908 matches
-
populist și organizat într-un partid de mase disciplinat, FN constituie o premieră în Franța, aceea a unui partid care prezintă caracterele sociologice ale fascismului italian adaptate apocii, adică, curățat de referințele explicite la autoritarism și la Statul absolut. FN belgian al Dr. Ferret, a cărui violență verbală exprimată împotriva emigranților depășește pe cea a modelului său francez, face efortul de a-și face un capital și nu fără succes din impactul mediatic al "efectului Le Pen" asupra belgienilor francofoni: aleșii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în fruntea Comisiei europene. Această alianță a "Europei celor Șase" catolică, a fost centrată de John Major, conservator pur sînge, căci el găsea pe omologul său belgian nu numai prea federalist, dar adesea mult prea dirijist pentru gustul său. Creștin-democratul belgian, vechi cercetător în serviciul studiului sindicatelor creștine, a continuat politica Partidului Socialist Francez, în unele locuri vechea politică a JOC. Dincolo de asta, realinierile partizane ale vechilor solidarități au rămas. b) Fie vis-à-vis, fie alături de Europa tripolară, se întinde Europa cu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
III-a). Luarea în derâdere, care este mai puțin nevinovată decât umorul, ne ajută să scoatem la iveală consecințele funeste ale unei judecăți de valoare, dacă aceasta ar fi pusă în practică. Se poate aplica și în cazul propriei persoane. Belgienilor le este asociat darul de a se lua singuri în râs. Sigur că o opinie, o judecată sau o afirmație căreia i se aplică acest tratament are mari șanse de a fi solidă. Pentru a ilustra, propunem una din cronicile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pe ușă, totuși se pare că nu s-a mișcat suficient de repede, încât cea de a doua sticlă aruncată a putut trece prin deschizătură și s-a spart în peretele de pe culoar. Nu se știe ce or fi zis belgienii, dar se pare că vajnicul președinte ar fi articulat: „Mama lor de belgieni, hâc, cioburi îi fac, să mai vină o Udre, pardon, hâc, o sticlă!" Deștepții de Dâmbovița vs proștii de Bruxelles Și uite așa dragii moșului, s-a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
încât cea de a doua sticlă aruncată a putut trece prin deschizătură și s-a spart în peretele de pe culoar. Nu se știe ce or fi zis belgienii, dar se pare că vajnicul președinte ar fi articulat: „Mama lor de belgieni, hâc, cioburi îi fac, să mai vină o Udre, pardon, hâc, o sticlă!" Deștepții de Dâmbovița vs proștii de Bruxelles Și uite așa dragii moșului, s-a dus vestea, hăt departe, peste mări și țări, chiar și în îndepărtata țară
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cioburi îi fac, să mai vină o Udre, pardon, hâc, o sticlă!" Deștepții de Dâmbovița vs proștii de Bruxelles Și uite așa dragii moșului, s-a dus vestea, hăt departe, peste mări și țări, chiar și în îndepărtata țară a belgienilor, că avem o ministră, frumoasă coz, iubită zi și noapte din toate pozițiile, exclusiv de primul șef al țării, ministră care zbura încoace și încolo, din afacere în afacere ca albinuța din floare în floare. Dar nesuferiții ăia de la Bruxelles
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Să mai dăm câteva exemple pornind de la statisticile puse în circulație de Wim Van Rooy: un total de 2623 de studenți au frecventat cursurile Universității Noi până în 1912, iar până în 1908 fuseseră școlarizați aici 522 de bulgari, 424 ruși, 329 belgieni și 328 români 113: Anul Belgia Bulgaria România Rusia Altele Total 1894-1895 41 8 11 18 25 103 1895-1896 52 17 19 20 7 115 1896-1897 63 33 30 17 26 169 1899-1900 12 42 32114 9 9 104 1902-1903
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Sociale. După înființarea acesteia niciun român nu a mai obținut doctoratul la niciuna din cele 5 secțiuni ale instituției în cauză. Între 1903 și 1913 statistică a înregistrat trei titulari ai unui doctorat în științe sociale (doi ruși și un belgian), zece în științe economice (cinci belgieni, doi ruși, un japonez, un ungur și un constantinopolitan cu nume slav), trei în științe politice (câte unul din Belgia, Japonia și Suedia), 11 în științe politice și administrative (câte patru din Belgia și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nu a mai obținut doctoratul la niciuna din cele 5 secțiuni ale instituției în cauză. Între 1903 și 1913 statistică a înregistrat trei titulari ai unui doctorat în științe sociale (doi ruși și un belgian), zece în științe economice (cinci belgieni, doi ruși, un japonez, un ungur și un constantinopolitan cu nume slav), trei în științe politice (câte unul din Belgia, Japonia și Suedia), 11 în științe politice și administrative (câte patru din Belgia și Polonia, respectiv câte unul din Bulgaria
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în științe politice și administrative (câte patru din Belgia și Polonia, respectiv câte unul din Bulgaria, Italia și Rusia); așadar, dintr-un total 27 de doctori ai Școlii de Științe Politice și Sociale a Universității Libere din Bruxelles, 11 erau belgieni, cinci ruși, patru polonezi, doi japonezi, un bulgar, constantinopolitan, un italian, un suedez și un ungur 36. Dar să revenim la perioada pe care am avut-o inițial în vedere, cănd învățământul de științe politice și administrative nu era cantonat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
drept aveau un statut consolidat în societate: în mod tradițional această profesie asigura funcționarea legală a statului și era deopotrivă un furnizor important de actori pe scena politică. Dreptul era o specializare a Universității Libere din Bruxelles în principal destinată belgienilor, numărul de străini fiind relativ redus (puțin peste 10%). Interesant este că peste 50 % dintre străinii care obțineau doctoratul în drept proveneau din România, la mare distanță în acest clasament situându-se bulgarii (18 titluri), francezii (17), germanii și olandezii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mai înverșunați critici ai secretarului de stat Acheson. Kem vizitase secția de soldați răniți a spitalului Walter Reed și pe 9 martie îi trimisese președintelui o scrisoare nimicitoare, publicată ulterior în "Washington Star"651. Kem îi ataca pe britanici, pe belgieni, pe italieni și pe francezi pentru că vînduseră Blocului Sovietic diferite instrumente și produse. CSN știa aceasta, dar refuza să înceteze acordarea de asistență atît cît mai permitea Amendamentul Cannon 652. Kem era nemulțumit de răspunsul oficial al CSN, acela că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conservatorii britanici merge în această direcție. Diferențele și evoluțiile nu exclud o identitate globală a viziunii asupra omului în cadrul societății. Partidele creștin-democrate sînt: Weltanschauungsparteien, purtătoare a unei viziuni asupra lumii și a omului 1, pe care programul Partidului Creștin Social belgian o rezuma la alegerile legislative din 1971 prin "noi vrem o societate umanizată și demnă de om". Această viziune asupra omului și a lumii, o culegere de principii comune, trebuie analizată în mod special, și mai puțin detaliile privind programele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unui organism superior în cadrul instituțiilor, (Curte supremă sau Consiliu constituțional), care să poată garanta respectarea Constituției și apărarea drepturilor cetățenilor. Dar, în opinia lor, cea mai bună garanție se găsește în principiul comunitar și al subsidiarității. Pentru Partidul Creștin Social Belgian, Statul trebuie să fie "activ și dinamic", dar "trebuie, de asemenea, recunoscută existența entităților sociale mai mici; ele pot oferi foarte mult în materie de colaborare și de organizare și, chiar mai bine decît Statul, care este prea distant și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
exprimată de Jean Gilbert în cadrul Biroului Executiv al MRP (20 mai 1949), care nu lăsa nici cea mai mică șansă visului sau mitului: el se declara partizanul neacceptării "unui prea mare sentimentalism în relațiile cu creștin-democrații" și, făcînd aluzie la belgianul Paul Van Zeeland, el acuza: "Actualmente există mulți creștini în Europa care nu sînt democrați"5. Europa "neagră" sau "vaticană" nu exista decît la nivelul fantasmelor. Diferențele, suspiciunile, divergențele, existau din belșug. Nu trebuie, totuși, să le acordăm o importanță
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ba chiar la o uniformitate în soluționarea problemelor comune". De aceea, formarea Noilor Echipe Internaționale (NEI), funcționarea lor timp îndelungat, susținerea în mod regulat a congreselor (16 la număr) între 1947-1965, sub conducerea succesivă a francezului Robert Bichet (1947-1949), a belgienilor August De Schryver (1950-1959) și Théo Lefèvre (1960-1965), marchează o etapă fundamentală în crearea unei democrații creștine europene. Și aceasta într-un moment în care integrarea europeană se dezvolta plecînd de la declarația lui Robert Schuman din 9 mai 1950. NEI
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe relațiile lor de interdependență. Astfel, progresul tehnic este legat de ritmul invențiilor, care la rîndul său depinde de mobilurile ce domină societatea respectivă. Sau: creșterea populației este o consecință a forțelor ce au redus mortalitatea, adică a progresului tehnic. Belgianul R. Clemens a încercat, la rîndul său, să clasifice diferitele structuri după gradul lor de plasticitate. Pentru aceasta, el a recurs la imaginea cercurilor concentrice, reprezentînd variabilele ce inserează fenomenele propriu-zis economice. Analiza sa ne invită să urmărim înlănțuirea de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
roșia de Buzău, cartoful de Suceava sau brânza de Sibiu. Sectorul agro alimentar este singurul care ne oferă cele mai multe opțiuni pentru identificarea, la nivel național, a unui produs care să constituie un soi de brand de țară, așa cum, de exemplu, belgienii au ciocolata ori francezii, vinurile. Problema care necesită rezolvare urgentă ține de voința autorităților, respectiv de a asigura un cadru organizat comercializării mărfurilor. Am mai putea lua în calcul, în absența unei politici statale, că noi înșine ne-am putea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
un turneu oratoric în campusurile americane (NCDM, martie-aprilie 1998). Grupurile de studenți implicați în programele de studii Chicano din statele de frontieră au mers în Chiapas ca observatori internaționali. Guvernul mexican însă i-a expulzat pe observatorii spanioli, canadieni, americani, belgieni și germani, hărțuindu-i și deportându-i și pe alți observatori voluntari (majoritatea studenți) din Statele Unite (NCDM, mai 1998, 2; Prestonxe "Preston, Julia", 1998, A6). Întrebată care este rolul femeilor în mișcarea zapatistă, Cecelia Rodriguezxe "Rodriguez, Cecelia" a răspuns: „Cultura
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ușiitc "Maeterlinck sau invizibilul din spatele ușii" Toposul funebru și invizibilul fără chip Cu Maeterlinck, marea noapte shakespeariană revine sub forma unui teatru al tenebrelor. Toposul nocturn al lunii, arborii întunecați clătinați de vânt, acesta este decorul nelipsit din piesele dramaturgului belgian 1. Maeterlinck proiectează de fiecare dată o lumină palidă, selenară, asupra castelelor cu înaltele lor bolți obscure, cu coridoarele, galeriile și subteranele lor. Castele cu uși secrete, ale căror chei fie că s-au pierdut, fie au ruginit. Castele în jurul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
alături de Rosa Luxemburg, apoi la începutul anilor '20, adepți ai "comunismului de stînga" și membri mai mult sau mai puțin trecători ai Partidului Comunist din Olanda. Cu toate acestea, ei nu constituie decît o minoritate. Fondat în 1885, Partidul Muncitoresc Belgian* se află la originea joncțiunii dintre modelul german și cel francez; el se va îndrepta curînd, tot mai mult, spre omologul său german. Două elemente principale condiționează existența socialismului belgian. Unitatea națională recent înfăptuită (1830) nu a reușit să elimine
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cu Emile Vandervelde în frunte sînt foarte sensibili; această preocupare este prezentă de altfel și în interiorul Internaționalei a II-a, în cadrul căruia socialismul belgian ocupă un loc important. La crearea sa în 1900, Biroul Socialist Internațional este încredințat tot unor belgieni: Edouard Anseele, Emile Vandervelde și Victor Serwy; cinci ani mai tîrziu, acesta din urmă va lăsa Secretariatul unui alt compatriot, Camille Huysmans. În 1907, Biroul Federației Internaționale a Tineretului Socialist este condus de Henri de Man, despre care vom vorbi
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
aceea de a nu face nimic și de a nu întreprinde nici o inițiativă. Această expectativă este unanim criticată de partizanii unei neutralități active a Internaționalei (elvețieni și italieni), de socialiștii revoluționari (Lenin), și, în sfîrșit, de susținătorii Uniunii sacre (germani, belgieni și francezi). La inițiativa lui Vanderverde, socialiștii țărilor aliate sînt invitați la Londra, în 14 februarie 1915. După ce au declarat că o victorie a Germaniei ar însemna sfîrșitul libertății și a democrației în Europa, reprezentanții partidelor din Anglia, Belgia, Franța
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
european, deoarece a putut să reunească și să structureze un curent internațional de opoziție împotriva războiului. Socialiștii majoritari sînt de altfel perfect conștienți de acest lucru, iar organizarea conferinței la Zimmerwald reprezintă pentru ei și în special pentru francezi și belgieni un adevărat afront: Manifestul de la Zimmerwald, tipărit sub formă de broșură este considerat de SFIO drept o "lucrare de propagandă opusă intereselor apărării naționale și ale organizației naționale și internaționale a socialismului". Zimmerwald nu rămîne fără consecințe. Aici a fost
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
proporții: ele par nesemnificative pe lîngă cei 3.100.000 de membri ai Partidului Laburist Britanic și 860.000 de socialiști germani. Cu cca. 100.000 de aderenți, socialiștii francezi se situează mult în urma acestor organizații impunătoare, dar și în urma belgienilor (620.000), ungurilor (190.000) să ne amintim că aceste două partide s-au constituit pe baza unei afiliații colective a sindicatelor austriecilor (570.000), cehilor (200.000) și danezilor (143.000)6. Este adevărat că ei au fost încercați
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]