363 matches
-
învecinat la nord cu localiatea Dumbrăveni, la sud cu satul Corocăiești, la vest cu localitatea Verești iar în partea estică este străjuit de răul Siret. În Bursuceni funcționează două școli, o biserică ortodoxă, una a creștinilor după evanghelie și una baptista. Mulți dintre tinerii de aici frecventează cursurile liceelor din Dumbrăveni și Suceava. Tinerii din localitate încă mai păstrează vechile tradiții de sărbători. Astfel, cea mai veche însemnare, un proces verbal de inspecție din 22 decembrie 1932, ne înștiințează că în
Bursuceni, Suceava () [Corola-website/Science/301936_a_303265]
-
oficiu al Casei Asigurărilor Sociale din Galați care dispunea de servicii medicale în localitate . Existau și societăți cultural-sportive (o filială a Ligii Culturale, 2 biblioteci publice, o societate muzicală și 3 societăți sportive), biserici (3 biserici ortodoxe, una lipovenească, una baptistă și una a creștinilor după Evanghelie) sau instituții de binefacere (un azil de bătrâni). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
servicii medicale în localitate . Existau și societăți cultural-sportive (2 biblioteci publice, o societate muzicală, un cinematograf și 3 societăți sportive), religioase (reședința Episcopiei Cetății Albe și a Ismailului, un protopopiat ortodox, 2 mănăstiri ortodoxe, 3 biserici ortodoxe, una lipovenească, una baptistă și una a creștinilor după Evanghelie) sau instituții de binefacere (Oficiul I.O.V., o filială a Societății "Crucea Roșie", o filială a Societății Ortodoxe a femeilor române, un azil de bătrâni și o societate pentru ajutorarea săracilor). La 22
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
clopot din 1872, și orga. Ultima mare renovare a avut loc în anul 1932. Din 1391 populație mixtă (maghiari, români). Satul a aparținut apoi domeniului funciar al familiei Gyeröffy din Dumbrava. În sat mai există o biserică ortodoxă și una baptistă. Satul are 364 de case, cu o populație de 834 locuitori, fiind cel mai mare sat din comună. Datorită fenomenului migrației populației de la sat la oraș, media vârstei locuitorilor este cuprinsă între 50-55 de ani. În apropiere s-a exploatat
Căpușu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/299564_a_300893]
-
Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Majoritatea populației (84%) este de confesiune ortodoxă. Pe teritoriul comunei există biserici de mai multe confesiuni: 6 ortodoxe (Corpadea, Dezmir, Pata, Sânnicoară și Apahida), 4 penticostale (Sânnicoară, Apahida, Corpadea, Dezmir), 4 baptiste (Dezmir, Pata, Sânnicoară, Apahida), 2 reformate (Pata, Bodrog) , una greco-catolică (la Apahida, retrocedată în 2003 de către BOR)si o "Sala a Regatului" a Martorilor lui Iehova. Biserica românească de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită în anul
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Real. O serie de jucători din lotul lui Real Madrid și-au jucat propriul său rol în film, printre care: Iker Casillas, Zinedine Zidane, David Beckham, Ronaldo, Roberto Carlos, Raúl, Sergio Ramos, Robinho, Thomas Gravesen, Michael Owen, Míchel Salgado, Júlio Baptista, Steve McManaman, Jonathan Woodgate și Iván Helguera. Alți fotbaliști dinafara Realului care au apărut în roluri cameo în film sunt: Ronaldinho, Thierry Henry, Lionel Messi, Samuel Eto'o, Andrés Iniesta, Pablo Aimar, Fredrik Ljungberg, Cesc Fàbregas, Santiago Cañizares ș.a. În
Real Madrid CF () [Corola-website/Science/299666_a_300995]
-
Aceste biserici sunt însă recunoscute de Ministerul Cultelor și există la nivelul țării o Uniune a Creștinilor Baptiști. Credințele distinctive baptiste sunt comune tuturor bisericilor baptiste, unele din ele fiind însă împărtășite și de alte confesiuni neoprotestante. Printre documentele doctrinare baptiste semnificative se numără Mărturisirea de credință baptistă de la Londra (1689) și Mărturisirea de credință a Cultului Baptist din România. Printre credințele distinctive baptiste se numără: autoritatea Bibliei, autonomia bisericilor locale, preoția tuturor credincioșilor, recunoașterea a două simboluri ale credinței (Botezul
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
libertății individuale a sufletului înseamnă că, în chestiuni de religie, fiecare persoană are libertatea de a alege ceea ce îi dictează conștiința ca drept și este responsabil numai în fața lui Dumnezeu pentru alegerea făcută. Astfel, o persoană poate decide să devină baptistă, membră a altei denominații creștine sau aderent al unei alte religii sau să respingă orice sistem de credință religioasă și nici biserica, nici guvernul, nici familia sau prietenii nu au dreptul să ia decizia în locul acelei persoane sau să o
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
XII și în variantele Baptiste, Jan-Baptiste, Jean-Baptiste, John-Baptist. În Olanda până în secolul XVII, dar din secolul XVIII mai mult în combinații ca Jan Baptist sau Johannes Baptist. Ca nume de familie, e folosit din secolul XIII. Folosit de asemenea ca Baptiste, Baptista, Batiste, Battiste, Battista. Baptiștii au apărut în România încă din secolul al XIX-lea. Din 1919, bisericile baptiste au format Uniunea Comunităților Creștine Baptiste din România, libertatea cultului fiind recunoscută prin lege. În 1930, comunitatea baptistă din România ajunsese
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
și în variantele Baptiste, Jan-Baptiste, Jean-Baptiste, John-Baptist. În Olanda până în secolul XVII, dar din secolul XVIII mai mult în combinații ca Jan Baptist sau Johannes Baptist. Ca nume de familie, e folosit din secolul XIII. Folosit de asemenea ca Baptiste, Baptista, Batiste, Battiste, Battista. Baptiștii au apărut în România încă din secolul al XIX-lea. Din 1919, bisericile baptiste au format Uniunea Comunităților Creștine Baptiste din România, libertatea cultului fiind recunoscută prin lege. În 1930, comunitatea baptistă din România ajunsese la
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
La începutul anului 1633, tronul Moldovei era ocupat de Alexandru Ilias, care a fost înlăturat de o revoltă boiereasca, declanșată de marele vornic Vasile Lupu, nu fără amestecul lui Miron Barnovschi, în care principalul sfătuitor al domnului,Alexandru Ilias, Constantin Baptiste Vevelli a fost ucis de mulțime. Boierii l-au rechemat pe Miron Barnovschi, pe care l-au reales că domn; pentru a obtine recunoașterea Înaltei Porți, acesta, împreună cu o deputăție de boieri, a hotărât să se deplaseze la Constantinopol. Drumul
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
să cuprindă toate cunoștințele umane din acea vreme. Faimoasa Britanică a avut un început modest, între 1768 și 1771 au fost publicate trei volume. Poate cea mai cunoscută enciclopedie a acelor vremuri a fost Enciclopedia Franceză, enciclopedie editată de către Jean Baptiste le Rond d'Alembert și Denis Diderot, fiind terminată în 1772, având 28 de volume, 71.818 articole și 2.885 de ilustrații. Astăzi, o sumedenie de enciclopedii bazate pe multe subiecte au fost tipărite. Acestea există și în format
Enciclopedie () [Corola-website/Science/296513_a_297842]
-
împreuneze din nou substanțele între ele și cum să le aducă la un grad de perfecțiune mai mare. Stahl definea chimia în 1730 ca fiind artă împărțirii corpurilor mixte, compuse și agregate în elementele principale ale lor În 1837, Jean Baptiste Dumas definea chimia ca fiind știință care se ocupă cu legile și efectele forțelor moleculare. () Totodată, este cel care contribuie la dezvoltarea teoriilor chimiei organice, afirmând că între cele 2 ramuri ale chimiei, principiile sunt aceleași. În anul 1947, chimia
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
romanul sunt scrisori (numite epistole), altele relatează evenimente istorice, e.g. Martiriul Sfântului Policarp, iar Didahia este un ghid etic și liturgic. Potrivit "Enciclopediei catolice", termenul "părinți apostolici" poate fi găsit pentru prima oară în cartea din 1672 a lui Jean Baptiste Cotelier, numită "SS. Patrum qui temporibus apostolicis floruerunt opera" ("Lucrări ale Sfinților Părinți care au înflorit în timpurile apostolice"), al cărei titlu a fost abreviat la "Bibliotheca Patrum Apostolicorum" de către L. J. Ittig, în ediția lui (Leipzig, 1699) cu aceleași
Părinți apostolici () [Corola-website/Science/307349_a_308678]
-
de aur sau Previderea unui părinte bun". Mai scrie, în 1852, în calendarul apărut la tipografia "Buciumul român" și, apreciat de Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri, începe să colaboreze la "România literară", unde îi apar versuri și narațiunea istorică "Logofătul Baptiste Veleli". În anul 1854 își grupa în volumul "Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii" câteva dintre lucrările sale de debut, iar în 1855 scrie romanul "Coliba Măriucăi", inspirat din realitățile vieții comunității roma și romanul "Coliba unchiului Tom" al
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
la New York și Paris, se întoarce la Rio de Janiero în 1918, an în care fondează "Escola superior de canto “Ars et Vox”", în Avenida Rio Branco No. 90. Printre sudenții acestei școli se numără: America Fontes, Bidú Sayăo, Irena Baptista, Itala Cortez, Rachel Marques da Silva, Leonor de Rezende, Linda Cardenale, Nanita Lutz, Gloria Sattamini, Alvaro Caminha. Pe data de 6 aprilie 1922, Bidú Sayăo cântă "Doina Oltului" scrisă de Grigore Vasiliu, îmbrăcată în costum popular românesc. În toamna aceluiași
Elena Teodorini () [Corola-website/Science/306765_a_308094]
-
Dumbrăveanu, Adrian Nastase, etc.). Gravura, ca gen de creație, este abordată cu success, în special xilogravura, acvaforte, acvatinta și gravura cu acul. La începutul carierei artistice realizează și lucrări de artă monumentala: mozaicul de la cofetăria Violeta - Timișoara, mozaicul de la Biserica Baptista din Timișoara, o frescă la Palatul de Cultură din Cugir împreună cu artistul Atanasie Demian (cel care a pictat între altele și Catedrală Mitropolitana din Timișoara). Pictură rămâne că o constantă în creația lui Vasile Pintea, realizând lucrări în compoziție, peisagistica
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
și a obținut o substanța care luminează luminescentă, pe care a numit-o "foc rece", fosforul alb de mai târziu. Acest procedeu de obținere a fosforului a fost îmbunătățit apoi de Johann Kunckel von Löwenstern (1630 - 1703). Învățatul flamand Jan Baptista van Helmont (1577? - 1644) sintetizând anumite substanțe, a cântărit masele reactanților și ale produșilor de reacție. Astfel, în 1648, apare postum lucrarea sa, "Ortus medicinae", în care pe lângă descrierea a numeroase experiențe, apare și o formulare a legii conservării masei
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
din populația de la acea dată a țării în numai șase luni. Intr-un efort de a atrage simpatia Statelor Unite, guvernul tutsi i-a acuzat pe rebelii hutu de simpatii comuniste, deși dovezile nu indică acest fapt. In 1976, colonelul Jean Baptiste Bagaza a preluat puterea în urma unei lovituri militare fără vărsare de sânge. Deși Bagaza a condus un regim militar dominat de etnici tutsi, acesta a încurajat reforma agrarăm, reforma electorlă și reconcilierea națională. In 1981 a fost promulgată o nouă
Istoria Burundiului () [Corola-website/Science/303115_a_304444]
-
de peste un kilometru și acoperă o suprafață de 53.000 m². Construcția a început în 1757 după un proiect al arhitectului Bartolomeo Rastrelli dar ulterior, a fost terminată după un proiect mai puțin ambițios și mai funcțional al arhitectului Jean Baptiste Vallin de la Mothe. În deceniile următoare clădirea a fost mărită de mai multe ori. Totuși, la începutul secolului XX centrul și-a pierdut din popularitate în favoarea "pasajelor". În perioada de după cel de al doilea război mondial, o serie de ziduri
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
acordându-i o pensie și fiind de acord în a fi nasul primului fiu al lui Molière. Boileau, de asemenea, l-a susținut prin declarații pe care le-a inclus în a sa "Art poétique". Prietenia lui Molière cu Jean Baptiste Lully l-a influențat în scrierea operelor "Le Mariage forcé" și "La Princesse d'Élide" (subtitulată „Comédie galante mêlée de musique et d'entrées de ballet“), scrisă pentru divertismente regale la Versailles. "Le Tartuffe, ou L'Imposteur" a fost interpretată
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
patronul multor artiști ca pictorii Charles Le Brun, Pierre Mignard, Hyacinthe Rigaud; sculptorii Antoine Cosevox, François Girardot; arhitecții Louis Le Vau, Jules Hardouin-Mansard; desenatorul de grădini André Le Nôtre, a căror lucrări vor fi faimoase în toată Europa. Muzicienii Jean Baptiste Lully, Marc-Antoin Charpentier. În acea perioadă înfloresc scriitorii Molière, Jean Racine, Jean de la Fontaine a căror lucrări au mare influență și în zilele noastre. La Paris se construiesc monumente publice simboluri ale monarhiei absolute, Ludovic dorește ca Parisul să devină
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
Werner Heisenberg 1931 Nu s-a acordat premiul. Premiul pentru acest an a fost alocat fondului special pentru secția pentru fizică. 1930 Venkata Rămân 1929 Louis de Broglie 1928 Owen Willans Richardson 1927 Arthur H. Compton, C.T.R. Wilson 1926 Jean Baptiste Perrin 1925 James Franck, Gustav Hertz 1924 Manne Siegbahn 1923 Robert A. Millikan 1922 Niels Bohr 1921 Albert Einstein 1920 Charles Edouard Guillaume 1919 Johannes Stark 1918 Max Planck 1917 Charles Glover Barkla 1916 Nu s-a acordat premiul. Premiul
Lista laureaților Premiului Nobel () [Corola-website/Science/304182_a_305511]
-
Jean Baptiste (n. 21 martie lângă Auxerre, 1768 — d. 16 mai, 1830 la Paris) a fost un matematician, fizician și filozof francez. A adus contribuții în teoria ecuațiilor diferențiale, a seriilor trigonometrice și în fizica matematică. Transformata Fourier a fost denumită în
Joseph Fourier () [Corola-website/Science/304398_a_305727]
-
a condus Institutul de Statistică din departamentul Seinei. În 1816, Fourier s-a mutat în Anglia, iar în anul următor devine membru al Academiei de Științe. Mai târziu, s-a întors în Franța, iar în 1822 a înlocuit pe Jean Baptiste Joseph Delambre ca Secretar Permanent al Academiei Franceze de Științe. În 1830, a fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei. A murit în 1830, când s-a împiedicat și a căzut pe treptele casei sale. A fost
Joseph Fourier () [Corola-website/Science/304398_a_305727]