9,844 matches
-
nu este istoric, al Studiului introductiv, al Notelor, Anexelor și Bibliografiei va rămâne impresionat, chiar uluit, de ceea ce ar putea numi erudiția autorului lor, de ceea ce ar putea trece în ochii lui drept mânuire dezinvoltă a surselor istorice și a bibliografiei celei mai diverse - de la instrumente de lucru la studii de detaliu - în sfârșit, de ceea ce ar putea fi apreciat drept „detașare laică” în judecarea unui text al unui scriitor bisericesc. Și pe drept cuvânt, cum am sugerat și mai sus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
189”, dar volumul respectiv din Fragmenta historicorum Graecorum nu figurează printre izvoarele utilizate de îngrijitor (vezi p. 219). Că, din punct de vedere al onestității, multe dintre trimiterile d-lui Mîrșanu sunt suspecte rezultă și din alt fapt, probat de Bibliografie. De exemplu, domnia sa lasă să se înțeleagă că ar fi consultat și ar fi făcut referire în note și comentarii la cărțile din Ab Vrbe condita aflate în toate cele cinci volume ale traducerii românești a operei liviene realizate în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
alt aspect ciudat, care ridică aceleași mari semne de întrebare în legătură cu originea informațiilor din notele și comentariile îngrijitorului: dl. Mîrșanu nu face trimitere la cunoscutele instrumente de lucru PLRE sau NP decât dacă ele apar și în alte lucrări din bibliografia secundară; cum se explică, de exemplu, lipsa lui PLRE, I în cazul lui Flaccinus (p. 185, nota 99), Candidianus (p. 188, nota 123) și Severianus (p. 200, nota 210), de vreme ce despre ei există voci în tomul amintit la paginile, respectiv
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
e încă familiarizat cu tehnica redactării științifice. Foarte probabil, dl. Dragoș Mîrșanu are o bună pregătire teologică; în domeniul istoriei antice, cu toată problematica impusă de cercetarea și scrierea ei (lecturi bogate, în primul rând ale izvoarelor și apoi ale bibliografiei impresionante, cunoștințe, metodă, corectitudine), el se dovedește ceva mai mult decât un diletant. Acest lucru, împreună cu defecțiunile de traducere semnalate mai sus, cu absența unor criterii unitare de editare, care să fie aplicate consecvent, nu face decât să impieteze asupra
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sau fiecare expresie cu lexeme și construcții lexicale similare din autorii clasici ori târzii - în sfârșit, din punct de vedere istoric, informațiile sunt raportate la date din alte izvoare, apreciindu-li-se valoarea și autenticitatea, depistându-li-se posibilele surse. Bibliografia bogată (p. 555-578) și indicii foarte analitici (p. 581-642) întregesc această ediție remarcabilă. Un subiect interesant, inedit în cultura română, dar tratat simplist, într-o cărțulie care se înfățișează mai degrabă ca un colaj comentat de texte din autori greci
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
greci (p. 12-64) și latini (p. 65 184), autoarea nepărând să aibă nici un fel apetență pentru vreo orientare teoretică sau metodologică recentă (vezi, totuși, p. 8, nota 10), care să-i deschidă o perspectivă interpretativă novatoare. Alexandra Ciocârlie folosește o bibliografie minimală, nu indică edițiile de izvoare folosite, nu integrează decât firav informațiile despre cetatea punică în ansamblul operei unui autor sau în contextul politic, ideologic, literar și spiritual al epocii în care scrierile utilizate au fost redactate, nu urmărește mecanismele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
161); II. Trupele auxiliare regulate (p. 162179); III. Trupele neregulate (p. 180-187); IV. Trupele auxiliare recrutate în Dacia (p. 188-191); V. Trupele și acțiunea lor romanizatoare (p. 192 215). Menționăm faptul că, la sfârșitul fiecărui capitol, autorul a integrat și bibliografia utilizată în text, editorii făcând completările necesare. Addenda lui Constantin C. Petolescu se intitulează Stadiul studiilor privind istoria militară a Daciei romane (p. 217-277), în care a inclus informații, observații și surse noi privind istoria Daciei romane, care completează datele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Volumul este împărțit în mai multe secțiuni: cuvânt înainte din partea coordonatoarei Doina Benea (p. 7-8), abrevieri (p. 9-10), introducerea autoarei (p. 11-14), cele șase capitole ale lucrării (p. 15-157), concluziile (p. 158-162), un rezumat în limba engleză (p. 163-178), o bibliografie consistentă (p. 179-198), repertoriul materialului epigrafic (p. 199-246), un catalog al reprezentărilor figurative (p. 247 261) și câteva diagrame cu repartiția cultelor în cadrul militarilor din Dacia (p. 262-263). Cele șase capitole ale lucrării sunt: 1. Introducere în religia militară romană
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
realizând observații antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei i se pot reproșa câteva lacune în investigația epigrafică, dar și limitarea analogiilor și a bibliografiei în spațiul românesc. Ea restrânge critica surselor epigrafice la cele publicate deja, fapt recunoscut, de altfel, în cadrul textului. De asemenea, chiar dacă analiza inscripțiilor este succintă și pertinentă, deseori este lipsită de considerații deosebite sau inovatoare. Cercetarea nu este uniformă, împărțirea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și un instrument pentru eventuale analogii cu provinciile romane vecine sau chiar cu structura religioasă din Imperiul Roman în vremea Principatului. Istoriografia română nu cunoaște până în momentul de față o sinteză dedicată exclusiv cultelor orientale din provincia romană Dacia. Din bibliografia subiectului, putem aminti articolul din 1935 al lui O. Floca și lucrarea lui S. Sanie din 1981, care tratează monografic doar cultele de origine siriană și palmiriană. Astfel, cartea d-lui Juan Ramón Carbó García, apărută momentan doar pe suport
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de două stagii de documentare extinse (în anii 2002 și 2007) la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca (România), dl. Carbó García a putut cunoaște în mod direct realitățile religioase din provincia Dacia. Cunoașterea limbii române i-a asigurat accesul la bibliografia de specialitate. Discuția terminologică din „Introducere” (I. 1. Introduccíon, p. 1436) vădește o bună cunoaștere a bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor „religii orientale” - „culte orientale” și selecția operată în alegerea cultelor ce sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
România), dl. Carbó García a putut cunoaște în mod direct realitățile religioase din provincia Dacia. Cunoașterea limbii române i-a asigurat accesul la bibliografia de specialitate. Discuția terminologică din „Introducere” (I. 1. Introduccíon, p. 1436) vădește o bună cunoaștere a bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor „religii orientale” - „culte orientale” și selecția operată în alegerea cultelor ce sunt tratate. Astfel, autorul se oprește la tratarea mitraismului, a cultelor egiptene, siriene, microasi atice, renunțând la introducerea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Roman. Capitolul „Stadiul cercetării” (I. 2. Estado de la cuestión, p. 37-70) este un excurs istoriografic care trece în revista principalele contribuții ale autorilor români și străini în domeniul ales drept subiect de cercetare. Rezultă de aici o bună cunoaștere a bibliografiei românești și o preluare critică a informațiilor. Lucrările mai vechi, ale lui O. Floca, C. Daicoviciu, I. I. Russu, D. Tudor, M. Macrea, sau mai noi, ale lui S. Sanie, M. Bărbulescu, I. Berciu, C. C. Petolescu, M. Popescu, se regăsesc
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și o preluare critică a informațiilor. Lucrările mai vechi, ale lui O. Floca, C. Daicoviciu, I. I. Russu, D. Tudor, M. Macrea, sau mai noi, ale lui S. Sanie, M. Bărbulescu, I. Berciu, C. C. Petolescu, M. Popescu, se regăsesc în bibliografia utilizată. De asemenea autorul a avut acces la o serie de lucrări manuscrise ale lui Al. Popa, M. Bărbulescu (Cultele greco-romane în provincia Dacia, diss. Cluj-Napoca, 1985) sau Mariana Pintilie, consultate la bibliotecile din Cluj-Napoca. Munca de documentare a inclus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acribie, meticulozitate și spirit critic, este o încercare temerară, pe care autorul a dus-o la bun sfârșit. Deși sunt repertoriate doar monumentele care conțin inscripții, analizele propriu-zise folosesc și monumentele anepigrafe (reliefuri, statui, teracote etc., pentru care este citată bibliografia), pentru a avea o imagine completă. În cazul cultului mithraic analiza se bazează pe 181 reliefuri (54 cu inscripții), 26 de statui (trei cu inscripții), patru teracote la care se adaugă alte 47 de inscripții (altare, baze de statui, coloane
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din dorința de a înțelege circulația acestora. Demersurile de încadrare tipologică și cronologică au de suferit pentru că nu s-a publicat materialul inedit din muzee, autorul rezumându-se la prezentarea pieselor publicate, în analogie cu piese similare care prezintă o bibliografie consistentă. Tot de pe urma acestor analogii se pot desprinde anumite considerente cronologice în ceea ce privește frecvența „importurilor” romane pe anumite perioade. Astfel, între sec. I a.Chr-I p.Chr., prezența produselor romane în davele geto-dace (Barboși, Poiana, Brad, Răcătău, Bâtca-Doamnei, Piatra Șoimului, Titelca-Tisești
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
excentrică a vieții politice românești, fără a schița însă vreo cale de ieșire din criză. Foarte buni colectori și administratori de informații, cei doi tineri absolvenți de studii politice par să se împotmolească de fiecare dată cînd scot capul din bibliografie și se încumetă să-și dea drumul pe panta teoretizărilor proprii. „După căderea comunismului zona rezervată celor autorizați să examineze realizările sau eșecurile politicienilor români suferă de suprapopulare” - scriu cu superbie cei doi juni autori chiar la începutul primului capitol
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
întoarceri la precursori. O lungă și valoroasă serie de asemenea conferințe, dublând un tot atât de exersat traducător, este cuprinsă în cel de al cincilea volum de Opere, recent apărut - în partea întâi - la Editura “Du Style”, ediție îngrijită, notă asupra ediției, bibliografie, note, referințe critice, tablou sinoptic, indice, de Cornelia Pillat - prefața de Mircea Martin. Miezul acestui al cincilea, din șapte tomuri de Opere îl constituie volumul antum (1936), intitulat Portrete lirice, cu eseuri/ conferințe datând din perioada 1929-1935, republicat, cu completări
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
fi preluat ștafeta de la dl. Iorgulescu?) la un volum de versuri al lui Adrian Păunescu. * Primul număr apărut în 2004 (dublu: ianuarie-februarie) din VIAȚA ROMÂNEASCĂ rezervă aproape jumătate din pagini centenarului lui Mircea Vulcănescu. Pe lîngă comentarii, multe inedite, o bibliografie etc. Cu excepția Vieții românești, nici o revistă nu și-a amintit că Mircea Vulcănescu s-a născut la 19 februarie 1904 (stil vechi), la București. Cărturarul a murit, după cum se știe, în închisoarea de la Aiud, la 28 octombrie 1952 (fusese arestat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
românească: acela luat de Valeriu Bârgău lui Mircea Ciobanu în 1984 și nepublicat niciodată pînă acum. * VATRA (nr. 11-12 din 2003) propune o utilă discuție despre publicistica (mai ales politică) a scriitorilor din deceniile postcomuniste. Ar fi fost binevenită o bibliografie: numărul culegerilor de articole de acest fel este mult mai mare decît cel al culegerilor recenzate de colaboratorii revistei. În plus, majoritatea cărților recenzate provin din anii din urmă, în vreme ce epoca de entuziasm publicistico-politic al scriitorilor este aceea de imediat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
se oprește la litera P, la verbul a putea), dicționarul este una din lucrările prestigioase, permanent citate și intens utilizate de specialiști de la apariție pînă în prezent. Retipărit acum în ediție anastatică, la Editura Paralela 45 (2003), completat cu o bibliografie și o listă de abrevieri, e însoțit de o foarte utilă introducere aparținînd profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului, îi subliniază importanța și interesul actual, rezumă istoria cercetărilor etimologice românești, îl compară cu
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
de pagini) cu destinație didactică, adoptând o structură unitară: o prezentare critică a operei, o antologie însoțită de comentarii aplicate pe text, o selecție din cele mai importante referințe critice, un scurt profil biografic plasat la urmă și o firească bibliografie. Rezultatul e un fel de ediție mai specială din opera unui scriitor, prezentat accesibil prin marile lui teme și scrierile de prim-plan studiate în școală sau care ar putea completa profitabil lectura și imaginea scriitorului. E un program editorial
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
o parte să își piardă stima pentru clasa conducătoare care îl promovase și pe de altă parte să privească cu atenție și cu stimă - conform propriilor mărtuisiri - spre mitul proletar. Această atracție a fost mobilul unora dintre titlurile importante din bibliografia sa: Romana, Ciocciara și Povestiri romane. Dar dacă boala, fascismul și războiul i-au jalonat traiectoria umană și scriitoricească, am fi tentați să spunem că nordul busolei sale a fost întotdeauna Roma. Interioarele învăluite într-un amestec de noblețe și
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
conservelor de pește și a icrelor............................................................... 81 88 81 LUCRAREA 14 - Fișa de documentare privind calculul capacității de producție în industria conservelor.................................................................. ......................................... 89 90 LUCRAREA 15 - Stabilirea rețetelor de fabricație pentru conserve..................... GLOSAR DE TERMENI......................................................... .................. SOLUȚII ..................................................................... ......................... 91 99 100 102 BIBLIOGRAFIE................................................... .................................. 108 EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 E-mail: editura.pim@gmail.com www.pimcopy.ro R Tipar digital realizat la:
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Elena Loghinovschi Formarea unui specialist în literatura universală a devenit, în pofida unei bibliografii uriașe, o problemă astăzi, cînd domeniilor culturii și învățămîntului li se acordă atît de puțină atenție - în toate sensurile. Nu mai puțin dăunătoare este, în acest sens, graba care s-a instalat în mai toate sectoarele educației și științei și
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]