372 matches
-
pot învăța mai repede anumite asociații. Lucrările lui Öhman (1986) sugerează că oamenii învață repede să se teamă de fețele critice, furioase sau nemulțumite, dar nu explică teama de expunere (Mattick et al., 1995). Modelul de învățare socială (de exemplu, Bandura, 1977) poate avea relevanță în dobîndirea fobiilor (există dovezi experimentale care sprijină această ipoteză la primate), dar nu a fost încă studiat în legătură cu fobia socială. Totuși, Kendler și colaboratorii săi (1992a, 1999) au conchis că influențele mediului familial asupra fobiei
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
situațiile care favorizează trecerea la actul antisocial. Primul element al trio-ului amintit, ce intervine în formarea delincvenței îl reprezintă mediul de formare a personalității, fiind vorba în special de personalitatea agresivă. Se știe că agresivitatea este un comportament câștigat (Bandura, 1977, apud Neculau, A., 1996, p. 68) pe parcursul evoluției individului (ontogenetic) și nu moștenit. Rezultă de aici existența unei multitudini de factori de mediu care determină apariția și manifestarea agresivității. Acești factori au fost împărțiți în factori familiali și de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
individual, agresivitatea manifestată nu poate apreciată doar ca un simplu episod accidental în evoluția personalității și a conștiinței morale, cât mai degrabă o particularitate dobândită prin învățare și nu un dat aprioric. Așadar, revenim la teoria învățării agresivității elaborată de Bandura conform căreia manifestarea agresivă nu reprezintă o caracteristică nativă a persoanei, ci este un comportament învățat (actantul confruntat cu diferite situații sociale, apreciate de acesta drept frustrante va copia o serie de reacții, atitudini și acte observate la persoanele semnificative
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
prin efortul colectiv de a ști, de a înțelege și de a rezolva probleme; • teoriile behavioriste - se centrează pe impactul recompenselor și sancțiunilor grupului asupra celui ce învață: o Skinner pune accent pe condițiile și evenimentele petrecute în cadrul grupului; o Bandura pune accent pe imitație; o Homans, Thibault și Kelly - pe echilibrul dintre recompensele și costurile presupuse de schimburile sociale dintre indivizi; • teoria interdependenței sociale - lansată la începutul secolului (Koffka), această teorie susține că grupurile sunt entități în cadrul cărora interdependența dintre
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
În conformitate cu aceasta, oamenii pot să-și dezvolte fobiile uitându-se la altcineva experimentând o frică imensă drept răspuns la o situație. De exemplu, copiii mici învață că șerpii sunt înspăimântători când părinții lor au reacții severe de spaimă văzând șerpi (Bandura, 1969261; Mineka, 1985262). O altă extindere a teoriei behavioriste asupra fobiilor pare să răspundă unei întrebări interesante despre fobii: "De ce oamenii dezvoltă fobii la anumite fobii sau situații și nu la altele?" (deSilva, Rachman & Seligman, 1977263; Mineka, 1985264; Seligman, 1970265
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sa. Prin prisma învățării observaționale, clientul începe să asocieze aceste comportamente cu calmul, răspunsul lipsit de anxietate al terapeutului care reduce însăși anxietatea clientului prin angajarea la aceste comportamente. Modelarea este la fel de eficientă ca și desensibilizarea sistematică în reducerea fobiilor (Bandura, 1969)269. Ideea care stă în fața flooding-ului este de a expune intens clientul la obiectul de care îi este frică, înainte ca să fie redusă anxietatea. Astfel, în tratamentul de flooding, o persoană cu claustrofobie poate să se blocheze într-un
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ierarhia fricilor sale, înainte de tehnicile de relaxare care i-au fost de mare ajutor. Crearea în gândirea clienților a expectanțelor că pot să-și autoadministreze fobiile, procedeu cunoscut ca auto-eficacitatea expectanțelor, poate să fie un factor puternic în vindecarea fobiilor (Bandura, 1977)271. În tratamentul fobiei sociale, foarte eficientă e implementarea desensibilizării sistematice, a modelării și a tehnicilor de flooding într-un grup de persoane, unde toți membrii (exceptând terapeutul) suferă de fobie socială (Heimberg, 1990)272. Membrii grupului sunt o
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Sanderson, W. C, Kaplan, M. L., van Praag, H. M. & Harkavy-Friedman, M., "Suicidal behaviors in adult psychiatric outpatients, I: Description and prevalence", în American Journal of Psychiatry, 150, 1993, pp. 108-112. Athanasiu, A., Elemente de psihologie medicală, Editura Medicală, București, 1983. Bandura, A., Principles of behavior modification, Rinehart & Winston, New York, 1969. Barlow, D.H., Anxiety and its disorders; The nature of treatment of anxiety and panic. Guilford Press, New York, 1988. Barraclough, B., Differences between national suicide rates. Psychiatry, 122, 1973, pp. 95-96. Baxter
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Mc Grow-Hill, New York, 1998. 259 S. Freud, Analysis of a phobia of a five-year-old boy, vol. III, Basic Books, New York, 1909. 260 J.B. Watson & R. Rayner, "Conditioned emotional reactions", în Journal of Experimental Psychology, 3, 1920, pp. 1-14. 261 A. Bandura, Principles of behavior modification, Rinehart & Winston, New York, 1969. 262 S. Mineka, "Animal models of anxiety-based disorders (Their usefulness and limitations)", în A.H. Tuma, J. Maser (ed.), Anxiety and the Anxiety Disorders, Erlbaum, Hillsdale: NJ, 1985, pp. 199-244. 263 P.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
direct interview family study of social phobia", în Archives of General Psychiatry, 50, 1993, pp. 286-293. 268 A.E. Kazdin & L.A. Wilcoxon, "Systematic desensitization and nonspecific treatment effects: A methodological evaluation", în Psychological Bulletin, 1976, pp. 83, 729-758. 269 A. Bandura, Principles of behavior modification, Rinehart & Winston, New York, 1969. 270 A.T. Beck & G. Emery, Anxiety disorders and phobias: A cognitive perspective, Basic Books, New York, 1985. 271 A.. Bandura, Social Learning theory, Prentice Hali, New York, 1977. 272 R.G. Heimberg, C.S. Dodge
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
A methodological evaluation", în Psychological Bulletin, 1976, pp. 83, 729-758. 269 A. Bandura, Principles of behavior modification, Rinehart & Winston, New York, 1969. 270 A.T. Beck & G. Emery, Anxiety disorders and phobias: A cognitive perspective, Basic Books, New York, 1985. 271 A.. Bandura, Social Learning theory, Prentice Hali, New York, 1977. 272 R.G. Heimberg, C.S. Dodge, D.A. Hope & C.R. Kennedy, "Cognitive behavioral group treatment for social phobia: Comparison with a credible placebo control", în Cognitive Therapy & Research, 14, 1990, pp. 1-23. 273 E.B. Foa
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prin efortul colectiv de a ști, de a înțelege și de a rezolva probleme; • teoriile behavioriste - se centrează pe impactul recompenselor și sancțiunilor grupului asupra celui ce învață: o Skinner pune accent pe condițiile și evenimentele petrecute în cadrul grupului; o Bandura pune accent pe imitație; o Homans, Thibault și Kelly - pe echilibrul dintre recompensele și costurile presupuse de schimburile sociale dintre indivizi; • teoria interdependenței sociale - lansată la începutul secolului (Koffka), această teorie susține că grupurile sunt entități în cadrul cărora interdependența dintre
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
mult spre crima. Autor a numeroase chestionare de investigare a personalității, el depășește explicațiile biologice ale funcționării umane făcând trimitere la procesul de socializare a copilului de către părinți, la imitarea comportamentelor și astfel la teoria învățării sociale a lui Albert Bandura. Un curent explicativ din perspectiva sociologică consideră sărăcia ca fiind cauza majoră a criminalității. Această teorie susține faptul că a fi membru al unei subculturi și a avea un nivel de educație mai scăzut predispune la crimă. Sărăcia, educația redusă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Terapeutul, devenind o persoană semnificativă în viața pacientului, va fi încărcat cu aceleași așteptări și va fi tratat cu aceeași atitudine violentă, ca și partenerul de viață, deși desigur, mai puțin manifestă ținând seama de interdicțiile sociale. Teoria învățării sociale (Bandura, 1973) aduce o importantă perspectivă, pe care o putem consideră complementară teoriei atașamentului, asupra violenței domestice. Teoria susține că individul învață în experiențele sale sociale, prin observație sau prin experimentare directă, faptul că violența este o modalitate eficientă de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și valorilor din societate, cercetătorii consideră că este necesar să știm mai mult despre cum au loc aceste schimbări exprimate prin comportamente sociale nedezirabile. Cea mai substanțială teorie care explică modalitatea de schimbare atitudinală/comportamentală este cea a Învățării sociale (Bandura, 1962): Învățăm ceea ce vedem În jurul nostru, imităm modelele de comportament ale părinților, prietenilor, personalităților cunoscute prin intermediul mass-media. Încă din 1960, această teorie s-a structurat și s-a impus ca o explicație teoretică solidă. Cu alte cuvinte, această teorie se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce o concepție despre lume, În care neîncrederea În oameni, suspiciunea generalizată, scăderea tendinței naturale către asociere, subminarea prosocialității și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relația Între media și violență. Recomandările făcute chiar Consiliului Europei, din multiplele aspecte ale violenței cotidiene investigate, pun În evidență sarcina care Îi revine Consiliului Europei În două domenii prioritare: violența În media și dimensiunea de gen a violenței. Bibliografie Bandura, A. (1962). Social learning through imitation. În M.R. Jones (ed.). Nebraska Symposium on Motivation. Lincoln, Neb.: University of Nebraska Press. Bandura, A. (1983). Psychological mecanisms of aggression. În R.G. Geen și E.I. Donnerstein (eds.). Aggression: Theoretical and Empirical Reviews (pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care Îi revine Consiliului Europei În două domenii prioritare: violența În media și dimensiunea de gen a violenței. Bibliografie Bandura, A. (1962). Social learning through imitation. În M.R. Jones (ed.). Nebraska Symposium on Motivation. Lincoln, Neb.: University of Nebraska Press. Bandura, A. (1983). Psychological mecanisms of aggression. În R.G. Geen și E.I. Donnerstein (eds.). Aggression: Theoretical and Empirical Reviews (pp. 1-40). New York: Academic. Berkowitz, Leonard, Corwin, Ronald și Heironimus, Mark. (1963). Film Violence and Subsequent Aggressive Tendencies. The Public Opinion Quarterly
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Pavlov la Skinner Condiționare clasică sau reactivă sau de tip I (Pavlov) Condiționare operantă de tip II (Skinner) 2. Terapiile comportamentale și cognitive ale celui de al doilea val: „revoluția cognitivistă” Patru variante ale cognitivismului Modelul învățării sociale al lui Bandura Terapia rațional-emotivă a lui Ellis Modelul cognitiv-comportamental al lui Beck Modelul self instructional training al lui Meichenbaum 3. Terapiile comportamentale și cognitive ale celui de al treilea val(?): analiza contextelor și funcțiilor comportamentului Bilanț al „revoluției cognitive” O altă cale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de idei se complică datorită faptului că, între timp, apar modele de învățare mediatoare. Mahoney recunoaște trei astfel de tipuri: - condiționarea camuflată, - prelucrarea informației, - învățarea cognitivă. Cele mai importante modele sunt prezentate în alte capitole, în special cele ale lui Bandura, Ellis, Beck și ale lui Meichenbaum. Sunt niște modele teoretice care se bazează fie pe experimentare, fie pe practici terapeutice diferențiate. Cea mai mare parte dintre ele integrează cele două nivele de analiză (cognitivă și comportamentală). Ele se sprijină pe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se confirmă ipotezele. Ne putem aminti cum unul dintre părinții terapiilor comportamentale, sud-africanul Wople, nu ezita să utilizeze, în cadrul metodei sale de desensibilizare sistematică, imageria mentală și reprezentările simbolice, elemente pe care le-am califica astăzi drept „cognitive”. Opera lui Bandura aparține acestei variante. Cel de al doilea tip de cognitivism marchează o ruptură evidentă în plan epistemologic, deoarece acesta schimbă chiar obiectul studiului psihologic: nu mai este vorba despre o știință a comportamentului ci, mai degrabă, despre o abordare ce
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
succintă a unor modele care influențează cel mai mult în prezent practica clinică. Cititorul va constata că, în cazul unor teoreticieni, multe dintre variantele enunțate mai sus sunt combinate, în timp ce alții preferă o variantă anume. Modelul învățării sociale a lui Bandura Interesându-se de problemele învățării prin imitație, pe care o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin contiguitate-repetiție și învățarea prin consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sus sunt combinate, în timp ce alții preferă o variantă anume. Modelul învățării sociale a lui Bandura Interesându-se de problemele învățării prin imitație, pe care o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin contiguitate-repetiție și învățarea prin consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin contiguitate-repetiție și învățarea prin consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă clar cognitivistă. Teoriile lui Bandura reprezintă, într-o oarecare măsură, o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă clar cognitivistă. Teoriile lui Bandura reprezintă, într-o oarecare măsură, o viziune eclectică între terapiile comportamentale tradiționale și terapiile cognitive. Dacă termenul de „terapii cognitiv-comportamentale” are, într-o oarecare măsură, justificare, este clar că aceasta trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]