324 matches
-
Educație Fizică (IMEF), participând la organizarea acestora. Publică articole de metodică sportivă și devine redactor șef al revistei Educația Fizică (1928). Se implică în participarea echipelor militare românești la competiții polisportive peste hotare și organizează concursuri internaționale de schi și biatlon în țară (1926-1934). Desfășoară o activitate de promovare și organizare a sporturilor de iarnă (schi, săniuțe și bob). A fost membru fondator și primul președinte al Clubului Sportiv Peleș Sinaia în anul (1923), revenind la conducerea organizației între anii (1926-1929
Ioan Dem. Dimăncescu () [Corola-website/Science/319567_a_320896]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1972 cu 13 sportivi care au concurat la 4 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic și schi alpin). România a trimis la Sapporo o delegație formată din numai 13 sportivi (13 bărbați și 0 femei), care au concurat la 4 sporturi cu 8 probe (toate masculine). Cel mai bun rezultat obținut de
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1972 () [Corola-website/Science/318625_a_319954]
-
Panțuru și Ion Zangor). Cei doi boberi au făcut parte și din echipa de bob - 4 (împreună cu Dumitru Pascu și Dumitru Focșeneanu) care s-a cladat pe locul 10 . Un alt loc bun a fost obținut de ștafeta masculină la biatlon care s-a clasat pe locul 9. La această ediție a Jocurilor Olimpice, România a obținut 2 puncte, clasându-se pe locul 18 în clasamentul pe națiuni. Deși a obținut cea mai bună performanță din delegația care a participat la Olimpiada
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1972 () [Corola-website/Science/318625_a_319954]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 cu 19 sportivi care au concurat la 6 sporturi (biatlon, bob, patinaj viteză, sanie, schi alpin și schi fond). Din cauza lipsei fondurilor și a condițiilor modeste de pregătire (ceea ce a creat implicit șanse slabe la clasări pe locuri superioare), România a trimis la Sarajevo o delegație formată din numai 19
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 () [Corola-website/Science/318623_a_319952]
-
cu 19 probe (14 masculine și 5 feminine). Cea mai bună performanță a fost obținută de boberi, care s-au clasat pe locul 7 la bob-4. Echipajul de sanie-2 masculin s-a clasat pe locul 11, iar ștafeta masculină de biatlon a obținut locul 13. Patinatorii de viteză s-au situat la mijlocul clasamentului, în timp ce schiorii (atât la schi alpin, cât și la schi fond) au obținut locuri modeste . La această ediție a Jocurilor Olimpice, România nu a obținut nici un punct în clasamentul
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 () [Corola-website/Science/318623_a_319952]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1976 cu 32 sportivi care au concurat la 4 sporturi (biatlon, bob, hochei pe gheață și schi alpin). România a trimis la Innsbruck o delegație formată din 32 sportivi (32 bărbați și 0 femei), care au concurat la 4 sporturi cu 8 probe (toate masculine). Cel mai bun rezultat obținut de
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1976 () [Corola-website/Science/318636_a_319965]
-
a clasat pe locul opt, iar echipajul de bob-2 persoane România I, condus de Ion Panțuru, a terminat pe locul 11. Un alt loc merituos a fost locul 10 obținut de ștafeta masculină de 4 x 7,5 km la biatlon. Rezultatele de la schi alpin au fost însă slabe, cea mai bună clasare fiind locul 30. Medaliatul cu bronz la bob-2 la Jocurile Olimpice de la Grenoble (1968), antrenorul Ion Panțuru, a fost înscris ca participant la această olimpiadă din cauza accidentării unuia dintre
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1976 () [Corola-website/Science/318636_a_319965]
-
punct. Pe lângă schiori, a mai participat și o echipă de militari formată din căpitanul Ștefan Ionescu (primul comandant al C.S. Dinamo Brașov), sergentul-major Constantin Vlădea, soldatul Cornel Nicolae Crăciun și soldatul Ion Koschi la proba demonstrativă de patrulă militară (strămoșul biatlonului) pe distanța de 28,05 km, clasându-se pe locul 7 din 8 țări participante. La această ediție a Jocurilor Olimpice, România nu a obținut nici un punct în clasamentul pe națiuni.
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948 () [Corola-website/Science/318659_a_319988]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 cu 21 sportivi care au concurat la 8 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, patinaj viteză, patinaj viteză pe pistă scurtă, schi alpin și schi fond). România a trimis la Salt Lake City o delegație formată din 21 sportivi (11 bărbați și 10 femei), care au concurat la 8 sporturi cu
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
Republica Moldova a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 cu 7 sportivi care au concurat la 3 sporturi (biatlon, sanie și schi fond). Înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Torino, președintele Comitetului Olimpic Național, Nicolae Juravschi, a spus că nu-și pune mari speranțe în performanțele sportivilor moldoveni din motivul că "„nu poți cere de la sportivi rezultate remarcabile când nu investești
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
era român. Cel mai bune rezultat obținut de delegația Republicii Moldova a fost locul 8 obținut de Natalia Levcencova la 15 km schi fond. Schioarea Elena Gorohova a participat la cea de-a patra olimpiadă de iarnă, ea concurând atât la biatlon, cât și la schi fond. Biatlonistul Mihail Gribușencov nu a mai concurat în proba de 20 km individual. Antrenorul său, Petru Bria, a luat decizia ca sportivul să nu mai ia startul, afirmând că acesta este bolnav și că dorește
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
(în ) (n. 30 iulie 1977, Smolensk, RSSF Rusă) este o biatlonistă moldoveancă de naționalitate rusă. Ea a participat la două Jocuri Olimpice de iarnă. a început să practice biatlonul din anul 1988 la clubul local "Dinamo Smolensk". În palmaresul său de junioare, ea are două titluri de campioană mondială de juniori (1996, 1997), un titlu de campioană europeană de juniori (1997), un titlu de campioană mondială la biatlonul de
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
practice biatlonul din anul 1988 la clubul local "Dinamo Smolensk". În palmaresul său de junioare, ea are două titluri de campioană mondială de juniori (1996, 1997), un titlu de campioană europeană de juniori (1997), un titlu de campioană mondială la biatlonul de vară (1999) și un titlu de campioană a Rusiei (2001). În anul 1997 a concurat pentru Rusia la Campionatul Mondial de Juniori de la Forni Avoltri. Aici a câștigat medalia de aur la individual și medalia de bronz la ștafetă
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
2001). În anul 1997 a concurat pentru Rusia la Campionatul Mondial de Juniori de la Forni Avoltri. Aici a câștigat medalia de aur la individual și medalia de bronz la ștafetă (împreună cu Olga Nazarova și Ekaterina Ivanova). Deoarece echipa rusă de biatlon era foarte puternică și exista o concurență acerbă, Levcencova s-a mutat în Republica Moldova. În anul 2003 a primit cetățenia Republicii Moldova și a început să fie antrenată de Alexandru Hlusovici, Maestru al sportului la biatlon. Ea a fost încadrată la
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
Ivanova). Deoarece echipa rusă de biatlon era foarte puternică și exista o concurență acerbă, Levcencova s-a mutat în Republica Moldova. În anul 2003 a primit cetățenia Republicii Moldova și a început să fie antrenată de Alexandru Hlusovici, Maestru al sportului la biatlon. Ea a fost încadrată la Clubul Sportiv Central al Armatei. Toate rezultatele sportivei de la Cupa Mondială în sezonul 2003-2004 au fost anulate din cauza timpului scurt de la obținerea pașaportului moldovenesc. Ea a avut evoluții destul de bune, dar nu a cucerit medalii
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
locul 62 în proba de sprint. În a doua competiție, desfășurată la Holmenkollen - Oslo, s-a clasat pe locul 28. În sezonul 2004-2005 al Cupei Mondiale s-a clasat pe locul 42, cu 87 puncte obținute. La Campionatul Mondial de Biatlon de la Hochfilzen (2005), ea s-a clasat pe locul 11 la urmărire, pe 13 la individual, pe 24 la start în bloc și pe 27 la sprint. În sezonul următor, a obținut rezultate mai bune, terminând competițiile de cupă mondială
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
pe locul 33 (cu 177 puncte). La întrecerea de la Antholz-Anterselva, s-a clasat pe locul 7. După Olimpiada de iarnă de la Torino, Levcencova a plecat în concediu de maternitate, neparticipând la sezonul competițional 2006-2007. Ea a revenit în probele de biatlon în sezonul 2007-2008, după nașterea fiicei sale. După cum a scris presa sportivă din Republica Moldova, sportiva intentiona să se retraga din echipa națională a Moldovei și să evolueze pentru altă țară, din cauza plății cu întârziere a salariului său. În acel sezon
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
să se retraga din echipa națională a Moldovei și să evolueze pentru altă țară, din cauza plății cu întârziere a salariului său. În acel sezon, ea s-a clasat pe locul 40 în competițiile de cupă mondială. La Campionatul Mondial de Biatlon de la Östersund (2008), ea a terminat pe locul 8 la individual, pe 21 la start în bloc, pe 42 la urmărire și pe 44 la sprint. Ea a câștigat medalia de aur la Campionatul European de Biatlon de la Nové Město
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
Campionatul Mondial de Biatlon de la Östersund (2008), ea a terminat pe locul 8 la individual, pe 21 la start în bloc, pe 42 la urmărire și pe 44 la sprint. Ea a câștigat medalia de aur la Campionatul European de Biatlon de la Nové Město (2008) în cursa feminină individuală pe distanța de 15 km. Nu a avut nici o țintă ratată, terminând cursa în 55 de minute și 45,7 secunde. A urmat o medalie de bronz la Campionatul Mondial de Biatlon
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
Biatlon de la Nové Město (2008) în cursa feminină individuală pe distanța de 15 km. Nu a avut nici o țintă ratată, terminând cursa în 55 de minute și 45,7 secunde. A urmat o medalie de bronz la Campionatul Mondial de Biatlon de vară de la Haute Maurienne (2008) în proba de 10 km urmărire. Sezonul 2008-2009 a fost cel mai bun din cariera Levcencovei, ea clasându-se pe locul 20 la Cupa Mondială. Cel mai bun rezultat al său din anul 2009
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
din cariera Levcencovei, ea clasându-se pe locul 20 la Cupa Mondială. Cel mai bun rezultat al său din anul 2009 a fost locul 8 în proba de 10 km urmărire de la Cupa Mondială din Coreea de Sud. La Campionatul Mondial de Biatlon de vară de la Oberhof, a câștigat medalia de bronz la 7,5 km sprint. Natalia Levcencova se antrenează deseori împreună cu schiorii din echipa națională a Rusiei. Natalia Levcencova a făcut parte din delegația Republicii Moldova la două Jocuri Olimpice de iarnă
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
pe 56 la 10 km urmărire. În anul 2006, Natalia Levcencova a fost încadrată în funcția de instructor de sport categoria I a Departamentului Trupelor de Carabinieri a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Ea este Maestru Internațional al Sportului la Biatlon.
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
(n. 15 august 1987, Chișinău) este un biatlonist și schior fondist moldovean, care a concurat la două Jocuri Olimpice de iarnă. a început să practice biatlonul începând din anul 2000 la Clubul Sportiv Central al Armatei Naționale (CSCA), unde a fost pregătit de antrenoarea Nadejda Bria. El a participat la prima întrecere internațională în 2005 la Campionatul Mondial de juniori de la Kontiolahti și s-a clasat
Sergiu Balan () [Corola-website/Science/318734_a_320063]
-
clasări inferioare locului 80. În anii următori, a concurat la Campionatul Mondial de juniori de la Ruhpolding (2008) și la Campionatul European de juniori de la Nové Mesto na Moravě, terminând pe ultimele locuri. Sergiu Bălan a participat la Campionatul Mondial de biatlon de vară de la Haute Maurienne (2009). Împreună cu Natalia Levcencova, Victor Pînzaru și Alexandra Camenșcic, el a terminat pe locul 6 în proba de ștafetă mixtă. La Campionatul Mondial de biatlon pentru juniori de la Canmore (2009) a obținut rezultate mai bune
Sergiu Balan () [Corola-website/Science/318734_a_320063]
-
ultimele locuri. Sergiu Bălan a participat la Campionatul Mondial de biatlon de vară de la Haute Maurienne (2009). Împreună cu Natalia Levcencova, Victor Pînzaru și Alexandra Camenșcic, el a terminat pe locul 6 în proba de ștafetă mixtă. La Campionatul Mondial de biatlon pentru juniori de la Canmore (2009) a obținut rezultate mai bune, terminând pe locul 45 la individual și pe 47 la sprint. La Obertilliach, el a debutat în sezonul 2008/2009 de cupă mondială, terminând pe locul 119 în proba de
Sergiu Balan () [Corola-website/Science/318734_a_320063]