446 matches
-
și vocalist, Martin este de fapt un multi-instrumentist, declarând într-un interviu că poate cântă și la chitară , chitară bass, baterie, vioară, claviaturi, muzicuța, cimpoi și nai. Pe albumul sau solo "Scream" din 2005, Martin a cântat că vocalist, băsist, baterist, violonist și chiar drept chitarist adițional. Albume de studio: Albume live: Compilații:
Tony Martin (cântăreț britanic) () [Corola-website/Science/316043_a_317372]
-
voturilor, în țară trupa a obținut locul 2. la competiția discurilor de debut la concursul HangSúly. După mai multe turnee, percuționistul Metzger Dávid a părăsit trupa. După plecarea acestui membru al formației, au început să colaboreze cu americanul Kevin Talley... Baterist, și el răspunde de coloana sonoră pe noua compoziție, apărută online în 16 iunie 2014, Hydrozone Periods. Cooperarea cu percuționistul american a rezultat un nou EP, Abstract Ritual, care a apărut în 26 februarie 2015. Discul nou aduce formației o
Omega Diatribe () [Corola-website/Science/334298_a_335627]
-
și cel mai cântat este "Heroe de Leyenda". Heroes del Silencio se formează în 1984, ăn în care vocalistul Enrique Bunbury intra în grupul fraților Juan și Pedro Valdivia - Zumo de Vidrio. Că o curiozitate, Bunbury începe prin a fi baterist. Într-o zi însă Juan Valdivia îl aude pe Bunbury cântând o piesă de David Bowie și imediat îl da afară pe un anume vocalist Javier - vărul lui Juan Valdivia(!) - , astfel Bunbury devenind solist vocal. În 1985, Pedro Valdivia, fratele
Héroes del Silencio () [Corola-website/Science/308882_a_310211]
-
Gylve Fenris Nagell (n. 28 noiembrie 1971), mai bine cunoscut sub numele de scenă , este bateristul și textierul formației norvegiene de black metal Darkthrone. Pseudonimul "" provine de la Fenris, un lup gigant din mitologia nordică. Fenriz și-a început cariera muzicală în 1986, la vârsta de 15 ani. În acest an el împreună cu Ivar Enger și Anders
Fenriz () [Corola-website/Science/327144_a_328473]
-
este înlocuit cu Sorin Romanescu. În același an participă la Zilele Culturii Românești de la Wuppertal, Germania, la inițiativa lui Mircea Florian; trio-ul András - Romanescu - Iordache rămâne în Germania pentru un turneu de jazz. În 1995 este cooptat un nou baterist, Lucian Maxim (percuționist în Orchestra Radio), iar în luna mai este realizat primul CD, intitulat "Țara te vrea prost"; cel de al doilea, "Aurolac", este înregistrat cu Radu Rîmniceanu la bas. În 1997 cânta mult în țară (Timișoara, Craiova, Cluj
Sarmalele Reci () [Corola-website/Science/309695_a_311024]
-
rock "Top T" de la Buzău și Cluj Napoca; sunt invitați la Gala Tele 7abc, la Festivalul de la Györ, Ungaria. Deschiderea și pregătirea muzicală le permite abordarea unor genuri complexe: jazz-rock (progresiv), latino, de asemenea punk și hard rock. Din septembrie 1997, baterist este Vadim Tichișan, iar la bas, Adrian Borțun (ex Timpuri Noi). În 1998, concertează la Clubul Universității și la clubul The Hope and Anchor din Londra, Marea Britanie. Formula 1999: Zoltán András (voce, clape), Emil Viciu (chitară), Vadim Tichișan (tobe), Iulian
Sarmalele Reci () [Corola-website/Science/309695_a_311024]
-
înființare, organizează la Club A un mega-concert aniversar. Componența trupei în 2000-2001: András, Viciu, Andi Savastre (bas), Adi Tetrade (tobe). Cîntecele "Telefonul nu mai sună", "Maniac" și "Șpriț de vară" devin hituri. Ionel Tănase îl înlocuiește pe Adi Tetrade ca baterist. Până la sfârșitul anului 2001 au susținut 654 de concerte. Piesa " Dacă n-ai fi tu" de pe albumul "Maniac" beneficiază de un videoclip reușit. Grupul continuă sa primească invitații și peste hotare. În martie 2002 au susținut un concert la Chișinău
Sarmalele Reci () [Corola-website/Science/309695_a_311024]
-
Astarte a fost inițial înființată sub numele de Lloth, în septembrie 1995, la Atena, Attica. Componența inițială le cuprindea pe Maria „Tristessa” Kolokouri (bas, chitară, claviaturi), care ulterior va prelua și părțile vocale, Nemesis (chitară) și Kinthia (voce, chitară). Psychoslaughter, bateristul trupei grecești Invocation, a fost cooptat pentru sesiunea de înregistrări a primului lor demo, "Dancing in the Dark Lakes of Evil", lansat sub titulatura Lloth în 1997. Curând după aceea, trupa și-a schimbat numele în Astarte, după zeița semitică
Astarte (formație) () [Corola-website/Science/309522_a_310851]
-
să se dizolve. În timp ce Costă Rica era membru al Republicii Federale a Americii Centrale în 1830, orașul Alajuela era capitala țării. În 1831, s-a născut eroul popular alajuelean, Juan Santamaría. Santamaría era un țăran care s-a oferit voluntar că baterist în timpul campaniei din 1856-1857. Pe 11 aprilie 1856, Santamaría s-a sacrificat incendiind fortăreața aventurierului William Walker de la Santa Roșa, cerând doar să se aibă grijă de mama sa. Colonizarea părții de nord a Alajuelei a început în mod serios
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
(n. 28 iunie 1973), mai bine cunoscut sub numele de scenă Frost, este bateristul formației norvegiene de black metal Satyricon. Pseudonimul "Frost" reprezintă un alter ego caracteristic ideologiei black metal. Frost și-a început cariera muzicală în 1993, la vârsta de 20 ani. În acest an Frost s-a alăturat formației Satyricon, inițial ca
Kjetil-Vidar Haraldstad () [Corola-website/Science/327428_a_328757]
-
dragoste) și importante concepte spirituale (Prometeu, tragedia). În cântec există patru secțiuni, după cum urmează: introducerea (A), strofa (B), refrenul (C) și coda (D). Ele se succedă după următoarea schemă: A-A-B-B-C-C-A-B-C-C-C-C-D-A-A. Introducerea este un moment instrumental în care se aude numai bateristul electronic executând un ritm alert. În schemă, strofele și refrenele au fost notate cu indici diferiți în funcție de ce voci se aud: B și C conțin doar vocea Stelei Enache, în B apare numai Bogardo, în B ei cântă succesiv, iar
Ani de liceu () [Corola-website/Science/318068_a_319397]
-
însoțit inițial de câțiva colegi care vor activa doar puțin timp în grup: Mihai Constantinescu (voce), Dan Panaitescu (chitară solo) și Horia Bădău (claviaturi). Alături de ei, în prima componență au mai figurat: Gabriel Drăgan (voce), Dragoș Vasiliu (chitară ritmică) și bateristul Florin Dumitru. Toți erau studenți ai Politehnicii, motiv pentru care au cântat la început în clubul „303”, aparținând de institut. Primele schimbări de componență nu au întârziat să apară: chiar în 1966 sunt cooptați noi membri, studenți cu alte specializări
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
Mircea Drăgan a rămas fidel orgii electrice. În plus, atât Drăgan, cât și Vanica, erau absolvenți ai Conservatorului bucureștean, interesați mai ales de partea de compoziție și aranjament orchestral. În 1969, Florin Dumitru se transferă la formația Phoenix, rămasă fără baterist (Dorel Vintilă Zaharia plecase în armată tocmai când Phoenix au fost invitați în studio pentru a înregistra primul lor disc, numit convențional Vremuri. Prin urmare, Florin Dumitru a participat la înregistrări, motiv pentru care și figurează pe coperta albumului, alături de
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
refrenul "„Vino, mamă, să vezi ce-a mai rămas din oameni!”". În noiembrie 1973, Carmen Marin se retrage, fiind înlocuit de Carmen Cula, o fată de această dată, fosta basistă a grupului Catena (formație în care Vali va activa ca baterist pentru o scurtă perioadă). Se menține astfel numele duo-ului de Vali și Carmen. În această formulă, apar cântece precum „Soarele și luna” și „Eroilor noștri”, au loc concerte în cluburi studențești și apariții la Televiziunea Română. Duetul își încetează activitatea
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Folk Club Casa Eliad". Casa de cultură Eliad îi va purta ulterior numele, până la desființare, intitulându-se „Folk Club Vali Sterian”. Colaborează cu Alexandru Andrieș, fiind maestrul de sunet al materialelor discografice semnate de acesta și apărând în postura de baterist și percuționist pe mai multe discuri: "Albumul alb" (1996), "Alb-negru" (1999), "Texterioare" (1999), "Vreme rea" (2000), "Bingo România" (2001), "Ninge iar" (2007), "Best of - Jurnalul Național" (2010), "Vec-hit-uri" (2010). La rândul său, Andrieș a realizat părțile de pian, muzicuță și
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
compuse de Vali Sterian. Concertul comemorativ din 2010 a fost găzduit de Casa de Cultură a Studenților din București. Valeriu Sterian a fost căsătorit din 1976 cu Lucia Sterian, tot psiholog de profesie. Împreună au un fiu, Oliver, în prezent bateristul grupului Voltaj. A avut strânse relații de prietenie cu Dida Drăgan și Alexandru Andrieș. În toamna lui 1999 este implicat într-un accident de circulație pe Bulevardul Gheorghe Magheru din centrul Capitalei, în urma căruia două persoane și-au pierdut viața
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Piesa a fost apoi înregistrată pe LP-ul de debut al formației, din 1992 . În aceeași perioadă (1992 - 1993), Iordache a făcut parte și din grupul Blues Community al pianistului Harry Tavitian alături de chitaristul Hanno Höfer, contrabasistul Cătălin Rotaru și bateristul Corneliu Stroe În 1993 textierul Florin Dumitrescu i-a propus lui Iordache să formeze un grup nou de rock numit Sarmalele Reci, pentru care acesta urma să caute muzicieni. În iarna aceluiași an, grupul a debutat la Theatrum Mundi (actualul
Mihai Iordache (muzician) () [Corola-website/Science/326917_a_328246]
-
nordul Europei, din Japonia până în America de Sud. Jaco Pastorius s-a născut în data de 1 decembrie 1951 în Norristown, un orășel din Montgomery County, Pennsylvania, SUA, primul din cei trei copii ai cuplului format din Jack Pastorius, solist vocal și baterist de jazz, și Katherine (Catherine) Haapala Pastorius. Tatăl său avea ascendență germană și irlandeză, iar mama sa avea ascendență finlandeză și Sami. Este foarte posibil ca tatăl său să fi fost unul dintre urmașii în linie directă ai lui Francis
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]
-
de a deveni arhitect, nu s-au concretizat niciodată. Nu a urmat niciodată studii muzicale sistematice, talentul său nativ fiindu-i mai mult decât suficient. Fratele său, Greg (Gregory) își amintește despre adolescentul Jaco: La 13 ani, Jaco Pastorius devine bateristul trupei de jazz, compuse din liceeni, Las Olas Brass. În momentul în care basistul trupei, David Neubauer, se hotărăște să părăsească grupul, Jaco Pastorius se decide să-l înlocuiască, influențat și de accidentul suferit, fiind la rândul său înlocuit la
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]
-
alte grupuri, creându-și o reputație de veritabil artist. În același timp, soția sa Tracy, încerca să-i facă publicitate în clubul Bachelor III, în care era chelneriță. Într-o zi, când în club și-a făcut apariția Bobby Colomby, baterist și membru fondator al celebrului grup Blood, Sweat & Tears, aceasta l-a abordat, spunându-i că trebuie neapărat să-l asculte pe soțul ei, deoarece "este cel mai mare basist din lume". Puțin contrariat, acesta a acceptat, astfel că a
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]
-
Carlton, Graham Colton, John Mayer, dar și The Rolling Stones. De asemenea, în 2005 susțin și participă la concerte de caritate (Live 8). Formația devine emblema turneului de promovare a mașinii Honda Civic. În urma programului încărcat și a deselor concerte, bateristul Ryan Dusick întâmpină probleme de sănătate, confruntându-se cu dureri ale brațelor: Pentru câteva săptămâni, locul la baterie este ocupat de Josh Day; pe durata stabilirii diagnosticului însă, și acesta a fost nevoit să renunțe la percuție. După aproximativ nouă
Maroon 5 () [Corola-website/Science/309763_a_311092]
-
este o trupă britanică și se confundă de fapt, cu David Coverdale, membru al trupei Deep Purple în perioada 1973-1976. Împreună cu basistul Roger Glover, chitaristul Micky Moody, clăparul Tim Hinckley și bateristul Simon Philips, David Coverdale înregistrează albumul de debut . Acesta a apărut în mai 1977, dar din cauză că în acea perioada muzica punk era în vogă, albumul nu a avut mare succes. În 1978 apar patru albume ale trupei: Northwinds, Snakebite, Trouble
Whitesnake () [Corola-website/Science/316093_a_317422]
-
un tip ok, dar puțin melancolic și depresiv. Era din Suedia și nu cunoștea pe nimeni pentru că nu era genul de persoană care să poată socializa foarte ușor. Pur și simplu stătea în camera lui și devenea din ce în ce mai depresiv." Hellhammer, baterist Mayhem Nu era un tip pe care să-l poți cunoaște foarte bine. Cred că nici ceilalți membri din Mayhem nu-l cunoșteau foarte bine. Era greu să te apropii de el... avea multe idei ciudate... sincer nu cred că
Per Yngve Ohlin () [Corola-website/Science/312016_a_313345]
-
nici ceilalți membri din Mayhem nu-l cunoșteau foarte bine. Era greu să te apropii de el... avea multe idei ciudate... sincer nu cred că îi plăcea să trăiască în lumea asta, fapt care desigur a dus la sinucidere." Faust, baterist Emperor În articolul "In the face of death" jurnalistul Chris Champion a menționat faptul că probabil Dead suferea de sindromul Cotard. Dead și-a început cariera muzicală ca solist vocal în formația suedeză Morbid. După lansarea demo-ului December Moon în
Per Yngve Ohlin () [Corola-website/Science/312016_a_313345]
-
-ul și death metal-ul deveneau un trend: "Euronymous a răspândit zvonul că Dead s-a sinucis din cauza scenei [conflictului black metal - death metal]. Nu acesta a fost motivul, dar voia să pară așa ca să facă mai mulți bani." Hellhammer, baterist Mayhem "Din anumite puncte de vedere Euronymous s-a folosit de sinucidere ca să promoveze Mayhem. A spus că Dead s-a sinucis din cauza faptului că death metal-ul devenea un trend, dar asta nu este deloc adevărat. S-a sinucis
Per Yngve Ohlin () [Corola-website/Science/312016_a_313345]