1,126 matches
-
pat, cine-l mai aducea pe Hamish la creșă? Și nici nu pot să lipsesc de la serviciu. În ultima vreme mi-am luat atâtea zile libere, din cauza diferitelor lui boli, încât, dacă mai lipsesc o dată, or să mă dea afară. —Biata de tine, a spus Hugo. Și-a dat seama, plin de vinovăție, că nu era singurul părinte cu probleme. Până și Alice, cu toată eficiența ei, avusese un motiv să plângă. De multe ori, după întâlnirea aceea, Hugo se întrebase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
apă un picior cu pielea fină și bronzată, exfoliată doar cu o săptămână în urmă în Utah. —Dar toți ceilalți trebuie puși în capul listei - evident, Theo în primul rând. Și, numai după asta, la coada cozilor, mai apare și biata de mine. Femeia și-a examinat subsuorile fine, epilate cu ceară. Oamenii îmi spun tot timpul că nu înțeleg cum reușesc eu, a continuat ea zâmbind obosită. Și știi ceva, Laura? — Da, de fapt, chiar știu, a spus Laura repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
că aveți În viața asta să vedeți o pășune alpină la 5 000 de metri altitudine? Foarte puține. Dădu din cap cu solemnitate aprobând cele spuse de ea Însăși. —Cât despre picturile murale de la Guan Yin, templul din secolul XVI... Biata Vera, aproape Îi convinsese, până să menționeze picturile murale. Bine, zeițele erau ramura preferată a Verei din istoria artei, dar ceilalți tresăriră Înspăimântați când pomeni de Guan Yin. Alt templu? Nu, fără temple, vă rugăm. Vera lovi cu degetul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
e vorba de diareea călătorului. Am făcut tot posibilul ca să le fie bine. Cine? Întrebă Harry. Cine s-a Îmbolnăvit? — Domnul Moff și fiul său. Domnul Bennie și domnișoara Marlena. Dar fiica ei este bine, nu are absolut nimic. Marlena! Biata, nu-i de mirare că l-a repezit. Se simțea oribil. Totul e bine, așadar! Explicația Îl Înveseli. Relația dintre ei doi nu mergea așa de rău cum crezuse el. Deci, ce putea să facă pentru a se simți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ieși total din minte când văzu hotelul. —Ce dracu’ caută o menora aici? Odată ajuns În camera lui, auzi clar prin pereți că Marlena nu era deloc În stare să-l primească În vizită, nici În calitate de doctor, nici de iubit. Biata de ea, părea În ultimul hal. La fel ca și persoana din camera din partea cealaltă. Parcă era o simfonie a bolii, numai tube, fagoturi și refrene repetitive cu flaute ascuțite. La miezul nopții, Marlena Încetă Într-un final drumurile la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Și-o imagină tachinându-l despre fiascoul de noaptea trecută, chicotind ca o școlăriță, spunându-i că va fi o amintire dragă pe care s-o păstreze peste ani. Oftă fericit. Dar apoi Își aminti cum l-a certat pentru bietele lui Încercări de a stinge flăcările cu rochia ei. De unde să știe el că bucata aceea de material era un furou scump de firmă? Dumnezeule, se năpustise furioasă asupra lui din cauza unei cârpe portocalii. Nu țipase; fusese mai rău. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
podul se stricase. Un lucru era sigur: toți unsprezece Îi vor ajuta pe oamenii tribului. Vor spune oricui Îi va salva că membrii tribului nu erau rebeli. Nu aveau arme. Erau oameni obișnuiți - toți În afara gemenilor și a bunicii lor, biata de ea, marcată definitiv de toată acea violență din trecut, crezând astfel că putea vorbi cu Dumnezeu. Iar dacă armata le-ar cauza totuși probleme prietenilor lor din junglă, vor face uz de relațiile lor importante din State. Un senator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
elimineze unul câte unul toate elementele câte nu erau cu apetiturile lor. Au urmat apoi falsificarea listelor electorale pe scară mare. Patrioți ce n-aveau nimic au fost introduși cu deridicata în colegiile I și II, cărora, alegerile odată făcute, bietele comune rurale au fost silite, prin solidaritatea ce le impune legea percepției, a le plăti dările și privilegiul de a figura în colegii superioare averii și condiției lor sociale. Favori și funcții nu se mai dădură celor cari le-ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
publică în senzul în care se putea presupune că guvernul însuși o voiește. A face - în opoziție fiind - politică esterioară ni se pare un lucru prea gingaș în împrejurările complicate și în calea spinoasă pe care are a o parcurge biata țara noastră, atât de rău bântuită fără vina ei de câte ori alții se ceartă peste capetele noastre și peste noi. Departe de orice visuri aventuroase și gândind numai la păstrarea celora {EminescuOpXI 220} ce ne-au putut lăsa niște strămoși cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publică în senzul în care se putea presupune că guvernul însuși o voiește. A face - în opoziție fiind - politica esterioară ni se pare un lucru prea gingaș în împrejurările complicate și în calea spinoasă pe care are a o parcurge biata țara noastră, atât de rău bântuită fără vina ei de câte ori alții se ceartă peste capetele noastre și peste noi. Departe de orice visuri aventuroase {EminescuOpXI 229} și gândind numai la păstrarea celor ce ne-au putut lăsa strămoșii, noi ne-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fost recrutați membrii acestor comisii. S-a cerut de la primarii sătești ca să dea ei funcționari pentru facerea recensimîntului. Primarii se-nțelege că nu dispuneau decât de Costineștii-crisalide. Costineștii-crisalide sânt ajutori de ajutori de scriitori comunali, [un] adevărat bici dumnezeiesc pe bietele comune rurale. Nu e minune deci daca recensimîntul a ieșit cum a ieșit, daca, după declarația d-lui Brătianu însuși, în județul Argeș s-a evaluat venitul pogonului cu 50 lei anual, adecă cu atât cu cât îl poți cumpăra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
infirmierelor din Franța. Una dintre ele vorbește dezinvolt reporterului TF1 despre la situation ubuesque în care se găsește profesiunea lor în acest moment din cauza guvernului care etc etc. Restul nu mai interesează; una dintre grevele cu care este greu încercată biata Franță an de an. Mă gândesc însă că va mai curge multă apă pe canalizata Dâmboviță până când una din matroanele asistente din spitalele românești, cu buzunarul lărgit de mulțimea bancnotelor jegoase de plastic primite ca șpagă pentru a schimba cearșaful
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
-n una, numa’ la lucru ne-ntâlneam. Și acolo era două ateliere, tot cu coșuri din astea de Împletit de coșuri. Aici ați putut lua legătura cu familia? Am primit un pachet, pentru că În toată luna-mi făceam norma. Păi, biata mama mea o zis că de-abia aștepta fiecare lună să primească scrisoarea și deja Îmi pregătea pachetul, săraca. Da’ mie... - cum să spun - așa-mi părea de rău că scriam... Că doar dintr-o pensie a lu’ tata, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
parcă poticnindu-se, și s-a târât, încet, spre iriși. — Dă târcoale prin grădină încă de dimineață, am zis eu cu voce stinsă. Mama a oftat adânc și s-a prăbușit în scaun. — Asta-i! Sunt sigură... își caută ouăle. Biata de ea! Mama era tare mâhnită. Am chicotit nervos. Nu mă simțeam capabilă de altceva. Razele soarelui la asfințit, care se opriseră pe fața mamei, făceau ca ochii ei să pară aproape albaștri. Chipul, pe care se descifra o ușoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în scopul căsătoriei și după ce s-au căsătorit ne-au sosit vești că o ținea încuiată în casă și o făcuse să pună pe numele lui toți banii pe care îi moștenise. Bunica nu s-a prefăcut îndurerată; a spus „Biata Bertha“, dar cu un umor la care era maestră, la fel de subțire și plin de zvâncnet ca o coardă de vioară, și și-a asumat merite pentru că nu se lăsase păcălită de genul ăla de căsătorie de-a doua. De mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Vezi ce spune - să se îmbogățească? Asta era Lollie, pot să-ți spun și eu.“ Voia să știu eu că poate. Și da, putea să-mi spună, și nu existau oameni mai potriviți ca mine să audă așa ceva de la el. Biata Lollie! Biata fată, a zis el. Dar era de așteptat că o să moară așa, Augie. Avea o mentalitate de Bonnie și Clyde. Și când am cunoscut-o eu, era o femeie frumoasă. Da, te îmbogățea. Și cu capul albit, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în timp ce călărea cu pelerina lui neagră pe capul lui Louie Elimelek, fostul boxer, cu cine altul se întâlnește decât cu Simon și tipesa. Din ce spune el e vorba de aceiași tipă. O bucățică zaftige*, într-o etolă de vizon. Biata Charlotte, am zis eu, imediat cu gândul la cumnată-mea. Da’ de ce-o plângi pe Charlotte? Ce, crezi că ea nu înțelege cum e cu viața dublă? O femeie cu bani să nu știe așa ceva? Dublă, sau chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
teanc de bancnote și pe degete inele mari, groase. Asta m-a înfuriat. M-am dus pe Brisbane Street și le-am spus vreo două. Mi s-a părut scandalos. Să faci bani de pe urma necazului cuiva la stilul ăsta. Și biata Mama, îngrozită. Crimă? I-am obligat să publice o notă prin care retractau totul. Știam eu cum arătau notițele alea minuscule de pe pagina a treizecea, scrise cu litere mici. Cu toate acestea, Basteshaw a anunțat moartea bătrânului cu mare mândrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
holul Cinematografului Paramount și o așteptam pe Stella când mi l-a pomenit pe Cumberland prima dată. A fost menționat și numele lui Oliver și du Niveau a spus: „E încă în închisoare.“ L-ai cunoscut? am întrebat eu. Da. Biata Stella, să decadă așa de tare, după Cumberland. L-am cunoscut și pe el. Pe cine? Nu își dăduse seama ce spusese. Era genul slobod la gură. M-am simțit de parcă aș fi fost prins într-o galerie de mină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
a grăbit să replice doamna Silsburn. E ultima persoană care săă — Vreau să spun că nu e genul de persoană care să afirme ceva fără să știe ce vorbește. Și niciodată, niciodată n-ar fi făcut o asemenea afirmație dacă biata Muriel - știți - n-ar fi fost atât de disperată și așa mai departe. Zău așa, ar fi trebuit s-o vedeți pe sărmana copilă, a adăugat ea, clătinând posomorât din cap. Aici ar trebui să intercalez un paragraf care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
admirau sunt colorate, sau ascuțite, sau netede, sau... ce formă frumoasă au... Întrebau de preț și plecau. Atunci răsuflau ușurate! Erau toate aici, împreună! Chiar și pietrele acelea de 1 franc, pe care cădea apa (și era cam obositor pentru bietele de ele să le sune mereu apa-n cap!), erau fericite că nu se despărțiseră de suratele lor. Oamenii nu le înțeleg: mereu grăbiți, au ochi, dar nu privesc, au urechi, dar nu aud, au mâini, dar nu mângâie, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
las cu Mihai; te rog, dacă l-ai invitat aici, jos, întreține-l tu. Fata întoarce privirea spre Mihai, și-o pleacă într-un gest delicat de curtoazie după care iese încet, cu mers domol, să nu deranjeze tăcerea. Mama, biata de ea, nu cred că ți-o mai amintești, spune Săteanu privind în urma fetei mă lua mereu de mînă și mă ducea în grădină să-mi arate perii și merii sădiți de ea. Lua primăvara cazmaua și pleca în pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
gospodăria și ogoarele, iar cînd trecea pe undeva, se cunoștea în urma lui. Păi de ce credeți că orașul nostru a ieșit de-atîtea ori fruntaș? Că podgorii n-avem, lacuri cu pește nu, terenuri de vînătoare nu știu... Tot timpu-i pe teren, biata nevastă-sa!, păcat, că-i tare faină!... Frumoasă, elegantă îi dă mîna!, eu am în buzunar șase lei și cincisprezece bani distinsă, tot timpul cu un aer superior, cînd trece pe undeva, se face culoar... În ochii profesorului izbucnesc steluțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
moș Putere, care-mi crease condiții să stau singur și să rezolv probleme, că peste numai o săptămînă trebuia să plec la București, la Olimpiada de Fizică, de unde m-am întors cu Marele Premiu. Singura care a suferit a fost biata Margareta, femeia de serviciu, pe care am găsit-o în casa ei de pe rîpele Țicăului bătută măr pînă la desfigurare, să spună dacă a dat cuiva cheia de la cancelarie... Cine să-și închipuie că unul ca mine era în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
trimisese prețiosul ei păr. M-am întors și am privit-o pe Antonia în față, stând amândoi în dreptul ferestrei. Ea mi-a mângâiat brațele, și-a plecat capul în față și m-a învăluit cu aceeași privire tandră și posesivă. — Biata Georgie! spuse Antonia. Dar e tânără, o să-și găsească în scurt timp pe altcineva. Cred că ești foarte mândră de tine, i-am spus. Până la urmă se vede că toată lumea te iubește pe tine. — Mă pricep la chestia asta! spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]