2,062 matches
-
cenușie a dimineții, punctau drumul cu sclipirile lor stinse. Trei zile mai târziu, se putea deja traversa orașul, negociind ici-colo dreptul de a trece prin fața unui punct de taxare format din două butoaie ruginite și un capăt de cablu ce bara drumul. Războiul se îndepărta de capitală, se retrăgea spre interiorul țării. La o răspântie, într-o piață improvizată, am reuști să cumpăr câteva legume și o turtă de grâu. Când m-am întors acasă, te-am văzut de departe, stând
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
conțină mult suspans, surpriză, poezie, viață sau plăcere intelectuală. Punctul de plecare poate fi un cuvânt-cheie, simbolizând evenimentul, situația, povestea. «În rezumat, despre ce este vorba?» Să ne punem această întrebare mereu”. (De Broucker, 1995, p. 84) (3) „Titlurile-rubrică, care barează paginile interioare, reprezintă vârful unei arborescențe ce poate focaliza lectura la mai multe niveluri (Externe la nivelul 1 comandă nivelul 2 Europa, care comandă nivelului 3 Portugalia). Această structură ierarhică nu este informațională prin ea însăși. Arborele rubricilor dezvoltă o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
balans din sprijin (înainte/înapoi). Exercițiul nr. 17 Tracțiuni în brațe: tras din atârnat; la început, ca exercițiu pentru forță în regim de rezistență, atârnat oblic cu picioarele sprijinite la călcâie, apoi din atârnat fără ca picioarele să atingă solul (fie bară joasă cu genunchii îndoiți, fie bară înaltă cu picioarele întinse) ca exercițiu hipertrofic sau pentru forță maximă. Variantă: prize diferite la bară, palmele mai mult sau mai puțin depărtate. Exercițiul nr. 18 Descriere: schimb între sprijin față pe brațe (corpul
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Chiar înainte de a-i simți mirosul caracteristic, al șaselea simț o avertizează că Asinia e din nou prezentă printre ele. Cum de a scăpat de sub supravegherea Corneliei? Și unde vrea să ajungă? La rex, bineînțeles, prietenul ei. Încearcă să-i bareze calea, dar o împinge și pe ea în lături, urlând ca o zăludă: — Mi-a venit din nou ciclul! Printre râsete și chicoteli, Occia simte stinghereala bărbatului de lângă ea. O iubi el copilele astea ca pe ale sale și le
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în urmă. După ultima buclă a aleii le apare brusc în față un portic acoperit. De la distanță, ai zice că e o clădire pu blică. Este auditoriumul. Mai are de depășit câteva litiere grele, dispuse una lângă alta, care le barează drumul. Înaintează cu prudență printre lectici. Toate au perdelele sau ferestrele închise, ca nu cumva razele soarelui să pătrundă înăuntru și să decoloreze tapițeriile, saltelele și pernele din stofe prețioase. Draperiile unui scaun purtat se ondulează ușor. Este cumva cineva
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
plecăciune adâncă. Gallus se în dreaptă către iatacul unde se află musafirul. Aruncă peste umăr: — Îți doresc însănătoșire grabnică... Zâmbește: — Nu numai pentru tine, dar și pentru mine. Face câțiva pași și încremenește. O litieră înflorită cu pietre prețioase îi barează calea. Nu-l mai întreabă pe Athanas ce caută aici. Bănuiește. Avocatura este o ocupație neremunerată. De mai bine de două sute de ani, le este interzis avocaților să pri mească vreun onorariu pentru activitatea lor. Cu alte cuvinte, asistența juridică
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
moment fac un vacarm asurzitor pentru a acoperi orice zgomot de rău augur. Tiberius simte cum îi vâjâie capul, gata să plesnească. Dintr-odată, la câțiva metri de zidul exterior, se opresc din nou. De data aceasta drumul le este barat de un grup compact de băieței și fetițe, în picioarele goale și cu frunțile încununate de coronițe din frunze de laur. Nero zâmbește nostalgic văzându-i pe micuții camilli și camillae cum treapădă de nerăbdare să fie chemați mai repede
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de credința creștină în fața sfetnicului pentru religie. Toate acestea erau poruncite de seniorul Tsumura. Castelul Stăpânului fusese lărgit în absența lor. Turnuri noi, imaculate se înălțau dincolo de șanțul de apărare și o poartă principală adusă de la castelul Nagoya din Kyushu bara intrarea cu strășnicie. Trecând pe sub această poartă, câteva rânduri de ziduri de piatră curbate ca tăișul de sabie și altele cu găuri de ochit de rău augur le apărură în cale. Samuraiul și Nishi au fost conduși într-una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se strădui să acopere coasta neapărată de scut a lui Waldomar, însă căpetenia burgundă fu iute zvârlită din șa de o lovitură de suliță. Waltan, după ce-și recuperă sabia, încercă să-i vină în ajutor, dar își văzu drumul barat de o bestie mai înaltă de șase picioare, din al cărui chip nu putea să vadă, în locul rămas liber între eșarfă și coif, decât ochii lucind de furia dorinței de a ucide. Războinicul izbea cu sabia cu forța unui baros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
asemenea înfruntare. Reuși să ajungă la mică distanță de capul de lup, care, strălucind cu reflexe aprinse în lumina flăcărilor, se agita în miezul luptei. Aproape că ajunsese la el, când un hun înalt și corpolent, gol până la brâu, îi bară drumul. Sebastianus recunoscu în el pe războinicul care la vad îl prinsese în laț. Celălalt îl recunoscu și el și, pentru o clipă, ochii săi scânteiară, iar pe chip îi apăru un rânjet feroce; apoi, cu toată puterea, bărbatul repezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Am nevoie de cineva care să știe să comande oamenii în luptă. Acum îmi închipui că ai vrea să te întremezi puțin. întorcându-se spre intrarea în cort, strigă: — Hariman! Romanul îl văzu apărând dintre pânze pe colosul care îi barase trecerea ceva mai devreme, pe când încerca să ajungă călare lângă ea. Făcând semn către el, Frediana îi spuse: — Hariman o să te însoțească la cortul tău. Mi s-a spus, adăugă, după o pauză abia simțită, dar plină de înțeles, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o nouă misiune, sigur ceva important. Sebastianus tresări stupefiat: — Arelate? Dar e în Narbonense! Deci nu a pornit-o către trecători! Glasul Fredianei luă un ton aluziv și evident polemic: — Nu. E limpede s-a temut că hunii o să-i bareze drumul sau poate, aflând de victoriile noastre strălucitoare, s-a gândit că nu ar mai fi cazul să ne ajute. în orice caz, e clar că ideea de a veni în ajutorul nostru nu i-a trecut nici măcar o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu gândul la Atena care-l aștepta desigur Îngrijorată, mai mult gata congelată. Deodată ochi un taximetru liber, care făcuse ocolul statuei Mihail Kogălniceanu: Îi făcu semne disperate cu mâna Însă, cum șoferul nu avea de gând să oprească, Îi bară drumul riscând accidentarea. Șoferul puse o frână bruscă, mașina intrând În derapaj fără urmări nedorite. Taximetristul vorbind singur, scoase capul pe geamul mașinii, rățoindu-se și privindu-l ostentativ. „Dumneata ești nebun, domnule. Dacă nu ținea frâna...!? Ce vrei de la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
în această zonă și la obsesia bolnăvicioasă a Rusiei, din cele mai neguroase vremuri, de a ajunge la apele calde (strâmtorile Mării Negre) sau măcar să controleze gurile Dunării (din care cauză România a constituit o permanentă țintă pentru că a cutezat să bareze calea extinderii Imperiului Țarist), spunând că nu-i nimic nou sub soare non nova, sed nove; mai mult, obiceiul de a stăpâni zonele de interes (căile navigabile) a constituit, de multă vreme, o practică a Marilor Puteri, mereu tentate a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Floarea socotea trecută primejdia. Iarna nu fusese nici prea lungă, nici prea aspră, dar ciutele și căprioarele suferiseră destul. Când paznicul de la Prelunci și-a scris raportul cătră domnii săi, a trebuit să însemne două ciute ucise la piscul lui Bara și una la șipotul Cernei și patru căprioare grămădite la Creanga Neagră. Trebuie să mai fi fost și altele, pe care încă nu le descoperise. Chiar și pe acestea apucase a le afla din vreme Onu Bezarbarză. Omătul fiind viscolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Hop. Mai târziu, când Hungry Hop însuși preluase afacerea, își continuase patronajul asupra rulotei familiei. Se gândi la ce-i spusese Sampath despre râmele care sunt forțate să iasă din pământ de ploile abundente și fu mișcată. Fără-ndoială, dacă bara calea lui Hungry Hop cu lucruri care-i aminteau de ea, dacă-i zguduia viața cum îi venea la-ndemână, dacă-l bombarda cu scrisori, nu mai avea de ales și trebuia să iasă și să dea ochii cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
străzii, cînd trei siluete spectrale se desprinseră din Întuneric și ne ieșiră În cale. Doi bătăuși se postară În spatele nostru, atît de aproape Încît le-am putut simți suflarea În ceafă. Al treilea, mai mărunt, Însă infinit mai lugubru, ne bară calea. Purta același pardesiu și zîmbetul lui unsuros părea să debordeze de plăcere pe la colțurile gurii. — Ia te uită, domnule, pe cine avem aici? E chiar vechiul meu prieten, omul cu o mie de fețe, zise inspectorul Fumero. Mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și alergam orbește. Bea, Înspăimîntată, nu-mi Înțelegea alarmarea subită. Nu văzuse nimic. Nu auzise nimic. Nu m-am oprit să-i dau explicații. Mă așteptam ca, dintr-o clipă Într-alta, ceva să țîșnească din Întuneric și să ne bareze drumul, Însă ușa principală ne aștepta la capătul coridorului, cu crăpăturile ei proiectînd un dreptunghi de lumină. — E Închisă, bîigui Bea. Mi-am pipăit buzunarele, căutînd cheia. M-am uitat o clipă În spate și am avut certitudinea că două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
becul inventat de Edison. Totul se termina, În general, cu bine, dacă Einstein nu se metamorfoza În Bikinski sau Papil. Atunci lucrurile luau o Întorsătură neplăcută și Noimann era nevoit să se Întoarcă din nou la Corso, altfel cifrele Îi barau calea. Mai apăreau și furculițele, cuțitele, mucurile de țigară, șervețelele, sticlele de votcă și ceștile de cafea. Armata de furculițe se ivea de cum cotea pe strada Florilor. Încetul cu Încetul, furculițele Îl Împingeau Înapoi spre semafor. Cifrele le săreau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
uniformă, Noimann Își lipi fața de ciudatul personaj. Din nou, un damf de alcool amestecat cu parfum ieftin Îi gâdilă nările. Piciorul se Încruntă. Chipul său capătă o expresie zeflemitoare. Stomatologul dădu să se apropie de dulap, dar piciorul Îi bară trecerea. „Încă un dop de Alexandrion”, spuse, „și apoi fiecare Își poate vedea de drumul lui...” Turnându-i coniac În păhărelul Întins, Noimann Își aminti că În urmă cu câteva zile citise În 24:ore o știri care l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
șosete, În mâneci, sub gulerul cămășii sau În buzunare. Acolo se amestecau iluziile, deziluziile și sentimentele lui Noimann. Apariția piciorului era poate un semn ca Noimann s-o ia din loc... ... Stomatologul făcu un pas spre dulap, dar piciorul Îi bară trecerea. „Încotro?” Îl Întrebă el. „Vreau să văd ce e acolo.” „Poftim”, făcu piciorul. Șchiopătînd ușor, medicul ajunse la dulap și deschise ușile, apoi se dădu În lături. Înăuntru se afla trupul lui Lilith, decapitat, cu sânii tăiați și puși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
egală cu frecvența de rezonanță a cristalului. Pentru a înțelege mai ușor putem face o comparație cu o bară din oțel fixată la un capăt. La celălalt capăt se aplică o forță ce va îndoi bara. După ce forța este eliminată bara va începe să vibreze deoparte și de alta a poziției sale inițiale cu o anumită frecvență. Această frecvență nu se modifică indiferent de valoarea forței de îndoire a barei de oțel, ceea ce diferă este doar amplitudinea oscilației. Acest comportament al
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
murg de căpăstru. Dacă venea vreo rafală de viscol mai puternică, se așeza în fața lui. Când au ajuns pe la fostele livezi ale Mirăuțănilor, s-au lovit de troiene înalte. Unele erau aproape de netrecut. Au ajuns la un troian care le bara drumul pe cale lungă. S-au oprit. „Cum trecem noi malu’ aista, băietu’ tatii?” - l-a întrebat pe murg. Un sforăit și un clătinat de cap păreau să spună: „Hai să ne gândim ce-i de făcut. Și om găsi noi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ieșind din Încercarea de Încercuire efectuată de Apărători. Dar nu câștigase decât câteva secunde. Destul ca să-și scoată sabia și să pareze loviturile rapide venite parcă din toate direcțiile. Trei Apărători intraseră În luptă directă cu el, ceilalți șapte Îi baraseră trecerea. Erau spadasini excelenți, iar loviturile lor erau rapide și precise. Alexandru Înțelese că nu poate scăpa decât prin deplasări scurte, care să-l scoată din atac și să-i ofere șansa unei poziții În care să nu fie Încercuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
dotările unei biserici. Mobilierul este simplu, fără ornamente: o masă grea și un pupitru pentru muzică, stau cu fața spre șirurile de bănci fără spătar. Cărțile de imnuri sunt așezate pe rafturi. Ușile duble care se deschid spre stradă, sunt barate cu chingi de lemn pe sub care se strecoară, printr-o deschizătură de câțiva centimetri, zgomotele orașului, roțile de tonga și clopoțeii de la biciclete, strigătele negustorilor. Locul este foarte curat, dar spartan, singura facilitate modernă fiind un ventilator montat în tavan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]