667 matches
-
i-a plăcut ideea, considerând că această poziție "va stimula pe prietenii noștri din toate țările" [11, p. 143]. Expresia "capitulare necondiționată" a stârnit numeroase comentarii. S-a spus că aceasta a contribuit la prelungirea războiului, datorită încrâncenării unor țări beligerante de teama săvârșirii unor abuzuri din partea învingătorilor asupra lor. La conferința de presă din 24 ianuarie 1943, președintele a spus că "vom obliga toți inamicii noștri la capitulare necondiționată". Ulterior, protagoniștii expresiei au regretat că au făcut afirmația respectivă. Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
din cauza cărora țăranii puteau face pușcărie la „legea sabotajului” Opinci din cauciuc pentru care țăranii nu făceau pușcărie la legea sabotajului”, dar puteau f întrebați de unde au cauciucul „ i itru Mocanu. Pentru aceast fost desem CAPITOLUL III Militari ai armatelor beligerante căzuți pe teritoriul judetului Vaslui în al doilea război mondial De multe ori, cercetarea atentă a dosarelor aflate dețene din Codăești. Vânzătorul din restaurant, punându-le în vedere că nu se mai poate servi vin întrucât ora era înaintată și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
contribuie la regularizarea și reechilibrarea sa. Din secolul al XV-lea pînă la începutul secolului XX, războaiele europene sînt parte integrantă a acestei bucle, care conturează "concertul european". Menținerea buclei presupune însă un minimum de reguli recunoscute și acceptate de către beligeranți: "dreptul neamurilor" (jus gentium), care începînd de la sfîrșitul se-colului al XVII-lea formulează dreptul națiunilor și schițează un drept internațional public; limitarea războaielor la luptele dintre armate și la spolierile locale. Războiul nu are încă de-a face nici
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
așa cum au făcut-o în secolul trecut Michelet și Hugo și, la începutul acestui secol, Romain Rolland sau Thomas Mann. Nu Romantismul, ci Primul Război Mondial a sfă-rîmat pentru întîia oară spiritul european, ridicîndu-i unii împotriva celorlalți pe intelectualii țărilor beligerante, în special pe cei francezi și germani, convinși și unii și alții, în dublul lor obscurantism, de misiunea civilizatoare a Națiunii lor. Ulterior nazismul, stalinismul și al Doilea Război Mondial au desăvîrșit distrugerea spiritului european și i-au determinat pe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
presupune o extindere a dimensiunilor prin încordarea mușchilor, sacadarea mișcărilor de intimidare, zbârlirea părului,chiar dacă efectul în cazul omului este mai degrabă minor, privirea fixă, care "face parte din cele mai fioroase expresii ale feței și însoțește gesturile cele mai beligerante". (Morris, 2008, p. 189) Există totodată o gamă întreagă de modalități de disipare a agresivității, eficiente atunci când întâlnim străini sau atunci când suntem pe cale de a fi antrenați într-un conflict pe care încercăm, din diferite motive, să-l evităm. În
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
soției sale, de către un student sârb (28 iunie 1914). Declarația de război a Austro-Ungariei împotriva Serbiei (28 iulie 1914) a fost urmată de intrarea în război a statelor componente ale ambelor alianțe (28 iulie 1 august 1914 = „săptămâna neagră” ) c) Beligeranți (33 state participante) Tripla Alianță (Puterile Centrale): Germania, Austro-Ungaria, Turcia (1914), Bulgaria (1915); Tripla Înțelegere (Antanta): Serbia, Franța, Anglia, Rusia, Japonia (1914), Italia (1915), România, Portugalia ( 1916), SUA , Grecia (1917); state neutre: Elveția, Albania, Spania, Danemarca, Norvegia, Olanda; d)Fronturi
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Lituania și anexarea de către URSS a Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Prin acest tratat, Hitler se asigura că nu va fi nevoit să lupte pe două fronturi, căci Polonia beneficia de garanții de securitate din partea Franței și Angliei. b)Beligeranți Au participat 61 de state grupate în două alianțe: Axa: Germania, Italia, Japonia, Ungaria, Bulgaria, Finlanda, România (între anii 1941-1944); Aliații sau Coaliția Națiunilor Unite: Anglia, SUA, URSS, Franța, China; c)Începutul războiului (1 septembrie 1939) Cel de-al doilea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și cutremurat, o urmărea pe ecranul TV. O asemenea ploaie nu mai căzuse pe un oraș al Terrei de șaptezeci și cinci de ani, de la al doilea război atomic. În timpul celui de-al treilea război atomic, oricât de oribil ar fi fost, beligeranții fură de acord să nu recurgă la picăturile blestemate, încărcate de viruși, purtătoare de boli și epidemii, infecțioase, mortale... Specialiștii cărora Marin le dăduse capitolele din cartea lui Inskip despre "ploaie" nu dispuneau de zecile de mii de tone de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
pentru Prahova, doctorul Gusi și medicul Maier 376. Alte amănunte asupra situației sanitare a trupelor combatante ruse și turce și a populației românești le aflăm din relatările medicilor austrieci corespondenți ai ziarului "Wiener medizinische Wochenschrift", acreditați pe lângă cele două tabere beligerante. În nr. 1 al periodicului, din 7 februarie 1854, se arăta că permanente convoaie de trupe ruse soseau din Basarabia prin Moldova, vreo 48 000 de soldați fiind repartizați pe linia Galați - Călărași și în Oltenia; deși aprovizionarea era bună
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și de presa medicală din Paris, precum și de literatura germană". Babeș era de părere că propunerile sale pe linie profilactică au avut o mare însemnătate nu numai pentru zăgăzuirea contaminării trupelor române, dar și pentru apărarea de infestare a forțelor beligerante din întreaga Europă: "Nu suferă nici o îndoială, că o mare parte a măsurilor luate pentru ca armatele puterilor mari să fi rămas indemne de holeră este datorită descoperirilor noastre. Deci științei române se datorește în parte dacă zeci de mii de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
putere între statele europene condusese la expansiune imperială, cu toate că ei considerau rațiunile de ordin economic ca fiind principala cauză a dezvoltării comețului mondial și pieței mondiale. Pe scurt, analiza lor se concentra într-o măsură mai mică asupra contribuției statelor beligerante la procesul globalizării și mai mult pe explicarea modului în care dinamica internă a capitalismului a condus inexorabil la această condiție. Cu toate că este posibil ca statele să fi contribuit la globalizarea vieții sociale și politice, în opinia lui Marx, această
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt cuvintele cu care se încheie cartea). Un eseu despre spiritul polemic, dacă e coerent în propriile-i fibre argumentative și dacă respectă condiția lui tare, n-ar trebui să fie altfel decât o întreprindere polemică adică belicoasă, în stare beligerantă față de autorii pe care îi invocă în construcțiile sale. Dintre criticii care au analizat opera publicistică argheziană, puțini scapă de accentele critice ale exegetei. E respins, în principiu, actul critic lipsit de dicțiune, falacios, cel care mimează virilitatea argumentului edificator
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
inhibă până la disoluție contactul cu realitatea obiectivă, deși tematic tocmai această realitate este sursa fundamentală a inspirației scriitorului. Privind evolutiv pe același traseu și dimensiunea polemică, observăm intenția camuflării, a obnubilării sale pe măsură ce alegoria se insinuează în referențialitatea discursului. Atitudinea beligerantă explicită a pamfletarului se estompează în jocul gratuit al limbajului alegoric. 2) Apoi eul poietic este un eu ostil artei pusă în rețetar. Ofensiva sa e îndreptată împotriva ideilor "comode", pentru că "singure ideile incomode sunt generatoare de viață, de luptă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
este dată de dimensiunea etico-normativă necesarmente prezentă în înțelesul primului termen, tradus, de altfel, prin întrecere sau competiție, și absența acestei dimensiuni în cazul celui de-al doilea termen. Războiul este injust și amoral prin definiție, ceea ce înseamnă că părțile beligerante pot ignora convențiile oricând, dacă acest lucru le asigură victoria. Dacă în agon miza spectaculară normează cadrul, în polemos, înfrângerea adversarului este scopul care justifică mijloacele și strategia uzitate. O posibilă explicație a nuanțelor peiorative, atribuite uneori termenului, rezidă, tocmai
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
apoi, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, să devină un termen de frecventă circulație, al cărui sens de bază va rămâne nealterat în toată Europa. Atestat pentru prima dată ca derivat al adjectivului grecesc polemikos = "relativ la război", beligerant, războinic, și apoi al substantivului polemos = război, luptă, bătălie, adjectiv în 1578 în Franța în formularea Chanson polémique la Vigenere. Philostr., apoi, în1584, la Benedicti, în Somme de pechez, cu un sens apropiat celui actual, "qui appartient à la dispute
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
scrisului gazetăresc arghezian, e dificilă dintr-un dublu motiv. Vom spune, mai întîi, că depășirea locurilor comune presupune instaurarea unei perspective noi, de real interes. Focalizarea atenției critice, în preajma prolificului an 1927, pe producția lirică a lui Arghezi, precum și atmosfera beligerantă, generată de personalitatea sa intempestivă, au condus la interpretări din cele mai variate, pe o axă la ale cărei extreme se situează contestarea totală și admirația entuziastă. Interpretările vizează, așadar, în special lirica și nu proza publicistică. Aceasta este mai
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
parte, autorul își susține convingerile artistice, într-o manieră similară declarației publice, coroborând argumente dintre cele mai diverse pentru a-și susține crezul, iar pe de altă parte, afirmându-și răspicat intențiile, se găsește într-o postură ofensivă și deci beligerantă, în raport cu realii sau potențialii emitenții (susținători) ai discursurilor opozite. Dimensiunea polemică a manifestului rezidă tocmai în natura și funcția lui culturală: aceea de a impune programatic un nou punct de vedere, diferit de cele enunțate anterior. Privind retrospectiv publicistica noastră
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o parte, iar de cealaltă parte Serbia, Grecia, Muntenegru la care s-a adăugat și România, iar la finalul conflictului și Turcia. În iunie 1913 armata română a trecut Dunărea, fără a desfășura operațiuni militare. În urma inegalității evidente a forțelor beligerante, Bulgaria a cerut pace. Tratatul semnat la București În 1913 a oferit României Cadrilaterul și o frontieră sigură În sudul Dobrogei. Găzduirea acestui congres de pace, la care pentru prima dată țările din S - E Europei Își rezolvau problemele În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
un „stat democrat popular „ , „ satelit al Moscovei „ , integrat În „ sistemul socialist”. La 10 februarie 1947 România semna, tratatul de pace de la Paris care: anula dictatul de la Viena, dar consfințea pierderea Basarabiei și nordului Bucovinei nu se recunoștea statutul de co - beligerantă și obliga țara la plata unor mari despăgubiri către U.R.S.S. trupele sovietice rămâneau pe teritoriul nostru, pe motiv că trebuia asigurată legătura cu cele aflate În Austria Până prin anii 1958 - 1960 politica externă românească s-a caracterizat prin docilitate
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
În scop intervenționist, În condițiile confruntării societății capitaliste cu fenomene necunoscute anterior, de tipul crizelor economice și șomajului, care au bulversat economia și societatea, În ansamblu 87. Începuturile intervenționismului statal se plasează În perioada primului Război Mondial, când În țările beligerante a fost necesară concentrarea și coordonarea eforturilor de război de către statele liberale beligerante. După Încheierea războiului, refacerea infrastructurii și a economiei, ca și crearea premiselor pentru reluarea ascensiunii economice și sociale au fost asumate ca sarcini ce reveneau autorităților statale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
tipul crizelor economice și șomajului, care au bulversat economia și societatea, În ansamblu 87. Începuturile intervenționismului statal se plasează În perioada primului Război Mondial, când În țările beligerante a fost necesară concentrarea și coordonarea eforturilor de război de către statele liberale beligerante. După Încheierea războiului, refacerea infrastructurii și a economiei, ca și crearea premiselor pentru reluarea ascensiunii economice și sociale au fost asumate ca sarcini ce reveneau autorităților statale. În noile condiții, statul s-a implicat pregnant și prin decizii menite să
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
este proclamat, după lupte cu indigenii și abolirea monarhiei locale, protectorat britanic (v. Armata). // În urma Războiului italo-ethiopian pierdut de italieni în bătălia de la Adwa împotriva trupelor lui Menelik II, se semnează Tratatul de la Addis Abeba prin care cele două țări beligerante recunosc reciproc interesele lor în regiune (statu quo ante). // Regina vizitează din nou Coasta de Azur. // Țarul Nicolae II ("Nicky") și împărăteasa Alexandra Feodorovna (Alix de Hessa-Darmstadt, "Alicky") sînt oaspeții reginei la Balmoral. // La Glasgow, Charles Rennie Mackintosh înalță sediul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Națiunilor să administreze (împreună cu Franța) fostele colonii germane Togo, Camerun-ul și Zanzibar-ul (în Africa) și (singură) Palestina și Transiordania (în Orientul Apropiat),** sub egida Ligii Națiunilor. // Semnarea celui de-al doilea Tratat de la Rapallo dintre Germania și URSS. Fostele state beligerante își șterg reciproc datoriile, iar Republica de la Weimar recunoaște Rusia sovietică (16 aprilie). // Conservatorii se întîlnesc la Carlton Club (Londra) și decid să iasă din coaliția condusă de Lloyd George. Acesta demisionează. Se formează un guvern cu majoritate conservatoare condus
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Militari uciși: 203.000; Militari răniți: 1.663.000; Militari dispăruți: 359.150; Potrivit unei statistici‡, pierderile Marii Britanii (fără dominioane) au fost de 44%. Situația se modifică dacă luăm în calcul dominioanele: Australia 64%, Canada 39%, Africa de Sud 13%. Comparativ, situația beligeranților se prezintă astfel: Germania 54%, Austro-Ungaria 74%, Bulgaria 64%, Turcia 46%, Franța 75%, Italia 26%, SUA 8%, Rusia 55%, România 43%, Serbia 37%. Se poate constata că Puterile Centrale au avut cele mai înalte procente de pierderi pe cîmpurile de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
declară războiul sfînt (jihad) împotriva Marei Britanii, trece frontiera cu Afghanistanul și ocupă districtul Bagh din Kashmir. RAF bombardează Jellalabadul și Kabulul, iar un corp expediționar îi pune pe fugă pe afghanii din Bagh. După armistițiul din 31 mai 1919, beligeranții semnează Tratatul de la Rawalpindi la data de 8 august a aceluiași an, iar Afghanistanul își dobîndește independența sub domnia regelui Amanullah Khan. Războaiele din India (1843, 1845-1846, 1848-1849, 1857-1858). Primul conflict s-a datorat fricțiunilor permanente dintre rajahii din teritoriul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]