344 matches
-
pe-atunci. Orășelul mi s-a părut imens, în mijloc se afla un brad până în ceruri, plin de becuri colorate, ghirlande de toate culorile, pachete mari de carton învelite în poleială aurie, purpurie, albastră, globuri cât un cap de om, beteală groasă ca mâna. În vârf, bradul avea o stea roșie în cinci colțuri care reușea să înroșească zăpada din tot Bucureștiul cu lumina ei. Pe alei se aflau oglinzi strâmbe și oameni înalți de vreo trei metri, făcuți din zăpadă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
banală, i se părea pentru o fată "un noroc". Se informa despre toate nunțile cunoscuților, mergea la toate, măcar în tinda bisericii, cerceta pe eroină înainte și după eveniment și arăta în fața bărbatului respectivei recente mirese o stimă pierdută. Colecționa beteală de la nunți și consulta cărturăresele cu frenezie. - Închipuie-ți, maman, ce noroc, a luat-o fără nici o zestre,spunea câteodată ea despre vreo prietenă. - Lasă, că-ți ajută Dumnezeu și ție, o consola Aglae, că tuai tot ce-ți trebuie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
iarnă grea, deși Crăciunul l-am sărbătorit mai deplin ca în alte dăți. Gery a adus un brad minunat din pădure și a făcut rost, nu se știe de unde, de biscuiți în forme de figurine și de câteva fire de beteală. Am găsit chiar și cadouri sub ramurile lui : un pulover și un pantalon tricotate de mână din lână albă pentru Minodora, o carte ponosită în limba franceză pentru Marina Pavlova și un capot din molton pentru mine. Mare a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
îi vorbească răstit, peste strigătele mă celarului. Nu păreau a fi cuvinte de alinare. Din brutăria lui tata, l-am văzut pe englez alergând mai să-și piardă basca. În goana sa, i se prinsese de haină o bucată de beteală care flutura după el. Era pentru prima dată când ieșea din piață cu mâna goală. Mai târziu, măcelarul ne-a povestit că, supărat că engle zul nu îi gustă din produsele proaspăt făcute, nu s-a putut controla când l-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
-i fie inimii aleasă Și-n puține zile s-o facă mireasă. Era ca un înger, cu adevărat, Perechea frumoasă la - care-a visat Trăiri, sentimente și amor sublim, El frumos cu trupul ca de serafim, Ea-mbrăcată în alb și beteală fină, Voal și cununiță alb-diamantină Plecau la altar să-și jure credință Devenind un tot, o singură ființă, O privea în ochi, cast se sărutau Pe mâna lor stângă, un inel purtau, Cu un scris plăpând de „Nu-mă-uita, Sunt pe
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
bucate tradiționale alături, îi preluă Iancu stilul și râse cu capul dat pe spate, după care își trânti neglijent pe cap prețiosul ișlic din blăniță de samur siberian, ignorând cu totul oglinda. PAGINĂ NOUĂ 4 La palatul lui Ienăchiță Văcărescu, beteala prinsă în brazii înalți de la poarta mare și grea licărea vesel sub ninsoare. Zăpada de pe alei fusese bine bătătorită cu maiul și apoi acoperită cu un strat de paie. Strădanie inutilă. Ninsoarea țesea de acum un nou covor de omăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
punea capăt tăcerii vorbeau despre un anume rafinament romantic al sufletului. Cele mai neînsemnate daruri erau încărcate de valoarea unei speranțe de fericire fără sfârșit. Nunta lor fusese o veritabilă nuntă în ceruri. Goală, înfășurată doar în cozile lungi de beteală scumpă, așa cum se cuvenea unei mirese de neam boieresc, i se încredințase, i se dăruise, i se abandonase plină de o încredere fără margini. După numai trei zile de la nunta lor, ieșise la iveală adevăratul Alecu, cel de dincolo de suspine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
atenția interlocutorului. Mai văzuse cândva acel zâmbet, dar pe buzele unei femei. Pictorul plecă și prințul nu încercă să-l rețină. Scrisoarea rămăsese pe măsuță. O uitase sau o făcuse uitată? Într-o clipă, Manuc prefiră toate chipurile Marioritzei. Sub beteala porții de la casa domniței Ecaterina, stând acolo, sub ninsoare, pe jumătate ireală, dar atât de vie... Buzele ei brusc întredeschise și mirarea din privirea fixată asupra despicăturii, după ce pantalonul lui fusese sfâșiat de un spin în timpul vânătorii cu șoimi. Simțise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de piatră, dârdâind zdravăn pe tot parcursul Sfintei Liturghii. Am trăit iar emoția Sfintei Împărtășanii, nevrednicul de mine primind hrana dătătoare de viață. 23 decembrie 2012 Împodobit de sărbătoare, noul paraclis și-a Întâmpinat pelerinii cu un brad ornat cu beteală și globulețe, iar la final i-a răplătit cu frumoase colinde și cu un spectacol dedicat Nașterii Mântuitorului, prezentat de o trupă de copii din Medgidia. Având ascultare la pangar, unde e ca În ghețărie, n-am prins decât puține
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
o treabă pentru arieni, ține minte. Nu, nu puteam să o fac. Nu ar fi fost corect. Ne-am oprit la un colț ca să așteptăm să se schimbe culoarea semaforului. Un alt brad de Crăciun ieșea dintr-un alt tomberon. Beteala argintie se ținea de crengi de parcă s-ar fi agățat cu disperare de viață. Pe de altă parte, nu aș fi făcut rău nimănui. I-aș fi făcut un serviciu lui Harry. Și aș fi venit și în ajutorul justiției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
diurne, păstrând pentru vreo carte câțiva lei... Așa mă știu... n-am vrut să fiu așa, dar viața - suverana - nu dă audiențe... Ea nu primește sfaturi, nu motivează absențe, ci doar pedepse dă, pentru greșeală și visul... sclipitor ca o beteală... 3 noiembrie 1982 Treapta a III-a Posibilă iubire Este așa îngrămădeală în sufletul meu, așa o zbatere și o neîmpăcare, o sete de adevăr și de lumină, încât nu ai unde arunca un vârf de ac. Dar pe tine
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
cuburi șubrede, intrate, De case roșii, zaharate; Verzi investiri, prin cîte-un gang, Sub ceasuri largi - balang, balang! RIGA CRYPTO ȘI LAPONA ENIGEL Baladă Menestrel trist, mai aburit Ca vinul vechi ciocnit la nuntă, De cuscrul mare dăruit Cu pungi, panglici, beteli cu funtă, Mult îndărătnic menestrel, Un cântec larg tot mai încearcă, Zi-mi de lapona Enigel Și Crypto, regele-ciupearcă! - Nuntaș fruntaș! Ospățul tău limba mi-a fript-o, Dar, cântecul, tot zice-l-aș, Cu Enigel și riga Crypto. - Zi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în cofetărie "La Eva" unde atmosfera era plăcută. Doar la două mese erau clienți, deși sala era destul de mare înăuntru. Era călduț, vitrina frumos împodobită cu 3 instalații, cu beculețe de diferite culori care clipeau și un brăduleț îmbrăcat în beteală argintie, pe care străluceau globuri colorate. Pe lângă toate acestea, mirosul aromat al cafelei răspândit în sală, te îmbia. Eva le-a servit cafeaua, privindu-i lung, mirată, pentru că nu-i mai văzuse o vreme împreună, doar de câte unul singur
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
jupoi pielea de pe spinarea marilor speranțe, / consiliez diavolul ca pe o bătrînă cămătăreasă... / Restiui și eu, În felul meu, așa cum spuneam, cerului / marea-i singurătate.» Un carnaval În infern ― iată un titlu bizar! și pavoazat, Într-o oarecare măsură, cu beteală oximoronică, sugerând pe de o parte Jocul/Hazardul (carnavalul), iar pe de alta Tragicul (infernul), titlu ce ne amintește de Rimbaud cu-al său Un anotimp În infern ― nu este un corpus poetic detaliat, ci un poem cap- coadă, secvenționat
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
nu mi-ai spus atunci nimic. Dar, când mi-am coborât privirea, un deget mic mi-a arătat nemărginirea. F1: Un strop de-argint a lunecat și, cu paloarea-i siderală, pe cerul negru a-nsemnat un fir subțire de beteală... B2: Sclipind departe, prin frunziș, o stea smerită și albastră sta singuratică, pieziș, deasupra noastră. Și ca un spin, cu raza-i rece și subțire mi-a strecurat un gând străin în visul meu de fericire. Zicea: F2 (ușor reverberat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
s-ar zice pe aici, pe la Vadu Boului (Ox Ford), unde se face învățământ universitar din secolul treișpe. Nu, nu mai sunt fetița cu chibrituri. Acasă mă așteptă canichul propriu, voi cumpăra un brad scump și îl voi decora cu beteală din SUA și UK. Doar că, în drumul meu de la piață spre casă, voi izbi cu crengile de brad bătrânele cerșetoare și câinii vagabonzi, femeile de vârsta mea, refuzate la tarabe, poate un pic nervoasă că îmi ațin calea. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
constați, cum constați mereu aici, că toți sunt curăței. În fine, am ajuns la casa din Monroe County, Ketcham Road. Dan pusese niscai decorațiuni, căci la sfârșitul săptămânii viitoare este Halloween. Dovleci cu lumini în ei, vampiri agățați la ușă, beteală cu lilieci și mici pumpkins, ce mai, horror! Prietenii lor au apărut la ușă cu pălării cu Spider și Iepuraș. Maria e un centru comunitar. Vine lumea la ei ca la Mecca, au mulți prieteni. Aseară, o doamnă care pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
zilnic aveau câteva ingrediente inevitabile în curte și pridvor: dovlecii galbeni, făcuți „om”, ca la noi la țară, sperietori, unele lipite de ușă, altele sub forma unor vrăjitoare care își scoteau din pământ coada, pălăria țuguiată, mantia și ghearele, vampiri, beteală cu dovlecei și vampiri, becuri cu dovleci, baloane cu dovleci, schelete, păianjeni. Totul trebuie să culmineze cu seara de 31 octombrie, când copiii merg din casă în casă să amenințe și să sperie. Gazda, ca să scape de micile blestemății deghizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
tot mai stă‐ n amurg, la pândă, cu covrigi și acadele pentru‐obraji în acuarele. Dacă irisul‐ lumină panʹ la nalba din grădină și, cu fulgi, văzduh ocupu‐l, ce le‐ o fi, acuma, trupul?... Auroră boreală, sau a zorilor beteală?... Printre nori a ploii buclă, sau a soarelui nălucă ce, rămas fără copite, culmea vestului l‐înghite, și‐ acea umbră, prin poiene, întârzie să‐ 1 desene?... Din volumul „Terapiile invocației”, Editura Timpul, Iași, 2008 Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
se giugiuleau tot timpul. Te înduioșau până la lacrimi... Erau prietenii fideli ai surorii mele, locuiau într-o colivie mare și păreau fericiți. Într-o zi, i-am confecționat pisicuței mele un voal de mireasă dintr-o perdea veche, iar în loc de beteală i-am atârnat o sforicică. Probabil că toaleta i-a displăcut pentru că s-a înfuriat și zdup! la colivia cu canari. Cu o labă lungă a des chis ușița și... să nu mai vorbim... Cu plânsete și ți pete, Suzanne
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
maldăre de frunze, M-acopereau pe inimă, pe coapse și pe buze. Din praful verii se-aduna noroi în toamne ude, Prin rostogolul iernii reci un clopot se aude... Cu un colind am geruit-o și-am pus pe ea beteală De gânduri felurite, de file ca la școală... În geam, pe vârf de munte, lumină-i o gutuie, Cu puful moale și-ochii mari se uită într-o șuie. Iubirea noastră-i pe un munte, sus. Sunt singură prin ea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
s-au furișat spre apus, dar ninge - taina sfârșitului spre început. S-au despletit stelele de atâta tristețe în fâșii de dor, am lăcrimat pe ziua de mâine, steaua-mi colindă sufletul rezemat de-o creangă de brad împodobită cu beteală argintie. Niciun cuvânt. Dincolo de mine e liniștea zăpezii, pașii se pierd spre toamnă, voi lăsa urme doar pe hârtia vieții, și va ninge iar în Ajun de Crăciun, pe crenguța de brad voi atârna bucăți de stele. Timpul îmi bate
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
terminase cu spălatul și dichisitul. În jur, numai fete, prietene de-ale ei, unele cârne, trecute, izbindu-se una de alta și neștiind ce să-i aducă mai degrabă la îndemînă: cununița de ceară albă, cu bobi cât cireașă, sau beteala lungă și foșnitoare. După ce mireasa s-a spălat pe chip și pe mâini, a trecut fiecare și și-a udat fața cu apă călduță. 27 Când s-o încalțe, și-au scris numele cu creionul pe talpa pantofilor albi și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
joc toată imaginația și toată inventivitatea... în acest sens... Poate să-și facă încăperea cât mai odihnitoare, cât mai elegantă ori mai amuzantă ori mai apropiată de sine însuși... În acest scop el poate folosi diferite materiale, cum ar fi beteala, hârtia creponată, serpentinele, baloanele, franjurile, cordoanele împletite sub formă de scara mâței... Pe toate acestea le poate cumpăra pe banii lui, de la depozitul închisorii... Istoria nu stă în loc, domnule! Concepția noastră, teoria asta ingenioasă... este, cum să spun, cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
urî privind-o. 126 {EminescuOpVI 127} MÎNDRO, MÎNDRO Mândro, mândro, vrei nu vrei Un inel și doi cercei, Dă-mi să-ți sărut ochii tăi; De vrei roche de mireasă Cingătoare de mătase, Părul să-ți încurc mă lasă; De beteală o cunună Vrei pe fruntea ta cea jună, Dă-mi o gură, numai una! Iar de vrei un bărbățel Să-l iubești, să crezi în el, Nu-l căta - că iacătă-l! O INIMĂ CE SUSPINĂ O inimă ce suspină
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]