351 matches
-
semnul "nevoii de a-l adora pe Hristos în mod vizibil"73. Ea a dominat gândirea europeană până la finele perioadei medievale și începuturile Renașterii. O a treia funcție a animalului de-a lungul Evului Mediu ar fi aceea de model. Bestiarul creștin atașează fiecărui animal una sau, de cele mai multe ori, mai multe "naturi", altfel spus, comportamente specifice, impuse tocmai datorită facilității cu care ele pot fi interpretate în cheie morală. Fiziologul este, spuneam mai sus, mai curând o lucrare de etică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în special în registru moral și plasează animalul și omul în competiție. Acesta din urmă trebuie să-l egaleze și să-l depășească dacă vrea să obțină mântuirea"75. În multe dintre capitolele sale, Fiziologul și apoi, pe urmele sale, bestiarele medievale îl acroșează direct pe credincios, asigurându-se că mesajul pildei a prins rădăcini: dacă un biet dobitoc, precum castorul, poate realiza că trebuie prețuită mai mult viața decât bărbăția, că e mai bine să sacrifice podoabele virilității decât să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sa, Biserica atribuie calificative și, mai ales, impune o ierarhie lumească în vârful căreia se plasează. Iar lucrările cu ajutorul cărora se produce acest fapt sunt cele mai importante din perioada medievală, cele în jurul cărora se încheagă întregul imaginar zoomorf: Fiziologul, bestiarele, enciclopediile, exegezele teologice, omiliile și predicile, plus o întreagă artă a iconografiei creștine, extrem de diversificată și de concretă. Cine ar studia mai amănunțit această metodă de manipulare prin intermediul simbolului animalier ar ajunge cu siguranță la concluzia că această utilizare politică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu detașare un arsenal de posibilități de "lectură" a lumii, fără a mai avea prejudecata că una dintre ele este singura legitimă. Are curajul de a răsturna unele simboluri cu autoritate în sistemul creștin impus de Biblie, de Fiziolog, de bestiare sau de enciclopediile medievale, de iconografia creștină sau de literatura morală. Concret, multe dintre personajele sale se situează la antipodul imaginilor construite în cultura religioasă a Evului Mediu (funcționabile încă în mediul cultural post-bizantin): Liliacul devine, din membru al menajeriei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
efortulului de a colporta sau născoci peste 760 de sentenții 7). Dar asta nu era suficient. Autorul se mai răzbună și în alt mod. Dacă personajele sale ar fi purtat măști nemodificate, așa cum existau ele fixate în memoria colectivă prin intermediul bestiarului creștin, dacă ar fi respectat litera simbolurilor creștine, ar fi însemnat, implicit, că ele reproduc, în mic, ordinea impusă de Dumnezeu, că fac parte din planul divin, că nu se abat de la regulile de conduită impuse prin legea sfântă. În
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Dumnezeu, că fac parte din planul divin, că nu se abat de la regulile de conduită impuse prin legea sfântă. În fine, ar fi însemnat că acțiunile lor sunt efectul unei intenții divine. Comportamentul pe care Fiziologul și, în genere, bestiarul moralizator creștin îl atribuie animalelor are această trăsătură fundamentală: ele sunt extrase din logica strâmtă și sterilă a manifestărilor lor reale și amplasate într-un rol cu potențial simbolic, alegorizant. În această nouă realitate, care o sufocă pe cealaltă, animalele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reverberații cosmice (vezi plângerea Inorgului...) Monarhia Corbului, ca și cea a Strutocamilei sunt împotriva naturii, deci nu au cum să fie legitime. Depășind net desenul pe care planul divin li-l impusese în cartea lumii (a cărei imagine o reflectă bestiarul biblic, Fiziologul în special, ca apendice al Bibliei), personajele perturbă însuși echilibrul lumii lui Dumnezeu. Tocmai de aceea ele nu pot respecta modelul care poartă pecetea armoniei divine, așa cum poate fi el deslușit din simbolistica creștină. Acesta este mesajul adânc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pe scurt, atitudinea profundă a lui Cantemir nu este cea a unui raționalist, ci aceea a unui om care își vede sistemul de valori năruit prin acțiunea meschină a unor personaje malefice. De aceea, el le refuză accesul în lumea bestiarului moralizator, care este oglinda perfecțiunii divine. VII. BESTIARUL Motto: Vouă, celor din zodii, pecetii și herburi, fiarelor nepăscătoare de ierburi, nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour, nearse de soare: Pajură, Bour, cu schiptru și tiară, mă rog să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este cea a unui raționalist, ci aceea a unui om care își vede sistemul de valori năruit prin acțiunea meschină a unor personaje malefice. De aceea, el le refuză accesul în lumea bestiarului moralizator, care este oglinda perfecțiunii divine. VII. BESTIARUL Motto: Vouă, celor din zodii, pecetii și herburi, fiarelor nepăscătoare de ierburi, nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour, nearse de soare: Pajură, Bour, cu schiptru și tiară, mă rog să vă iviți! Pre voi, fiare heralde: alde Pardosu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
făpturi. Izolat în mit, în imaginar, unicornul a continuat să atragă atenția, să fie tratat ca un simbol cu un statut aparte. Asta după ce mitul, imaginarul au încetat să mai facă parte dintre instrumentele cunoașterii. Despre nici un alt membru al bestiarului nu s-au mai realizat atâtea cercetări, atâtea investigații, nici un alt animal nu a stârnit atâtea dezbateri, atâtea polemici. Prin urmare, tradiția la care Cantemir se raporta era una copleșitoare, nu atât prin diversitate (ca și utopia, bestiarul este redundant
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
membru al bestiarului nu s-au mai realizat atâtea cercetări, atâtea investigații, nici un alt animal nu a stârnit atâtea dezbateri, atâtea polemici. Prin urmare, tradiția la care Cantemir se raporta era una copleșitoare, nu atât prin diversitate (ca și utopia, bestiarul este redundant), cât mai ales prin densitatea aparițiilor sale, în toate palierele vieții spirituale și religioase. Nașterea unicornului de la autoritatea unei erori de traducere la recuperarea tardivă a surselor antice Dar cum a pătruns această figură animalieră în imaginarul și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și se vede nevoit să creadă că acest animal este real11. Câțiva ani mai târziu, în 1607, un savant englez, Edward Topsell, publică o lucrare intitulată The Histoire of the Four-Footed Beasts, în care demontează, în spirit științific, toate "miturile" bestiarului, mai puțin unul: cel al inorogului. De ce? Din exact același motiv. Iată: "Principala problemă care trebuie rezolvată este dacă există unicornul. Putem crede că David (în Psalmul 92) ar fi comparat virtutea împărăției sale și puternica salvare a lumii cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
recapătă sănătatea"24. Se observă ușor că Aelian nu mai aduce nimic nou față de înaintașii săi. Deja, la finele Antichității, cariera inorogului pare încheiată. Nu întâmplător, în imaginarul antic, inorogul nu ocupă un loc privilegiat; dimpotrivă, spre deosebire de alți membri ai bestiarului, el trebuie să se mulțumească cu o poziție modestă: "Lunga sa absență din întreaga imagerie greacă și romană, care cunoaștea Pegasul și rinocerii, este suficientă pentru a demonstra că cele câteva rânduri pe care Ctesias, Aristotel, Plinius sau Aelian le-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cea mai frecventată enciclopedie a gândirii medievale, datând din secolul al VII-lea, povestea unicornului ispitit cu ajutorul unei fecioare se răspândește pretutindeni, cunoscând minime variații; nu doar textele abundă, ci, poate într-o mai mare măsură, reprezentările grafice și iconografice. Bestiarele medievale care au imitat Fiziologul, de la cel al lui Guillaume Le Clerc de Normandie, din secolul al XI-lea, la cele redactate de Philippe de Thaon, Richard de Fournival, Brunetto Latini, Jean de Beauvais, au contribuit al răspândirea legendei. Hildegard
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
după caz, erotică, a unicornului prins cu ajutorul unei fecioare? Există în carte un episod esențial din acest punct de vedere. În partea a opta, încrâncenarea Hameleonului de a-l prinde la Inorog stârnește până și nedumerirea Crocodilului, prototip, în toate bestiarele, de monstru absolut, lipsit de sentimente. Justificarea ticălosului trădător aduce în discuție un aspect esențial al Inorogului, simbol al perfecțiunii, mască auctorială nedisimulată. Autorul are însă grijă să își avertizeze, din start, cititorul: "îndată minciuna zămisli și spurcata basnă născu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
hristică. Nedând satisfacție atracției tradiționale față de fecioară, Inorogul lui Cantemir curmă un scenariu bine pus la punct, ieșind din tipologia spiritalis unicornis. El este o ființă rațională, independentă, capabilă să-și controleze, cu maximă luciditate, propriul destin. Iese din liniile bestiarului medieval, creștin, nu se mai înscrie în lumea desenată de Dumnezeu, în care fiecare ființă joacă un rol prestabilit, ca manifestare a intenției divine. Este o atitudine raționalistă, modernă, aș îndrăzni să afirm, care desacralizează simbolul și îl mută în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Este o atitudine raționalistă, modernă, aș îndrăzni să afirm, care desacralizează simbolul și îl mută în istorie. Cornul inorogului de la simbolul spiritual la valoarea pecuniară Ceea ce respectă în schimb Cantemir este cealaltă mare proprietate a unicornului, atestată de mai toate bestiarele, enciclopediile de după Evul Mediu. Ușor-ușor, în fața imaginii fecioarei cu licorn, câștigă teren aspectul referitor la puterea curativă a cornului inorogului. S-a văzut că el era prioritar în sursele antice, dar, câteva secole, a fost împins în umbră și, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
le mai câștigă pe cont propriu, în urma unui traseu inițiatic. Dar Inorogul, se înțelege, este singurul urmaș legitim al acestui simbol al perfecțiunii absolute, pe care doar condiția de muritor îl desparte de cea zeiască. 3. Lupul filosof Dacă în bestiarul lui Cantemir unele animale sunt reprezentate cu fidelitate față de modelul lor fixat prin tradiție, altele sunt denaturate conform unei logici conflictuale a cărții, fără să se mai țină seama de ipostazele impuse încă din Antichitate și mai ales sedimentate în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
turme în timpinare îi ieșiia, lupul într-altă parte șuvăia și ca cum spre o pădure, carea înaintea lui aproape să videa, năzuia"6. Dar această secvență are un rol strict decorativ, fiind una dintre scenele ce alcătuiesc un adevărat bestiar care ornează "capiștea boadzii Pleonexiii", fără a putea impieta asupra imaginii de bun augur a filosofului Lup. De fapt, așa cum reiese mai ales din cele două povestiri ale Vulpii, nu lipsesc din portretul Lupului obișnuitele sale obiceiuri: viclenia, rapacitatea, răbdarea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sufletele", interpretează Pierre de Beauvais 9, sintetizând o concepție care era a epocii sale. Ce e drept, în mod curios, lupul lipsește din primele variante ale Fiziologului alexandrin, prin urmare și din cel latin, dar acest gol este suplinit de bestiarele medievale, care nu fac decât să aplice comportamentului carnasierului, așa cum îl găsesc descris la Plinius, Isidor din Sevilla și alții, modelul interpretării alegorice deprins din Fiziolog. El apare în unele redactări mai târzii ale Fiziologului grec, într-o manieră excesiv
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
puțin asupra lor. Vulpea nu povestește nimic extraordinar, nimic care să aducă vreo noutate asupra firii și abilității Lupului de a vâna. Fabulele lui Esop, Fedru, Avianus, ca și mărturiile adunate de Plinius, Aelian, Albertus Magnus sau de autorii de bestiare atestă în primul rând calitatea de vânător extrem de priceput a carnasierului. Ceea ce ne rămâne să observăm este modul în care își găsesc aceste surse, alături de altele cu rădăcini folclorice, ecourile în pildele din Istoria ieroglifică. În prima dintre povestiri, după
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Istoria ieroglifică pare a-și fi uitat latura de carnasier sângeros și a se fi transformat într-un simbol al Rațiunii. 4. Brehnacea în căutarea adevărului Primul lucru pe care trebuie să-l facem înainte de a încadra acest personaj în bestiarul Istoriei ieroglifice este să-l identificăm. Ce este brehnacea, așadar? Sigur, o pasăre răpitoare, așa cum îi fixează locul însuși autorul în ierarhia zburătoarelor. Dar ce fel de pasăre de pradă? Căci rolul său nu este unul negativ, ca al celorlalte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu "vei fi botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Spirit" și nu-ți vei ridica ochii inimii către Domnul, care este "soarele dreptății", tinerețea ta nu va înnoită asemenea celei a vulturului"19. De aici pornind, toate bestiarele medievale (Guillaume Le Clerc de Normandie, Phillip de Thaon, Gervaise, Bruneto Latini) și toate enciclopediile (de la Etimologiile lui Isidor din Sevilla, la cele alcătuite de Vincent de Beauvais, Thomas de Cantimpré, Albertus Magnus ș.a.m.d.) preiau această interpretare, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trebuie să-l fi atras și pe Dimitrie Cantemir atunci când a selectat, dintre diversele posibilități, masca acestei păsări pentru a-l înfățișa pe Toma Cantacuzino, logofăt al lui Constantin Brâncoveanu, dar și văr al soției principelui moldav. Dintre toate păsările bestiarelor medievale, șoimul se bucura de probabil cea mai fermă reputație, grație folosirii sale în vânarea păsărilor, una dintre ocupațiile predilecte ale nobilimii occidentale (cu toate că, aflăm dintr-un dicționar de simboluri, meșteșugul provine din Orient 1). Și, pentru că tot m-am
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îi convingă și pe alții (pe însuși Corbul) să treacă de partea adevărului. Un alt aspect capătă greutate în contextul care ne interesează: atunci când penele sale se învechesc, șoimul domestic le schimbă în mod conștient. Detaliul apare în mai multe bestiare; îl culeg tot din tratatul lui Hugues de Fouilloy (cap. XVIII): Locurile sigure și calde le sunt necesare șoimilor blânzi, căci acolo le cresc mai ușor penele. Locurile sigure sunt împrejumuiri 22 în care, atunci când un șoim sălbatic este ținut
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]