The International Encyclopedia of Education) a observat că majoritatea adolescenților au adoptat atât de mult standardele și valorile părinților, încât restricțiile impuse de acești di urmă se reduc destul de mult. Ideea de „furtună
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
independență. În sfârșit, nici mșcar prietenii pe care și-i aleg adolescenții nu constituie un motiv de nemulțumire pentru părinți, deoarece se pare că tinerii tind să se împrietenească cu cei care împărtășesc valori similare cu ale lor. Argumentele lui Bandura nu susțin că adolescența este o perioadă total lipsită de probleme, dar acestea nu sunt cu mult mai mari decât problemele specifice oricărei etape de vârstă. Adolescența este o perioadă senzațională; totul pare posibil. Acum se descoperă adevărata dragoste de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pot învăța mai repede anumite asociații. Lucrările lui Öhman (1986) sugerează că oamenii învață repede să se teamă de fețele critice, furioase sau nemulțumite, dar nu explică teama de expunere (Mattick et al., 1995). Modelul de învățare socială (de exemplu, Bandura, 1977) poate avea relevanță în dobîndirea fobiilor (există dovezi experimentale care sprijină această ipoteză la primate), dar nu a fost încă studiat în legătură cu fobia socială. Totuși, Kendler și colaboratorii săi (1992a, 1999) au conchis că influențele mediului familial asupra fobiei
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
consistent între 20 și 30 ani. S-a considerat că rolul contextului e mai important decât cel al trăsăturilor de fond ale personalității. Stimulii, relațiile, problemele de rezolvat, rezultatele, modelează intens felul de a fi al persoanei. Odată cu doctrina lui Bandura, această orientare a fost etichetată ca cea a „cogniției sociale”. Ea susține că relativa constanță a persoanei se menține datorită persistenței contextelor în care aceasta trăiește, constând din relații umane, status și rol, ambianță fizică, stereotipii comportamentale, „obiceiuri” asimilate și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
viziune asupra personalității ca cea a lui Maslow e, desigur, utilă, ca reper, atunci când ești preocupat de variabilitatea și anormalitatea personalității. Ea nu acoperă însă decât o zonă bine delimitată a complexei realități a existenței persoanei. 2.9. Cogniția socială - Bandura; Rogers Psihanaliza și psihologia trăsăturilor de personalitate nu abordează foarte serios motivația actelor circumstanțiale ale persoanei. Bandura consideră persoana din perspectiva sa de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul self. În
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
variabilitatea și anormalitatea personalității. Ea nu acoperă însă decât o zonă bine delimitată a complexei realități a existenței persoanei. 2.9. Cogniția socială - Bandura; Rogers Psihanaliza și psihologia trăsăturilor de personalitate nu abordează foarte serios motivația actelor circumstanțiale ale persoanei. Bandura consideră persoana din perspectiva sa de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul self. În schimb, nu insistă asupra unor concepte precum „temperament”, „eu”, „subiect”, „caracter”. Expresia sa favorită este cea de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a existenței persoanei. 2.9. Cogniția socială - Bandura; Rogers Psihanaliza și psihologia trăsăturilor de personalitate nu abordează foarte serios motivația actelor circumstanțiale ale persoanei. Bandura consideră persoana din perspectiva sa de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul self. În schimb, nu insistă asupra unor concepte precum „temperament”, „eu”, „subiect”, „caracter”. Expresia sa favorită este cea de agency, foarte utilizată în sociologie. Bandura consideră că mare parte din motivațiile și modalitățile noastre de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul self. În schimb, nu insistă asupra unor concepte precum „temperament”, „eu”, „subiect”, „caracter”. Expresia sa favorită este cea de agency, foarte utilizată în sociologie. Bandura consideră că mare parte din motivațiile și modalitățile noastre de acțiune sunt învățate și modelate social. Oamenii au însă capacitatea de a influența propriile lor acțiuni pentru a produce anumite rezultate. Sunt analizate trei instanțe interactive: aă factorii personali interni
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
social prin efortul său generativ, creativ. Determinismul personal e ordonat de propriile credințe în eficacitate, de scopurile cognitive, calitățile gândirii analitice și reacțiile afectiv-reflexive. Aceste aspecte nu sunt comentate de psihanaliză și doar tangențial de psihologia trăsăturilor. În concepția lui Bandura intervin și trăsăturile de personalitate, dar nu de-contextualizat. Determinismul personal se cere înțeles în contextul variatelor situații, și nu în general. El operează ca factor complex, dinamic și multifațetat în colaborare cu diferitele împrejurări și cu multiplii factori ce pot
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al sinelui (selfă prin care constituentele sale operează, într-o interacțiune mutuală, pentru controlul și influența circumstanțelor ambientale. Identitatea cu sine se construiește și se exprimă în urma procesului autobiografic intrapsihic, care păstrează continuitatea persoanei de-a lungul timpului. Concepția lui Bandura se poate deci articula cu psihologia persoanei care pune accentul pe narațiune și biografie (McAdamsă. Identitatea cu sine se bazează și pe identitatea socială a persoanei, și pe felul în care ea este reflectată de persoanele semnificative de relație. Este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
constructelor psihologice și a etichetării (Kellyă și cea a psihosociologiei, în schimb se insistă puțin asupra relațiilor interpersonale strânse, apropiate, care implică întrepătrunderea afectivă și reprezentarea altora în sine. Tipologia relațiilor interpersonale stabile nu e nici ea analizată. În ansamblu, Bandura consideră că personalitatea nu poate fi concepută în afara lumii umane complexe în care se manifestă, prin multiple relații interpersonal-sociale, manipulând tehnologii și integrându-se în semnificațiile și valorile culturale. Psihologia social-cognitivă a persoanei atrage atenția asupra contextelor în care se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a persoanei, pentru sine. Self-ul a jucat un rol important și în concepția altor psihologi ai persoanei, de obicei cu înțeles de agent intențional și ca reflexivitate, fiind folosit cu sensuri ce se intersectează cu cele ale conștiinței. Astfel, Bandura, care nu vorbește despre eu, subiect și caracter, utilizează noțiunea de „agenție” și self. Self-ul ar fi, în primul rând, o structură cognitivă ce are funcții în percepere, evaluare, reglare și comportament. O temă importantă e cea a auto
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se aplică succesiv aceluiași caz sau aceleiași persoane. Nici FFM și nici circumplexul nu țin seama de diferențierea între temperament și caracter, după cum, împreună cu psihanaliza, nu țin seama de manifestările persoanei în contexte variate, fapt asupra căruia au atras atenția Bandura și Mischel. Sistemul lui Cloninger dă siguranță prin rigiditatea sa și tonul ferm în care e prezentat. Tematica relațiilor interpersonale e doar implicată în cadrul dimensiunii „cooperativității” și, la fel, cea a reprezentării celorlalți în sine, deși se recunoaște rolul formativ
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
structurează pattern-urile atitudinale față de sine, alții și a relației sine-alții, ce sunt introjectate, devenind inconștiente și conducând din umbră comportamentul. În această perspectivă, PERRIS a construit o scală a modelelor educative familiale. Teoria cognitivă a învățării sociale a lui BANDURA atenționează în această direcție. BENJAMIN analizează felul în care se structurează reprezentarea altora în sine și atitudinea selfului, față de imagoul introjectat al altora. Acesta, în cazul psihopatului poate fi mult distorsionat. Astfel celălalt, introjectat, poate fi resimțit ca în permanență
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
responsabilitate, dar și pentru justificarea unor acțiuni personale cu încărcătură morală negativă. Se găsesc argumente pentru minimalizarea vinovăției proprii, pentru dezumanizarea și blamarea victimelor, pentru deplasarea vinovățiilor. Efectele nocive pot fi ignorate, minimalizate, reinterpretate. Aceste probleme l-au preocupat pe BANDURA (1999Ă care le-a sintetizat într-o schemă. Comparație paleati Deplasarea și difuzarea responsabilității până la faptul că subiectul să nu se mai considere „responsabil - vinovat” pentru actele sale cu sens moral negativ, e o practică curentă a multor tipuri de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
răspuns, în ce sens se vor metamorfoza de-a lungul deceniilor și veacurilor ce vin, ceea ce înțelegem noi azi prin persoană umană și prin tulburările sale, întrebare ce va primi desigur, de-a lungul timpului, noi și noi răspunsuri. BIBLIOGRAFIE BANDURA A. (1999Ă - Social Cognitive Theory of Personality. in L.A. PERVIN, O.P. JOHN (Edsă, „Handbook of Personality”, Ed. Guilford Press, New York, London, pp. 154-196 LEVINAS E. (1999Ă - Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate. Ed. Polirom, Iași BAUMAN Z. (2000Ă - Etica
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
operatorie 60 A. Discriminarea stimulilor 60 B. Diferențierea răspunsului 61 3.12. Instruirea programată și mașinile de predat 62 3.13. Eșecurile și triumfurile skinnerismului 65 4. Teoria modelării și învățării sociale 67 4.1. Viața și opera lui Albert Bandura 67 4.2. Teoria modelării: unele tradiții, curente și dispute 68 4.3. Analiza cercetărilor de condiționare operantă 70 4.4. Analiza învățării sociale 72 4.4.1. Procesele de atenție 72 4.4.2. Procesele de retenție 73 4
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
individul și libertățile sale sunt importante, ci și cetatea cu indivizii ei cu tot, care trebuie să învețe regulile cetății și să se modeleze pentru binele ei. Primul psiholog important care a început să studieze această problematică a fost Albert Bandura. El a reușit să „agațe” o punte solidă între behaviorism și „noile psihologii”, extinzând mult și spectaculos granițele celui dintâi, ce păreau impenetrabile. 4.1. Viața și opera lui Albert Banduratc "4.1. Viața și opera lui Albert Bandura" Născut
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Albert Bandura. El a reușit să „agațe” o punte solidă între behaviorism și „noile psihologii”, extinzând mult și spectaculos granițele celui dintâi, ce păreau impenetrabile. 4.1. Viața și opera lui Albert Banduratc "4.1. Viața și opera lui Albert Bandura" Născut în Canada pe 4 decembrie, Albert Bandura s-a format la Universitatea Columbia, de unde a obținut diploma de master în 1949, și la Universitatea din Iowa, unde a obținut diploma de doctorat în 1952. După un rezidențiat postdoctoral la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
punte solidă între behaviorism și „noile psihologii”, extinzând mult și spectaculos granițele celui dintâi, ce păreau impenetrabile. 4.1. Viața și opera lui Albert Banduratc "4.1. Viața și opera lui Albert Bandura" Născut în Canada pe 4 decembrie, Albert Bandura s-a format la Universitatea Columbia, de unde a obținut diploma de master în 1949, și la Universitatea din Iowa, unde a obținut diploma de doctorat în 1952. După un rezidențiat postdoctoral la Centrul de Orientare Whichita în 1953, s-a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
post și pentru Asociația Variani (1961-1966), Institutul Naval de Cercetări Medicale al Statelor Unite (1964-1966) și Divizia de Cercetări Alocate, Institutul Național al Sănătății (1963-1967); menționăm și activitatea sa în consiliile editoriale a șase prestigioase reviste psihologice. Principala lucrare a lui Bandura, Principles of Behaviour Modification, a apărut în 1969. O scriere mai restrânsă conținând sintetic punctul său de vedere a fost publicată sub titlul Social Learning Theory în 1971; în același an, acesta a editat un volum masiv despre Psychological Modeling
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]