440 matches
-
Domeniile mentalităților și psihismului primesc astfel un statut de "dimensiune imposibil de cunoscut", așezată într-o "cutie neagră" ce simbolizează tot ceea ce ar ține de metafizică și filosofie. Cercetările și grilele lor de analiză au fost catalogate, de atunci, drept "behavioriste" sau "comportamentaliste" (Pavlov, Skinner, Thorndike, Watson). S-a dedus de aici o schemă, "modelul S-R" (stimul-răspuns), în care studiul de laborator al reacțiilor pe care indivizii le au la stimulii sau cauzele presupuse exterioare conduitelor lor este savant organizat
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unei elaborări sui generis și trece o perioadă mai mult sau mai puțin îndelungată înainte să apară reacția motrice..." Durkheim, 1898, pp. 3-4 3.1.2. Atitudinea ca predispoziție la acțiune Noțiunea de atitudine (A), mai tîrziu introdusă în abordarea behavioristă, trimite la o dimensiune mai mult internă a indivizilor, în general definită drept o "predispoziție de a acționa". Cercetătorii au postulat existența unui al treilea termen între stimuli și comportamente. Această reorientare, denumită "neo-behavioristă", permite organizarea unor anchete centrate pe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
deplasări", "elaborări secundare". Plecînd tocmai de la aceste "semne" și "figuri" mai mult sau mai puțin mascate, terapeutul și pacientul vor începe să interacționeze. Karl Gustav Jung folosește și el teste de asociere verbală, dezvoltate în paralel de psihologii asociaționiști, apoi behavioriști, mai mult sau mai puțin de acord între ei în ceea ce privește raporturile între cogniții (inexistente pentru cei din urmă) și cuvinte. Ipoteza care fundamentează această tehnică se raportează la existența unor legături semantice, lexicale, sinonimice, referențiale, analogice, taxinomice și de simbolizare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lipsei de complexitate - fiindcă aici vroiam să ajung - a oamenilor formați în ultimele decenii. Remarc aceleași reacții primitive și în privința lecturii cărților: neputința de a face asociații, de a depăși nivelul literal. Refuzul a orice trece de realismul cotidian. Definirea "behavioristă" a realului ca mărginindu-se doar la ce se vede. Sau acceptarea unor premise teoretice, dar dintre cele mai sărace, mai snoabe și mai bazale: experiment, dezinhibarea limbajului, postmodernism chiar... De ce scrii, pentru cine mai scrii devin astăzi întrebările cruciale
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
public prin sondaje, dezbateri televizate, campanii electorale, comunicare online, blogosfera etc. Funcțiile mass-mediei, de informare, de interpretare, de legătură, de culturalizare și de divertisment, răspund tuturor actorilor din spațiul public, generând efecte definite, analizate și teoretizate de teoriile funcționaliste, teoriile behavioriste și ale învățării și teoriile procesării informației de către receptor, exemplificate prin studii de caz de referință din evoluția socio-istorică. Influență mass-media asupra receptorilor prin efectele mediatice a prilejuit exemplificarea câtorva dintre ele, cu rezonanță în mediul politic, respectiv în campaniile
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
alterează înțelegerile noastre asupra ideologiei"54. După cum observă Gerring, diversele abordări ale ideologiei, survenite mai ales în cea de a doua jumătate a secolului trecut, au vizat fie operaționalizarea conceptului (prin instituirea unor variate metodologii de măsurare, așa cum au făcut behavioriștii, cărora Giovanni Sartori le-a contrapus ideea că "formarea conceptelor este prioritară cuantificării"55); fie "reconfigurarea" sa terminologică (prin conferirea unor noi înțelesuri, care le-au ignorat pur și simplu pe cele existente deja, încât sensul ideologiei a fost ori
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unor modele despre care, în a doua jumătate a secolului trecut, s-a crezut că sunt infailibile. De asemenea, analiza statistică a fenomenelor sociale și politice, dezvoltată mai ales în Statele Unite după cel de-al Doilea Război Mondial, în cadrul curentului behaviorist, și-a propus să redea relațiile și acțiunile indivizilor și grupurilor socio-istorice în cifre și date exacte. Ideea raționalității științifice a fost mereu prezentă, fără îndoială, în sânul teoriei socio-politice și, cu toate acestea, s-a constatat necesitatea revenirii la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
integrării negative reapare, ulterior, în demersurile epistemologice de separare a teoriei politice empirice de teoria politică normativă. Accentuând asupra necesității de a dezvolta studiul politicii prin intermediul unei metodologii care presupune verificarea sau falsificarea ipotezelor, teoria politică empirică asumată de curentul behaviorist în perioada postbelică plasa ideologia în contextul abordărilor valorizatoare (și, prin urmare, neverificabile) care aparțin teoriei politice normative. În acest fel, ideologia rămânea să dea seama de "ceea ce ar trebui să fie", pe când teoria politică empirică urma să se refere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
filosofico-politice într-un context ideologic. Înțeleasă ca limbaj în care politicul este gândit prin raportare la anumite convenții, ideologia devine astfel indisolubil legată de teoria politică, fără a oferi motivele de îngrijorare pe care le anunțau Marx sau, mai târziu, behavioriștii. Mai mult, prin dezvoltările survenite în teoria politică a anilor '70, care o delimitează drept cadru în care se conturează gândirea politică, ideologia este chemată să se constituie și în instrument de analiză a fenomenelor politice empirice, întrucât "(...) numai o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și simplu din cauza faptului că psihologia și neurologia acelei perioade erau științe premature (psihologia era dominată de teoriile asociaționiste și conceptul de țesut nervos nu era nici pe departe ajuns la înțelesul de astăzi al unei structuri hipercomplexe). Apariția concepțiilor behavioriste a impus restricții severe privitoare la experiențele introspecționiste, recunoașterea unei vieți psihice interioare devenind un subiect tabu pentru o perioadă relativ lungă (Cytowic, 2002, p.3). Revenirea în centrul atenției s-a produs începând din anii '80, fiind popularizată prin
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
dorește“. El a oferit și o listă de instincte stabile: foamea, setea, repausul, somnul, eliminarea, respirația, activitatea, apetitul senzorial. Cu o frecvență mai mică se constată: agresivitatea, fuga, instinctul de achiziție și alte scheme comune. e) Pulsiunile. Teoria aparține școlii behavioriste și este strâns legată de teoria stimul-răspuns. Pulsiunile sunt imboldurile permanente către activitate. Ele pot fi primare (înnăscute) și secundare (învățate). La baza învățării ar sta aceste pulsiuni secundare. Această teorie a dus la teorii ale învățării și ale personalității
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
susțin că, atunci când indivizii cooperează în mediu, apar conflicte ce generează dezechilibru cognitiv, care stimulează la rândul său dezvoltarea; cunoașterea are caracter social, se construiește prin efortul colectiv de a ști, de a înțelege și de a rezolva probleme; • teoriile behavioriste - se centrează pe impactul recompenselor și sancțiunilor grupului asupra celui ce învață: o Skinner pune accent pe condițiile și evenimentele petrecute în cadrul grupului; o Bandura pune accent pe imitație; o Homans, Thibault și Kelly - pe echilibrul dintre recompensele și costurile
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H. (1934). Mind Self and Society: From the Standpoint of a Social Behaviorist. Chicago: The University of Chicago Press. Merton, R.K. (1973). The Normative Structure of Science. În The Sociology of Science: Theoretical and Empirical Investigations (pp. 223-280), Chicago: The University of Chicago Press. Mihu, A. (1995a). Sociologia mișcării legionare. În E. Weber
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vezi Konner, 1982.) vi. Dou] obiecții Înainte de a examina relația dintre aceste inclinații naturale și morală uman], trebuie s] avem în vedere dou] posibile obiecții la aceast] abordare, contrare din punct de vedere ideologic. Exist], pe de o parte, teza behaviorist] conform c]reia oamenii nu au nici o înclinație natural], fiind tabula rasa la naștere, si replică sociobiologic], pe de alt] parte, care afirm] c] inclinațiile sociale exist], dar sunt într-un fel „egoiste”. (Cititorii care nu sunt interesați de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
si replică sociobiologic], pe de alt] parte, care afirm] c] inclinațiile sociale exist], dar sunt într-un fel „egoiste”. (Cititorii care nu sunt interesați de aceste ideologii pot alege s] nu parcurg] discuția de fâț].) 1. Eu cred c] teza behaviorist] a fost întotdeauna o exagerare evident]. Ideea unui nou-n]scut pasiv, lipsit de motivații nu a fost niciodat] plauzibil]. Exagerarea a avut un interes moral puternic - și anume respingerea anumitor idei periculoase despre chiar ceea ce înseamn] inclinații înn]scute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consider] c] f]tul uman începe s] dobândeasc] unele capacit]ți senzitive rudimentare cândva, în cel de-al doilea trimestru al sarcinii. Înainte de acest moment, creierul și organele senzitive sunt prea puțin dezvoltate pentru a putea permite prezenta senzațiilor. Dovezile behavioriste susțin același punct de vedere. La sfârșitul primului trimestru, un f]ț poate avea unele reflexe inconștiente, dar nu interacționeaz] cu mediul într-un mod care s] sugereze existența facult]ții. În cel de-al treilea trimestru al sarcinii, unele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conexiunile care se fac, de semnificațiile atribuite, nemaifiind suficient doar să înțelegem și să acceptăm diversitatea. Învățarea în educația adulților este privită mai ales ca reflecție și diferențiere a experiențelor și interpretărilor, este o construcție a realității exclusiv autoorganizată. Orientarea behavioristă, cuprinzând teoriile dezvoltate de Pavlov, Thorndike, Skinner etc., explică învățarea ca pe un set de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
conexiunile care se fac, de semnificațiile atribuite, nemaifiind suficient doar să înțelegem și să acceptăm diversitatea. Învățarea în educația adulților este privită mai ales ca reflecție și diferențiere a experiențelor și interpretărilor, este o construcție a realității exclusiv autoorganizată. Orientarea behavioristă, cuprinzând teoriile dezvoltate de Pavlov, Thorndike, Skinner etc., explică învățarea ca pe un set de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cercetări În capitolul general al „psihologiei”, nefastă pentru istoric datorită atenției pe care o acordă individului În dauna societății. Odată cu operarea categorizării și instalarea prejudecății, aceasta Își va găsi ușor argumente care să o confirme și să o Întărească: orientarea behavioristă, influentă multă vreme În psihologia socială, Îl va Îndrepta pe istoricul atent nu atât la reacții comportamentale, cât spre sistemele de valori și la reprezentările care ghidează conduita umană; psihoistoria, influentă mai ales În istoriografia americană, având În vedere sondajul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
capturarea, trebuie să devină din abilități competențe și capabilități care să susțină atitudinile creative ale managerului În observarea, controlul, influențarea și modelarea comportamentului consumatorului. Relațiile dintre atitudini și celelalte dimensiuni ale personalității Dezvoltarea psihologiei științifice și mai ales impunerea școlii behavioriste care pune pe primul plan comportamentul omului În explicarea vieții psihice a orientat lumea științifică spre studiul comportamentului uman În diferite situații, Începând cu cele de Învățare. Paradigma behavioristă comportament egal stimul implică răspuns, a făcut ca În domeniul economic
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dimensiuni ale personalității Dezvoltarea psihologiei științifice și mai ales impunerea școlii behavioriste care pune pe primul plan comportamentul omului În explicarea vieții psihice a orientat lumea științifică spre studiul comportamentului uman În diferite situații, Începând cu cele de Învățare. Paradigma behavioristă comportament egal stimul implică răspuns, a făcut ca În domeniul economic al producerii de bunuri și servicii să se studieze relația dintre imensa gamă de oferte stimulative pentru activarea comportamentului de consumator al individului. Fiind o abordare din perspectivă psihosocială
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sensul pedagogiei clasice, care punea accent pe formarea inițială și pe dobândirea tuturor competențelor pentru viitoarea activitate profesională, formarea continuă fiind accidentală, nesistematică. Abordarea de tip tradițional a formării inițiale și continue a personalului didactic pornea de la o Înțelegere predominant behavioristă și academică. Paradigmele moderne asimilează statutul cadrului didactic unui membru al unei structuri organizaționale (școala) și unei comunități (locale, profesionale) solicitând o accepare diferită a rolurilor și identităților profesionale, accentuând latura pragmatică. Cea mai importantă latură a formării inițiale este
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
forței creative”. Teoria psihanalitică a subliniat rolul inconștientului în elaborarea asociațiilor și combinărilor inedite, iar fenomenul creativ necesită o alternare între stările de maximă concentrare, conștiente și cele de relaxare. (Mihaela Roco, 1979, p.20) I 1.2.2. Teoria behavioristă (comportamentalistă ) a creativității Perspectiva behavioristă explică procesul creativității prin schema clasică a condiționării instrumentale, S-R (StimulRăspuns) reprezentanții teoriei, C.F.Osgood, Rossman, Parnes și Hyman consideră că fenomenul creativității depinde considerabil de modul în care au fost stimulate manifestările creative
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
subliniat rolul inconștientului în elaborarea asociațiilor și combinărilor inedite, iar fenomenul creativ necesită o alternare între stările de maximă concentrare, conștiente și cele de relaxare. (Mihaela Roco, 1979, p.20) I 1.2.2. Teoria behavioristă (comportamentalistă ) a creativității Perspectiva behavioristă explică procesul creativității prin schema clasică a condiționării instrumentale, S-R (StimulRăspuns) reprezentanții teoriei, C.F.Osgood, Rossman, Parnes și Hyman consideră că fenomenul creativității depinde considerabil de modul în care au fost stimulate manifestările creative ale individului. (Anca Munteanu, 1994
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
prin schema clasică a condiționării instrumentale, S-R (StimulRăspuns) reprezentanții teoriei, C.F.Osgood, Rossman, Parnes și Hyman consideră că fenomenul creativității depinde considerabil de modul în care au fost stimulate manifestările creative ale individului. (Anca Munteanu, 1994, p.49) Orientarea behavioristă concepe creativitatea ca un tip de comportament cu trăsături specifice, ce încearcă să surprindă, în mod special, determinările sale. Creativitatea nu e numai o trăsătură de personalitate, ci și o variabilă relațională, iar comportamentul creativ a fost studiat în raport cu situația
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]