1,151 matches
-
constituie de fapt forme de manifestare în cadrul panteismului, idee regăsită în mistica indiană prin sumedenia de zei (sfinți) care, de fapt, nu există distinct, ci sunt desprinși din Brahma. Cu privire la Superego, C. G. Jung afirmă pentru prima oară existența unui “barometru” transcendental, “divin” (locus dei), dincolo de criteriile de apreciere a binelui și răului izvorâte din educație . De asemenea se consideră că nivelul conștient descris inițial de către Sigmund Freud reprezintă doar Eul empiric. Există și un Eu transpersonal (acel Eu transcendent la
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
la peste 40% timp de un an. La fel, în urma câștigării alegerilor din 2000, PSD a urcat în sondaje ajungând la o cotă maximă de 62%, în decembrie 2001. Și Alianța PNL-PD a fost beneficiara acestui credit politic. Astfel, conform Barometrului de opinie publică realizat de IMAS în luna iunie 2005, Alianța era creditată cu 55% din opțiunile de vot pentru alegerile parlamentare anticipate, în timp ce PSD abia depășea nivelul de 20%117. Pe de altă parte, tocmai acțiunea amintitei reguli face
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Alianța, față de cei 31,08% care și-ar da voturile pentru PSD. Date similare furnizau un alt sondaj de opinie realizat în aceeași perioadă, opțiunile de vot ale subiecților indicând victoria Alianței în fața PSD, cu 45% la 30%. În fine, Barometrul de opinie publică consemna că liberalii și democrații erau creditați cu 47% din voturi în timp ce PSD ar fi primit 32% din opțiunile celor intervievați. Pe de altă parte, datele cercetării sociologice puneau în evidență tendința descrescătoare a suportului electoral al
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Totodată, Alianța PNL-PD, deși continua să fie prima în opțiunile de vot ale românilor, și-a diminuat cota electorală de la 46% la 41,5%. Totuși, 53% dintre cei intervievați se pronunțat împotriva suspendării președintelui Băsescu 255. Tendințele erau confirmate de Barometrul de Opinie Publică, realizat de IMAS în aceiași perioadă, care arăta o scădere de 7 puncte procentuale a încrederii în șeful statului (de la 58% la 51%) și o reducere a suportului electoral al Alianței PNL-PD de 5 procente (de la 48
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
PNL repeta experiența FSN din 1992, ca și pe cea a PNȚCD din 1998 și 1999. Noul partid liberal a căpătat legalitate pe 30 ianuarie 2007, Tribunalului București acceptând înregistrarea acestuia în Registrul partidelor politice în ciuda contestației făcute de PNL. Barometrul opiniei publice, realizat de IMAS în decursul lunii februarie, plasa PLD sub limita pragului electoral, cu 4% din opțiunile celor intervievați, în schimb, Theodor Stolojan ocupa poziția a patra în topul încrederii populare, cu 28% din opțiuni, după Traian Băsescu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
electorală modestă, PDSR părea un partid definit învins. Însă nici doi ani mai târziu, sondajele de opinie arătau un PDSR în revenire de formă, cu tendința de a se situa în fruntea preferințelor electorale ale românilor. La sfârșitul lui 1999, barometrul de opinie publică, realizat de CURS, plasa PDSR în fruntea clasamentului, cu 46% dintre opțiunile exprimate, iar cel de la începutul anului 2000, realizat de MMT, îi întărea poziția de partid dominant, cotându-l cu 47% din opțiuni față de numai 15
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
interviul realizat de Liliana Ruse, Adevărul, 6 ianuarie 2005. 117 În primele șase luni ale anului 2005, intenția de vot pentru Alianța PNL-PD a fost următoarea: ian. 66%, febr. 58%, mart. 57%, apr. 55%, mai 50%, iun. 55% (cf. datelor Barometrului IMAS publicate de Adevărul, 29 iunie 2005; vezi și Gândul, 29 iunie 2005). 118 Adevărul, 7 ianuarie 2005. 119 Idem. 120 Cf. Ziua, 3 martie 2005. 121 Vezi "Băsescu presează Guvernul cu anticipatele", articol semnat de Mihai Toader în Ziua
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Mă refer aici la aspecte legate de percepția asupra schimbării în general, asupra democrației, performanței instituționale, asupra corupției, și la suportul social pentru democrație și pentru transformările specifice ei. Voi trata în continuare aceste teme, folosind în special datele din Barometrele de Opinie Publică, care au avantajul că oferă o imagine asupra evoluției opiniilor despre democrație, în acești ani ai tranziției. În toată perioada 1995-2005, evaluarea subiecților asupra vieții lor în general se menține în jur de media 3 (aproximativ la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cheltui bani fără nici un plan (semnificativ față de rural). Relevant pentru înclinația spre tradiționalism / modernitate este și pesimismul vs. optimismul pentru viitor. Cele două atitudini pot fi evaluate satisfăcător prin întrebarea " Cum credeți că veți trăi peste un an?", prezentă în Barometrele de Opinie Publică. Astfel varianta BOP octombrie 200415 arată că răspunsurile tind să se concentreze spre extrema optimistă a scalei utilizate (media fiind 3,66, unde 1 reprezintă "mult mai prost", iar 5 reprezintă "mult mai bine"). 28,1% din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cei mai în vârstă. Ruralul este mai conservator în legătură cu rolul femeii în societate, și femeile din rural sunt mai conservatoare decât bărbații. Legat de importanța educației în rural se pot face o serie de aprecieri, pornind de la datele oferite de Barometrul de Opinie Publică mai 2004, ce dedică o secțiune întreagă acestui aspect. Astfel, aplicând analiza secundară pentru populația rurală, observăm că 49,9% din subiecți consideră că, pentru a avea bani este important să ai școală, față de 44,2% ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în cele două sate (un demers limitat, oricât de profundă ar fi analiza), îmi propun să fac același lucru, dar la nivelul întregului rural românesc, intervalul luat în analiză fiind 2002-2007. Întrebările relevante aici ar fi următoarele: în ce măsură există în barometrele rurale date relevante pentru comunitate; care sunt indicatorii, disponibili în cercetările empirice recente, care ilustrează percepția asupra comunității, forța și consistența comunității; și dacă se pot face comparații între regiunile și ariile culturale ale României legat de viața comunitară. Pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
culturale ale României 24) și tip-loc (gradul de dezvoltare al comunității comune sărace, mediu dezvoltate și dezvoltate) din Eurobarometrul Rural 2005 și sat1 (sat periferic/centru de comună), sat3 (dacă satul a fost cooperativizat sau nu) și județ 25 din Barometrul Rural 2007. Am utilizat de asemenea din ambele baze de date variabile independente cum ar fi vârsta, sexul, ocupația, educația, pentru testarea unor ipoteze de lucru. Din păcate cercetarea nu conține itemi relevanți pentru alte aspecte comunitare, în special cele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ariile culturale Botoșani-Vaslui, Argeș-Dâmbovița-Prahova, Covasna-Harghita, Bistrița NăsăudSălaj și Banat și cei din comunele dezvoltate 26. În schimb cei din ariile Buzău-Brăila, Alba-Hunedoara și Galați-Teleorman-Ialomița-Călărași și cei din comunele sărace sunt mai degrabă puțin sau deloc mulțumiți de viața lor socială. Barometrul Rural 2007 are doar doi itemi legați de încredere și anume încrederea în persoane din elita locală și încrederea în asociațiile agricole din sat. Am considerat că acesta din urmă poate fi un indicator al forței comunității locale, pentru că apartenența
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai jos vine în continuarea unor studii existente deja în acest domeniu (vezi pe cel menționat mai sus) și le adaugă informații noi, mai recente, și focalizate pe ruralul românesc. Pentru a agrega toți acești itemi legați de participare (din Barometrul Rural 2007, itemul E5) într-un singur factor 27, care reflectă asociaționismul, am rulat o analiză factorială (vezi tabelul 4.5). Existența unui singur factor permite calculul unui indice sumativ din cei opt itemi ai apartenenței (de la E 5-1 la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
artistice? 0,717 0,515 6. Partid politic? 0,756 0,572 7. Roată (de bani)? 0,721 0,520 8. Asociații a producătorilor agricoli? 0,731 0,534 Variația explicată de factor 49,15% Sursa: prelucrări pe date din Barometrul Rural 2007; Modelul este adecvat datelor: KMO=0,764. O posibilă explicație poate fi persistența modelului de comportament imprimat în anii comunismului, când angajarea civică era descurajată, la fel ca și apartenența în diverse forme de asociere (Rose, 1999). Un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2,3 -2,4 Stare civilă căsătorit(ă) -2,0 2,5 văduv (ă) 2,7 -3,2 Venit* sub 2 milioane ROL 2,8 -2,7 -2,4 peste 6 milioane ROL -4,6 3,0 3,6 Sursa: Barometru Rural 2007. Cifrele reprezintă valori reziduale ajustate standardizate (VRA). Sunt trecute cu caractere distincte cifrele ce reprezintă asocieri pozitive, semnificative pentru p<0,05. Mod de citire: subiecții din satele care nu au fost cooperativizate sunt semnificativ mai înclinați să
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce arată orientarea spre colectivism, conformism și reprezentarea statului și a instituțiilor lui ca având un rol paternalist (Frunză, Voicu, 1997). Aceeași idee este confirmată și de datele de mai jos. Implicarea în problemele comunității măsurată prin indicatorul E2 din Barometrul Rural 2007 (lucrul împreună cu alți oameni din sat pentru a face ceva în beneficiul comunității vezi Anexa 4.1) este scăzută în ruralul românesc, doar 17,9% din subiecții intervievați afirmând că, în ultimul an, au lucrat împreună cu alți oameni
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cele trei dimensiuni au fost analizate pornind de la trei baze de date independente, realizate pe trei eșantioane diferite și cu instrumente diferite, ce au urmărit fiecare aspecte distincte. Un alt motiv ține de modul de culegere a datelor, în eșantionul Barometrului Rural 2007 nefiind acoperite toate județele (spre deosebire de celelalte două). De aceea analiza de față rămâne una cu valențe descriptive. În ce privește analiza dimensiunilor relevante pentru globalizare, cu precădere datele calitative arată că cea mai mare parte din aceste dimensiuni au mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de obicei surprinsă, într-o oarecare măsură, doar problematica identității etnice, prin prisma aspectelor legate de relaționarea etniilor între ele. Unul din puținele studii ce surprind problematica identității, accesând și identitatea națională și, parțial și aspecte ale identității culturale este Barometrul Relațiilor Interetnice (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală 45. Din păcate, acest barometru nu permite și o comparație rural/urban. Singurul aspect pe care am reușit să-l analizez distinct la nivelul ruralului, este cel al mândriei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relaționarea etniilor între ele. Unul din puținele studii ce surprind problematica identității, accesând și identitatea națională și, parțial și aspecte ale identității culturale este Barometrul Relațiilor Interetnice (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală 45. Din păcate, acest barometru nu permite și o comparație rural/urban. Singurul aspect pe care am reușit să-l analizez distinct la nivelul ruralului, este cel al mândriei de a fi român, pe date din BOP (mai 2001). Analizele și interpretările de mai jos
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și Ludoș în sensul că și acolo sentimentul de mândrie era influențat de vârstă și de etnie. O altă fațetă a sentimentului de mândrie resimțit în raport cu faptul de a fi român, poate fi surprinsă prin analiza secundară pe date din Barometrul de Opinie Publică mai 2001. Aceste date ne permit să facem și o comparație pe rural urban la nivel național, ceea ce prin BARE nu este posibil. Astfel, datele arată o diferență semnificativă între rural și urban în ce privește mândria de a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce lucrează în sectorul privat * Românii * Cei cu vârsta peste 65 de ani * Cei din sectorul bugetar și privat ...îmi face viața mai grea * Maghiarii * Bărbații * Cei fără nici o ocupație * Cei cu un venit de peste trei milioane * Românii * Pensionarii Sursă: Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: categoriile din tabel sunt rezultate prin calculul unor coeficienți de corelație și a valorii reziduale ajustate. În tabel sunt trecute doar categoriile pentru care VRA a fost semnificativ, la pragul de 0,05. Urmărind și alte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
locul nașterii), de natură afectivă (faptul de a te simți român), religioasă (a fi botezat într-o biserică românească), sau de natură culturală (a păstra obiceiurile românești, a simți că aparține culturii românești). Iată mai jos, rezultatele obținute în cadrul aceluiași Barometru al Relațiilor Interetnice (2001), la întrebarea " După părerea dvs., care sunt cele mai importante trei lucruri, pentru ca cineva să fie considerat român." (întrebare închisă cu listă de răspunsuri; mai jos sunt afișate procentele cumulate pentru toate cele trei alegeri): * Să
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și de alte studii (vezi în Vasiliu, 2005: 61-65) care prezintă aproximativ aceleași calități și defecte ale românilor autoatribuite inteligență, hărnicie, ospitalitate, omenie, bunătate. Grafic 5.3 Trăsături de caracter ale românilor în funcție de etnie Sursa datelor: Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Alte cercetări empirice destinate surprinderii modului în care românii se reprezintă pe ei înșiși și a modului în care sunt văzuți de alții, arată că altruismul, elementul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care în cazul auto-percepției avem de-a face cu o reprezentări idealizate despre grup, în timp ce în cazul hetero-percepției avem de-a face cu stereotipuri. Grafic 5.4 Trăsături de caracter ale rromilor în funcție de etnie Sursa datelor: Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Comparând cu țările Europei, România prezintă o toleranță scăzută față de rromi, cel puțin din perspectiva faptului ca aceștia să locuiască în proximitatea respondenților. Graficul 1 din anexa
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]