429 matches
-
și bine aerisite, în care vestitorii modernismului emancipator s-ar simți acum ca acasă, mărturisesc că mă încearcă o indispoziție contrară celei a autorului care a abordat chestiunea banalității Răului. Berlinul cu fundațiile pe apă? America în mijlocul Mediteranei? Miami la beduini acasă? Indolența balneară seduce și descumpănește. "Our town is arab free", mă asigură un șofer de taxi comunicativ și cu mândria puțin cam amnezică. Să descoperi atâta Occident și atât de puțin mister pe țărmul misterios al lumii orientale: această
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
felul umplând șanțurile. Trotuare pline de lume în timpul zilei și pustii odată cu lăsarea întunericului. Se pare că serviciile municipale au mai multe de făcut în vest. Cauză sau consecință a acestei neglijențe: furturile, murdăria, delăsarea, încă și mai frecvente printre beduinii crescători de cai și de capre care ocupă ilegal bojdeucile de ciment de pe Siloe și-și aruncă pe geam gunoaiele în curte sau în stradă, unde ele se descompun la soare, împrăștiind o duhoare insuportabilă în jur. Mortalitatea infantilă este
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
poate ar fi rămas ceva din acuarelele melancolice ale lui David Roberts, călătorul peisagist englez din secolul al XIX-lea care, cu tonurile lui ocru și cu violențele lui fauviste, a reușit să redea atât de bine minaretul antic și beduinul gotic. La el, ca și la Hubert Robert, ruinele se topesc atât de armonios în peisaj, încât nu mai știi ce aparține naturii și ce ține de mâna omului. Construcțiile și amenajările recente, parașutate parcă în peisaj, nu mai permit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
părintelui Jaussen, ofițer de informații în Primul Război Mondial, care spiona cu Lawrence deplasările armatelor turcești. Jaussen era un epigrafist cunoscător de arabă, care a explorat deșertul Neguev, peninsula Sinai, locuințele nabateene de la Petra; era un familiar al triburilor de beduini și avea excelente relații de prietenie cu șeicii din regiune. De pistolet nu te puteai servi decât în taberele provizorii instalate în jurul focurilor de bivuac: când erai călare pe cămilă, ocheai mai bine cu puștile cu țeava scurtă. Numai că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ocheai mai bine cu puștile cu țeava scurtă. Numai că acestea, foarte vizibile în fotografiile agentului nostru îmbrăcat în mantie albă, încă n-au fost găsite. Poate că-i mai bine așa: o carabină într-o eventuală expoziție consacrată evanghelizării beduinilor ar fi un exponat dintre cele mai curioase. 6. Refuzul de a statua Acum câteva zile, un student franco-israelian m-a descumpănit cu o întrebare naivă și stânjenitoare care nu mi s-a mai pus niciodată. Spre finalul lucrărilor unui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
locuiască și să străjuiască mănăstirea și călugării”. Turiștii care vizitează aceste locuri, oficialități și cercetători sunt surprinși de unele particularități În vorbire dar și de aspectul somatic la cei cca 2000 de locuitori din această comunitate. În primul rând acești beduini recunosc că sunt vlahi sunt veniți din Europa, că pe vremuri au fost creștini. Față de temperamentul celorlalți beduini, vlaho beduinii sunt sociabili, religioși, comunicativi, Îndatoritori. Ei sunt răspândiți În prezent În localități la 100 km depărtare de mănăstire iar În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
unele particularități În vorbire dar și de aspectul somatic la cei cca 2000 de locuitori din această comunitate. În primul rând acești beduini recunosc că sunt vlahi sunt veniți din Europa, că pe vremuri au fost creștini. Față de temperamentul celorlalți beduini, vlaho beduinii sunt sociabili, religioși, comunicativi, Îndatoritori. Ei sunt răspândiți În prezent În localități la 100 km depărtare de mănăstire iar În vorbirea lor au cuvinte cert nearabe cu asonanțe latine. Pentru lingvistică și istoria românilor această descoperire are extremă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Soan (1841), Pericle Gregoriade (1875). Informații mai recente provin de la ieromonahul Ioanichie Bălan prin relatarea că „Bedunii recunosc că sunt valahi” iar Iosif Ben David doctorand evreu care a făcut cercetări la fața locului (1972) confirmă opiniile anterioare „că acești beduini ar proveni din Dacia”. Lingviști din țară și streinătate surprinși de ineditul istoric extind comentariul lor la analogii cu alte ramuri ale latinei dar și irlandeză ca limbă de referință „pentru determinarea relicvelor date În limba română” Ca o concluzie
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
comentariul lor la analogii cu alte ramuri ale latinei dar și irlandeză ca limbă de referință „pentru determinarea relicvelor date În limba română” Ca o concluzie toți cei care au abordat acest subiect sunt unanimi a-i considera pe acești beduini ca vlahi, că aceștia au fost aduși de Împăratul Justinian În secolul al VI-lea (557) Înainte de venirea slavilor și deci la acea dată limba română era formată, utilizată fără adaosul slav. Urme valahe la Sfântul Munte Athos Un popas
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
era sus pe munte, sau În spatele unui bolovan de piatră. Până la ziuă mai erau vreo 3 ore. Între timp găsisem niște saltele și pături și ne-am luat câteva și ne-am culcat. La vreo 20-30 minute au venit câțiva beduini și ne-au cerut bani (dolariă pentru că le foloseam păturile. N-au ajuns la Înțelegere cu părintele Irineu, cât să le ofere, și ne-au alungat. Eram cu toții obosiți și fără să ne odihnim a trebuit să plecăm. Vă imaginați
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să mai merg cu ei pe celălalt munte. Atunci, părintele Irineu m-a condus vreo 300 m coborâre de pe Muntele Sinai și m-a binecuvântat să ajung cu bine jos la mănăstire. Deși a zis că, dacă vreau, plătește un beduin să mă coboare cu cămila. Costa vreo 13 dolari coborârea pe cămilă din munte. Eu nu am vrut. Mi-era așa de milă de bietele animale că nu aș fi vrut nici În ruptul capului să mă urc pe ele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
înalte ale primăverii, plop singuratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban grigorescian răzimat în bâtă și profilat nesfârșit pe fundul cerului albastru - cu ce aș fi putut asemăna pe tânărul ce mi-a intrat în birou acum vreo zece ani - beduin fără burnuz și cămilă sau tânăr prinț indian, smead, iluminat, drept ca un prapur, crezând în poezie și în destinele ei." Dacă în Memorii, E. Lovinescu prețuia poetul, în T. Maiorescu și posteritatea lui critică , se arată un prețuitor al
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
aerul inconfundabil al purtătorului. Altfel spus, Camil nu mai e un prenume, ci un personaj, un personaj al cărui portret îl surprinde foarte bine G. Călinescu în Viața românească (în studiul "Camil Petrescu, teoretician al romanului") din 1939: "Cu față de beduin, cu ochi străvezii, el se aprinde, se agită cu atîta ingenuitate, încît nu vede nimic suspect în calmul provocator al celorlalți și mai ales spune lucruri enorme, așa de enorme încît d-l E. Lovinescu a încercat să-i facă
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
că e bun contra mătreței și a gândacilor de Colorado, dar nu în fața constituției de senator... Constituție! Ia uite cum l-a înfuriat pe sărmanul domn Adrian Păunescu! Priviți-l: Parcă-i Ben-Ardun după ce a rămas fără El-Zorab, sau un beduin părăsit de cămilă în deșertul arab... Vedeți ? Doar i-am rostit numele și deja vorbesc în versuri, încât mă și simt imediat în "lumea ce gândește-n basme și vorbește-n Parlament...". Mare minune! Apoi, doamne trăznește, domnii mei, de
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]
-
Livius Ciocarlie Cea mai frumoasă parabolă este aceea, musulmană, cu Profetul Muhammad și beduinul, în care acesta spune: „...dacă Domnul mă va cerceta pentru păcatele mele, Îl voi cerceta și eu pentru iertarea sa”. Ceea ce auzind, îngerii uită să-și cânte cântecele de slavă, pentru că, de bucurie, plâng. Nu observasem: în grădina Ghetsimani apostolii
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
ce concurează,... cum să concureze?... Când mi se pune o întrebare, vreau să fie clară, și nu răspund până nu mi se asigură această condiție. "Concurează, domnule", mă luă sever Omicron... Uite, să zic Schumacher pe un Ferrari, cu un beduin pe cea mai rezistentă și mai tenace cămilă din lume... pe care o cheamă Kha, o cunosc, am tăiat Sahara cu ea... - Aaa! - făcui -, umbli cu paradoxul lui Ahile și broasca țestoasă... - Nici un paradox, nouă nu ne plac sofismele, speculațiile
Paradoxul lui Ahile by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7085_a_8410]
-
dispersat cu forța un grup de voluntari ai unor organizații umanitare însoțiți de diplomați europeni. Potrivit unui fotoreporter al AFP, în timpul acestei intervenții, soldații israelieni au scos cu forța o diplomată franceză dintr-un camion cu ajutoare. Ajutorul era destinat beduinilor palestinieni din Cisiordania ale căror locuințe au fost demolate de armata israeliană în urma unei decizii a Curții supreme israeliene în care se motivează că acestea au fost ridicate fără autorizație și care decretează respectivul perimetru drept 'zonă militară închisă'
Conflict diplomatic între UE și Israel by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55370_a_56695]
-
de memorie”, cu vocea sa „plină de nazuri și de culoare”, el e o primă emblemă a împetirii celor două lumi. Ai spune că străbaterea deșertului nu poate prilejui pagini mai strălucite: aventură în care Kazantzakis se recunoaște din spiță beduină (ca orice cretan, crede că are și sânge arab). Citând dintr-o traducere (probabil franceză) din mu‘allaqa preislamicului Tarafa, din secolul al VI-lea - fără a-i da însă numele: poate nu l-a notat? sau nu credea că
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
o altă lumină. Dar cele mai izbutite mi se par personajele adevă rate, zărite în fugă, creionate într-o singură trăsătură; unchiul Andreas, dând definiția lordului („unul care cutreieră toată lumea și apoi se împușcă”), un restaurator de icoane, o călăuza beduină, o fetiță ducând grâu la sfințit, o gazdă primitoare. „Scara trosni, se zgudui casa, se deschiseră ușile, și în cămașa ei de noapte, înaltă, foarte grasă, ținând felinarul, se opri în prag Kyra Koliena, iar în spatele ei se luminară butoaiele
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
al unei clădiri dărăpănate, arabe, din Jaffa. Au urcat trei etaje, apoi Mira a ciocănit de patru ori și a deschis ușa. Au intrat în sufragerie, unde se aflau lampadare de alamă cu becuri multicolore, sticle albastre din Hebron, împletituri beduine pe pereți, perne pe podea - acel baroc pseudo-oriental care îi displăcea lui Ratvich. Gerda intră și Mira făcu prezentările. A bănuit că avea peste patruzeci de ani, însă era imposibil să precizeze cât. Era trasă la față, palidă, cu un
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
săli de baie, străzi întregi, o mănăstire, vechi de mai bine de 2 000 de ani, care au fost sculptate ingenios în stâncile de gresie. Locuit din cele mai vechi timpuri, deșertul Wadi Rum adăpostește și acum câteva triburi de beduini, oferind vizitatorilor un peisaj încântător, aproape selenar, cu văi și munți înalți de gresie ce răsar din nisipul colorat în alb și roz. Aici s-a filmat o mare parte din filmul „Lawrence al Arabiei”, acesta fiind locul în care
Agenda2004-37-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282878_a_284207]
-
și marilor valori ale artei și culturii românești, mai ales că muzica live a însoțit fiecare prezentare a sa. Colecția „Touareg”, propunerea sa pentru sezonul primăvară-vara 2014 a fost inspirată de misterioasa și fascinanta lume a triburilor nomade din Sahara (beduini, berberi, tuaregi), dar a fost dedicată aproape în exclusivitate tuaregilor, cei mai bravi, mai demni și mai curajoși locuitori ai deșertului. Prezentarea colecției ”Touareg” a fost însoțită de muzica live interpretată de Mara și de trupa ”Sensor”. Muzica a fost
Ritmuri orientale by Oana GEORGESCU [Corola-journal/Journalistic/83466_a_84791]
-
intre altele, în provincii otomane, inclusiv în Palestina, pentru evrei Țara Sfântă sau Țara Israelului. Un număr de renumiți cabaliști evrei s-au stabilit la Hebron.În urmatoarele doua secole s-a produs și o migrație semnificativă de familii tribale beduine din Peninsula Arabică spre Palestina. Multe din ele s-au așezat în trei sate diferite din Wadi Al Khalil (Depresiunea Al Halil) și urmașii lor au format cu timpul majoritatea populației orașului Hebron. Comunitatea evreiască a numărat în cursul secolului
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
Ali Bey, unul din puținii străini, care au reușit să se strecoare în cetate, a raportat în anul 1807: În timpul stăpânirii turcești, Hebronul a devenit faimos prin industria sa de sticlă, stimulată de aportul de materii prime minerale aduse de beduini de la Marea Moartă. Sticlăriile arabilor din Hebron sunt amintite în cărțile călătorilor din Vest care au vizitat Palestina în cursul secolului al XIX-lea. Ulrich Jasper Seetzen, de pildă, a notat pe la 1808-1809 ca în acei ani circa 150 persoane
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
ud-Din Rumi, din sec. XIII, cu o scurtă prefață și note care lămuresc locurile obscure ale acestor trei fragmente, de mare frumusețe pentru iubitorii de poezie și de nedesmințit interes pentru comparatiști: Regele, sclava și vraciul, Leul și iepurele și Beduinul și nevasta lui, care sînt totodată teme ale unor fabule din literatura universală. Am depus volumele la Biblioteca Academiei, așa cum mi-a cerut vechiul meu coleg (ar trebui scrisă, odată, istoria acestor fideli ai Bibliotecii Academiei, care-și trimit aici
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]