512 matches
-
de pătrunderea grupurilor migratoare (îndeosebi pecenegi și uzi), care au avut un rol militar important în desfășurarea evenimentelor. Noua situație a impus transformări de ordin social-economic, care au condus și la apariția primelor așezări fortificate (Fundu Herții, Dersca, Tudora, Orofteana, Baranga ș.a., județul Botoșani), cu valuri de pământ, prevăzute cu palisade și șanțuri de apărare, amplasate în zone strategice. Potrivit unor opinii, menținerea acestor așezări întărite, în secolele IX-XIII, a declanșat, accentuat și consolidat procesul de feudalizare a spațiului est-carpatic românesc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de câteva luni) în brațele mamei. Descopăr deci că ceea ce crezusem eu era fals: Bunicul din partea Lovineștilor nu murise înainte de nașterea mea. Fâșii de trecut restituite brusc"179. În cronica din 8 decembrie 1978 se ocupă de Jurnalul lui Aurel Baranga. El falsifică date și vrea să arate cum o ajută pe Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, aflată în închisoare, riscând să fie și el arestat. Aurel Baranga susține că i-a dus câteva medicamente. În realitate, deținuta moare de hidropizie, deoarece nu i
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
trecut restituite brusc"179. În cronica din 8 decembrie 1978 se ocupă de Jurnalul lui Aurel Baranga. El falsifică date și vrea să arate cum o ajută pe Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, aflată în închisoare, riscând să fie și el arestat. Aurel Baranga susține că i-a dus câteva medicamente. În realitate, deținuta moare de hidropizie, deoarece nu i se acordă îngrijiri medicale. Mama Monicăi Lovinescu se sfârșește după doi ani de detenție, în 1960, pentru simpla vină că solicitase un pașaport pentru
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
clasici, I.L. Caragiale instituie prin comediile sale un stil dramatic ce prefigurează cu strălucire teatrul modern al absurdului. În literatura veacului XX, comedia a fost reprezentată prin creațiile lui Mihail Se bastian, Victor Ion Popa, Al. Kirițescu, Tudor Mușatescu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Ion Băieșu și alții. Drama (gr. dráma - acțiune) numește piesa de teatru care exprimă scenic complexitatea vieții, prezentând întro formă familiară un conținut grav, uneori tragic, care nu exclude însă elementele comice. Urmărind destinele nefericite ale unor personaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
clasici, I.L. Caragiale instituie prin comediile sale un stil dramatic ce prefigurează cu strălucire teatrul modern al absurdului. În literatura veacului XX, comedia a fost reprezentată prin creațiile lui Mihail Se bastian, Victor Ion Popa, Al. Kirițescu, Tudor Mușatescu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Ion Băieșu și alții. Drama (gr. dráma - acțiune) numește piesa de teatru care exprimă scenic complexitatea vieții, prezentând întro formă familiară un conținut grav, uneori tragic, care nu exclude însă elementele comice. Urmărind destinele nefericite ale unor personaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
psihiatrie; poetul și eseistul Vasile Baghiu (n. 1965), asistent medical din 1984 și până-n zilele noastre, redactor-șef al revistei de educație sanitară "Modus vivendi", autor al volumului de poezii "Fantoma sanatoriului" (2001). Cine ar fi bănuit că dramaturgul Aurel Baranga (1913 - 1979) ar fi deținut diploma de medic. Ce istoric al literaturii ar fi recuperat figurile de frontieră tip Báranyi Francisc (n. 1936), medic anestezist, doctor în științe medicale, dar și prozator român de expresie maghiară; poetul, reciclat în parlamentar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Țicău, cu care autorul practica "arta conversației", histrionul Gicu Crîșmaru, mereu nemulțumit că nu prea joacă ("Gicule, am găsit într-o piesă nouă un rol grozav pentru tine, dar am să-l joc eu!" îi spunea mereu Radu Beligan), dramaturgul Baranga, care-i oferea Marcelei Rusu, la fiecare 100 de reprezentații cu o comedie de-a sa, un lanț de aur, actorul cvasi-necunoscut azi, G. Popa Mijea, care-a făcut pușcărie fiindcă a spus un banc, Ștefan Tăpălagă care-ntr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
alt bărbat/ Aș fi avut... Dar frate cum aș mai avea?/ Că doar și tatăl meu și mama mea își au/ În Hades azi lăcaș!" Motivația este cerută de acțiunea tragediei; deci, mai puțin de viață... * Alex Ștefănescu scrie despre Baranga! Și-ncă în "România literară". Cu această ocazie îmi revine-n memorie cariera teribilă a dramaturgului de dinainte de '89! Și dispariția lui (aproape) definitivă, după! Sînt unii scriitori, vai!, de-un regim; și alții, de o eternitate! Paradoxul face ca
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
89! Și dispariția lui (aproape) definitivă, după! Sînt unii scriitori, vai!, de-un regim; și alții, de o eternitate! Paradoxul face ca ăi de-o vară să o ducă, de multe ori, mai bine decît cei geniali... E clar că Baranga a avut o existență mai liniștită decît Caragiale! Dar... cu ce preț?! Al uitării! Revenind la criticul României literare: ce spune acesta, în deschiderea fișei? "...Baranga este un Caragiale produs de cultura comunistă; ceea ce înseamnă un I.L. Caragiale cumințit, decolorat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
să o ducă, de multe ori, mai bine decît cei geniali... E clar că Baranga a avut o existență mai liniștită decît Caragiale! Dar... cu ce preț?! Al uitării! Revenind la criticul României literare: ce spune acesta, în deschiderea fișei? "...Baranga este un Caragiale produs de cultura comunistă; ceea ce înseamnă un I.L. Caragiale cumințit, decolorat și previzibil. Este diferența dintre restaurantul Capșa și o cantină muncitorească". Just! Ironia soartei e că dramaturgul mînca la Capșa, deși scria pentru cei de la cantină
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în politica județului, că îl poate influența pe soțul ei, dar și pe Tipătescu; nu e vindicativă, iar Cetățeanul turmentat are dreptate atunci când o numește damă bună. 4.4. „Pristandanismul“ În cartea sa, Jurnal de atelier (Editura Eminescu, 1978), Aurel Baranga introduce termenul pristandanism pentru a defini oportunismul acelora care trec de partea cealaltă a baricadei, abandonându-și patronii, spre a-și oferi serviciile noilor oameni ai zilei. Categoric autorul noii vocabule se referă la scena VII din actul II al
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de fapt ea este îndreptată spre monstruoasa coaliție burghezo-moșierească. Criticul încheie sublinind faptul că O scrisoare pierdută este un prețios aport în tezaurul cultural al poporului nostru, care trebuie pus în adevărata lumină, prin arta interpretativă a scenei. 5.7. BARANGA, AUREL: „Secretul supraviețuirii (Actualitatea operei lui Caragiale «O scrisoare pierdută» la 75 de ani de existență)“. În: „Gazeta literară“, V, 1958, n. 36 (234), 4 septembrie, p. 1 și 6. Aurel Baranga are certitudinea că între Caragiale și timpul său
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
lumină, prin arta interpretativă a scenei. 5.7. BARANGA, AUREL: „Secretul supraviețuirii (Actualitatea operei lui Caragiale «O scrisoare pierdută» la 75 de ani de existență)“. În: „Gazeta literară“, V, 1958, n. 36 (234), 4 septembrie, p. 1 și 6. Aurel Baranga are certitudinea că între Caragiale și timpul său a fost o legătură intimă: „Dacă nu m-aș teme că voi fi rău înțeles, aș spune că pentru momentul realizării lucrării, Scrisoarea a fost reportajul cel mai actual, cel mai palpitant
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ele zațul nobil al melancoliei"47. În cazul acestora din urmă, se disting mai multe situații: cei care abordează cu predilecție comicul și sunt inevitabil legați de numele înaintașului, cum este cazul lui Tudor Mușatescu, Al. Kirițescu, Ion Băieșu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, dar și Mircea Horia Simionescu sau Costache Olăreanu, apoi o serie de scriitori pentru care o raportare la caragialism pare surprinzătoare, de pildă, la Mircea Eliade, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, I.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a umoristului, văzut drept un "ocnaș literar"218, într-o formulă care amintește de obsesia caragialiană legată de responsabilitatea și dificultatea carierei de literat. Tudor Mușatescu ilustrează, așadar, și literatura aforistică românească, alături de I.L. Caragiale, G. Topârceanu sau de Aurel Baranga cu ale sale Minime și maxime. În proza scurtă și în dramaturgia cu tentă satirică, Tudor Mușatescu datorează, indubitabil, mult lui Caragiale. În romanul "melodramatic"219 Mica publicitate, în schimb, perspectiva predominant umoristică semnalizează desprinderea de model și investigarea pe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Within the latter group there are more categories. First of all, there are writers that approached the comic and thus they were inevitably associated with Caragiale's name. This is the case of Tudor Mușatescu, Al. Kirițescu, Ion Băieșu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, as well as of Mircea Horia Simionescu or Costache Olăreanu. For another series of writers, the relation to Caragialism seems rather surprising at first sight, since they are commonly known as representatives of other distinctive literary currents or
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
des successeurs de Caragiale. Dans le cas de ceux derniers on distingue plusieurs situations: ceux qui abordent surtout le comique et sont inévitablement liés à leur prédécesseur, comme c'est le cas de Tudor Mușatescu, Al. Kirițescu, Ion Băieșu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, mais aussi Mircea Horia Simionescu ou Costache Olăreanu, ensuite une série d'écrivains pour lesquels une liaison avec Caragiale semble surprenante, par exemple, chez Mircea Eliade, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, I.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
209, 299 B Babeți, Adriana, 177, 178, 185, 295 Bacalbașa, Anton, 20, 62, 116, 170, 171, 293 Bahtin, M., 69 Bain, Alexandre, 30 Balotă, Nicolae, 81, 82, 189, 192, 233, 234, 235, 236, 238, 240, 246, 259, 264, 267, 299 Baranga, Aurel, 27, 119, 307, 313 Barbu, Eugen, 62, 302 Bârna, Nicolae, 42, 293 Barthes, Roland, 89, 300 Bassarabescu, I.A., 116 Baudelaire, Charles, 102, 110 Băieșu, Ion, 27, 65, 116, 123, 136, 144, 147, 158, 288, 293, 307, 313, 316
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
trilingva, îngr. și pref. Willy Verkauf, Teufen (Elveția), 1957, passim; Mircea Popescu, Chi è Tzara, „La Fiera letteraria”, 1962, 5; Das war Dada Dichtungen und Dokumente, îngr. Peter Schifferli, München, 1963, passim; Tașcu Gheorghiu, Tristan Tzara, GL, 1964, 10; Aurel Baranga, Tristan Tzara, VR, 1964, 2; George Oprescu, Mișcarea DADA și suprarealismul, CNT, 1965, 4; Michel Sanouillet, Dada à Paris, Paris, 1965, passim; Philippe Jolivet, Tzara et la poésie française au XX-ème siècle, „Acta Philologica”, 1966, 277-283; Matei Călinescu, Avangardă literară
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
dezmembrate și mare parte dintre profesori înlăturați. Lucian Blaga, Gheorghe Brătianu, Nichifor Crainic, Constantin C. Giurescu, Dimitrie Gusti, Ioan Lupaș, P.P. Panaitescu, Victor Papacostea, Dragoș Protopopescu, Mircea Vulcănescu sunt excluși din viața academică. Noile staruri culturale sunt scriitori ca Aurel Baranga, Alexandru Jar, Petru Dumitriu, dispuși să execute comenzi ideologice alături de consacrații „convertiți”, Mihail Sadoveanu și George Călinescu. Pe 25 mai 1949 se deschide șantierul Canalului Dunăre - Marea Neagră, de fapt un lagăr de exterminare pentru elementele „dușmănoase” și „nesănătoase”. Orașele se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fi buni de nimic. Actul gândirii în absența unei activități manuale este inutil, o înșelătorie, dacă nu o subversiune. A fost necesar mai bine de un deceniu (1990-2000) pentru ca această fixație a creierului colectiv să se estompeze. Totodată, filmul lui Baranga și Negreanu stabilește rapor turile dintre activistul de partid, apparatcikul, și intelectualii cu o meserie precisă : ingineri, medici, profesori etc. Fără îndrumarea, fără îndemnurile mobilizatoare („Deci se poate, tovarășe !”, „Cine vrea să muncească găsește soluții, cine nu, găsește scuze”) ale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lui Georgescu și Iliu, colectivului. Soția își reclamă soțul adunării generale, fiul nu poate nutri altfel de convingeri decât tatăl. Și totul nu sub semnul vreunui raționament, fie el și falacios, ci sub semnul credinței cvasireligioase în comunism. Așa cum Aurel Baranga și Dinu Negreanu în Viața învinge îi cereau intelectualului șovăielnic să creadă nestrămutat în viitorul luminos desenat de Partid, Jean Georgescu și Victor Iliu îi cer țăranului pragmatic să creadă în Pământul Făgăduinței, colhozul sovietic care se va înstăpâni și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ralea - director, Ov. S. Crohmălniceanu - redactor-șef, Marin Preda și Victor Tulbure - redactori-șefi adjuncți. Ulterior mai deține funcția de director Demostene Botez (1965-1973). Redactori-șefi sunt Demostene Botez (1962-1965), Șerban Cioculescu (1965-1967), Radu Boureanu (1967-1974), Ioanichie Olteanu (1974-1987), iar adjuncți Aurel Baranga (1958-1967), Paul Georgescu (1958-1972), Ioanichie Olteanu (1972-1974). Funcția de secretar general (sau responsabil) de redacție o îndeplinesc Vladimir Colin (1974-1981) și Gheorghe Pituț (1984-1987). În anii 1987-1989 conducerea este asigurată de un consiliu redacțional coordonat de Alexandru Balaci. În Cuvânt
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
cu notorii vederi de stânga, precum Ion Călugăru, Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar, Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Vlaicu Bârna, George Lesnea, Mihai Beniuc, Maria Banuș. Acestora li se adaugă nume noi: poeții Victor Tulbure, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu și prozatorii Aurel Baranga, Petre Iosif, A.G. Vaida, Al. Jar și Petru Dumitriu. La majoritatea este evidentă supunerea la comandamentele ideologice ale momentului (la nou-veniți mai pronunțat), conformarea la schemele maniheiste, fie în zugrăvirea în culori sumbre a epocii trecute, fie în exaltarea revoluționarilor
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
de Horia Deleanu ș.a.m.d. Notabilă e și un fel de anchetă, întreprinsă în 1950, în cadrul căreia la întrebarea „Ce-am învățat din literatura sovietică?” răspund Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Eusebiu Camilar, Petru Dumitriu, Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Aurel Baranga ș.a. Pe de altă parte, anunțată inițial, „reexaminarea patrimoniului lăsat nouă de înaintași” se produce cu multă precauție. În cei doi ani de început apar doar câteva articole despre I. L. Caragiale (Barbu Câmpina), V. Alecsandri, văzut ca revoluționar pașoptist (G.
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]